Pentru dezltarea si mentinerea unui schelet robust, este neie si de vitamina D.
In mod normal, vitamina D e produsa in tegumente, printr-o reactie fotochimica, in cursul careia lumina ultravioleta transforma 7 dehidrocolesterolul in provitamina D2, care trece in circulatie. O parte se depune in tesutul adipos, iar o alta parte e meolizata de ficat, si apoi ajunge la rinichi, unde se hidroxi-leaza, formandu-se vitamina D3.
Deficitul de vitamina D scade absorbtia intestinala a calciului, creste nivelul plasmatic al hormonului paratiroidian si creste rata resorbtiei osoase, adica pierderea calciului din schelet.
Organismul dispune de mecanisme care previn acumularea in exces a vitaminei D, facand sa inceteze acumularea ei in tegumente dupa cateva minute de expunere la soare, in functie de viteza pigmentarii, care impiedica supraproductia. Creatorul ne-a inzestrat cu un mecanism uimitor, prin care inchinatorii la soare" nu sufera niciodata de intoxicatie de vitamina D3, datorita expunerii excesive la soare. Aceasta, pentru ca lumina solara e convertita in numerosi alti produsi ca lumisterol, tahisteroli si toxisteroli. In felul acesta, tegumentele nu pot produce niciodata cantitati excesive de vitamina D3 pentru realizarea unei intoxicatii cu aceasta vitamina. {Am J Clin Nutr 2004; 79:362-371)
Melanina, pigmentul produs de tegumente pentru a ne proteja de arzatoarele raze solare, constituie o crema de protectie" extrem de eficace.
In zonele nordice, lipsa expunerii la soare iarna poate impiedica venirea in contact cu ultravioletele, rezultand deficite de vitamina D in diferite grade.
Acum 90 de ani, aproximativ 80% dintre copin din Anglia prezentau semne de rahitism. S-a observat ca scheletul copilului rahitic e deosebit de sarac in substante minerale, in special calciu si fosfor, insa administrarea de saruri de calciu nu ameliora si nu prevenea rahitismul. Lipsea ceva care sa farizeze depunerea sarurilor in cartilajele oaselor in crestere.
Dupa primul razboi mondial, s-a aratat ca rahitismul poate fi vindecat fie prin expunere la lumina solara, fie prin administrarea de untura de peste. Factorul activ din untura de peste nu era vitamina A, ci o alta componenta liposolubila, care va primi numele de vitamina D.
Vitamina D actioneaza prin cresterea absorbtiei calciului din intestin si a reabsorbtiei in rinichi, precum si prin stimularea os-teoclastelor, rezultand o crestere a calcemiei. Concomitent, sunt activate proteinele osoase, osteocakina si osteopontina, care cladesc osul. Global, vitamina D3 realizeaza o crestere a masei osoase.
Cu inaintarea in varsta, nivelul vitaminei D scade, datorita diminuarii expunerii la soare, datorita eficientei mai reduse a tegumentelor de a sintetiza vitamina, dar si prin alte cateva mecanisme. Latitudinea la care se gaseste Romania permite ca fabrica de vitamina D, cu care ne-a inzestrat Creatorul, sa functioneze si vara si iarna, daca ne luam putin timp pentru a iesi din casa.In mod natural, vitamina D se gaseste in putine alimente.
Acado e o sursa buna de vitamina D. Cantitati mai mici se
gasesc galbenusul de ou. O sursa bogata este untura de peste.
Expunerea regulata la soare, pe langa efectul antidepresiv, ajuta si la ameliorarea densitatii osoase. Si iarna exista suficiente ultraviolete, chiar si in punctele cele mai nordice din Romania, pentru ca organismul sa produca necesarul de vitamina D. Expunerea la soare a fetei si a mainilor cate 10-l5 minute, de trei S ori pe.saptamana, este suficienta pentru sinteza vitaminei D.In Statele Unite, se suplimenteaza aproape toate alimentele, inclusiv painea, cu aceasta vitamina, totusi, nicaieri pe glob nu sunt atatea cazuri de osteoporoza ca acolo.
Excesul de vitamina D poate interfera cu echilibrul calciului, ducand la hipercalcemie, care sa produca greata, varsaturi, oboseala, confuzie, hipertensiune arteriala, insuficienta renala si coma.In anul 1941, s-a comunicat o observatie interesanta, si anume ca populatia din nordul Statelor Unite prezenta o mortalitate mai mare prin boli canceroase decat locuitorii din sudul tarii. Acestei observatii surprinzatoare nu i s-a acordat o atentie deosebita pana spre sfarsitul anilor 1980, cand s-a comunicat ca mortalitatea prin cancer intestinal era mult mai mare in nordul Statelor Unite decat in sud. Azi se stie ca riscul imbolnavirii de cancer ovarian, mamar, esofagian si alte neoplazii este mai mare la persoanele cu deficit de vitamina D. De asemenea, vitamina D previne bolile autoimune, hipertensiunea arteriala si boala coronariana.
Organismul unui adult necesita zilnic 3000_5000 unitati internationale de vitamina D. Fiecare tesut si celula din corpul uman are un receptor de vitamina D, deci are neie de aceasta vitamina, nu numai pentru mentinerea unui meolism normal al calciului si a unui schelet robust tot timpul vietii, ci si pentru o buna functionare a sistemului imun, pentru controlul asupra inmultirii celulelor canceroase si asupra hormonului renina, ce influenteaza tensiunea arteriala.
Vitamina D are o actiune benefica in prevenirea multor boli cronice, care ii afecteaza pe copii si pe adulti. Neuitand ca expunerile excesive la razele solare si arsurile cutanate consecutive in copilarie si la varsta de adult tanar cresc riscul cancerului cutanat, sa retinem castigul enorm pentru sanatate, daca folosim razele solare cu masura, in mod sistematic.
Exista mai multe studii care sugereaza ca expunerile limitate la lumina solara scad riscul imbolnavirii si al decesului de forma mortala a cancerului cutanat, si anume de melanom. (J. Nutr. 2005; 135: 2739S-2748S)
Vegetarianismul total nu ne priveaza nici de calciu si nici de vitamina D. in cazuri exceptionale, persoanele imobilizate la pat timp indelungat si lipsite de orice posibilitate de a veni in contact cu ultravioletele pot primi cantitatile necesare, fara sa fie neie sa renunte la vegetarianism. Dozele r fi silite de medic!
