Creierul adaposteste in centrul sau un mic corp oval, cit un bob de porumb, numit glanda pineala sau epifiza. Este prima glanda care se formeaza in organism. Ea se distinge la fat inca din a treia saptamina de sarcina. Cu toate acestea, este unul dintre ultimele organe care si-au dezvaluit medicinei secretele. Pina de curind, multi medici si oameni de stiinta de renume credeau ca glanda pineala nu are nici o functie la om si ca ea constituie un simplu vestigiu al evolutiei noastre. Astazi observam ca melatonina stimuleaza numeroase functii ale organismului nostru. Studiile experimentale facute de numeroase laboratoare din lume dau motive puternice sa se creada ca acest curios hormon este una dintre substantele cele mai polivalente si mai puternice ale organismului. Melatonina pare sa joace, in toate stadiile etii, un rol fundamental in prezervarea capitalului nostru de sanatate si de stare buna a organismului. Nu numai ca neutralizeaza stresul, combate rusii si bacteriile, imbunatateste calitatea somnului, atenueaza tulburarile datorate decalajului orar, reduce riscul bolilor cardiovasculare, regularizeaza ritmul biologic, combate cancerul, dar are si un rol important in determinarea sperantei noastre de ata.
Unii specialisti explica astazi multiplele efecte ale acestui hormon printr-o teorie al carei punct central rezida in faptul ca melatonina exista de cind a aparut ata pe eta noastra. Se regaseste la toate animalele si la toate tele studiate pina acum, de la om pina la cea mai primitiva alga unicelulara care evolua acum mai bine de trei miliarde de ani. in fiecare dintre aceste organisme, structura moleculara a melatoninei este identica. Hormonul care circula in
venele noastre prezinta aceeasi compozitie chimica cu cel care se gaseste in alge, te, la insecte, broaste sau foci. Acest fenomen este rar in biologie. Doar un numar limitat de substante se gasesc sub aceeasi conuratie moleculara in toate formele de ata, insa toate, fara exceptie, sint esentiale etii asa cum o cunoastem noi. Melatonina se distinge si prin faptul ca, in toate formele de ata in care a putut fi observata, este secretata in acelasi ritm circadian (a carui durata se intinde, mai mult sau mai putin, de-a lungul unei zile), cu niveluri mai ridicate in timpul noptii. Acest ciclu de secretie este comun animalelor, telor si chiar algelor. Faptul ca melatonina este o substanta universala, ca structura ei moleculara nu se schimba si ca urmeaza acelasi ritm circadian in regnurile vegetal si animal i-a condus pe cercetatori la conngerea ca acest hormon ocupa un loc fundamental in biologia tuturor celulelor.
