Metodele prin care se realizeaza educatia terapeutica trebuie adaptate in functie de:
» Particularitatile persoanei: varsta, status educational, social, patologie, cunostinte anterioare, factori psihologici;
» Posibilitatile locale: personal specializat, timp, spatiu. Aceste metode se refera la structurarea si organizarea
programelor de educatie si la modalitatile de comunicare.
In primul caz pot fi luate in considerare interntiile educationale individuale sau in grup. De obicei aceste doua metode sunt combinate. Abordarea in grup poate fi aplicata atunci cand este vorba de oferirea de notiuni generale si cand se urmareste informarea, artizarea persoanelor. Este utila in fazele initiale consecuti diagnosticarii, pentru a forma o baza de cunostinte teoretice. Ulterior, educatia individuala este cea care permite individualizarea interntiei si formarea de deprinderi. Indiferent de metoda aplicata, reluarea periodica este absolut necesara, fie ca este organizata sub forma de cursuri sau intalniri in grup, fie ca se desfasoara odata cu intalnirile si consultatiile din cadrul programului de monitorizare de catre specialisti sau de catre medicul de familie. Este practic imposibil ca la vizitele de monitorizare si control ale unei persoane cu sindrom meolic sau
diabet zaharat tip 2, sa nu fie abordate subiecte referitoare la stilul de viata, la modificarile de comportament pentru optimizarea acestuia, sau chiar la medicatie. Acestea reprezinta in fapt metode terapeutice si implicit interntii educationale.( \'
Structurarea programelor educationale pe module cu anumite teme, desfasurate pe perioade definite de timp, sunt metode extrem de utilizate, mai ales in tarile stice, unde organizarea asistentei medicale permite acest lucru. Este deja binecunoscut programul de educatie de 5 zile\", lansat de Diabetes Education Study Group si aplicat in diabet, program ce prede ca in decurs de 5 zile sa se desfasoare mai multe module cu tematica ce acopera teoria si practica managementului in
diabetul zaharat.\'3\'31 Eficienta unor astfel de programe a fost dodita. Problema este insa, in ce masura, acest gen de program poate fi aplicat si la noi? Trebuie sa recunoastem ca in momentul de fata, putine Centre de Diabet, Nutritie, Boli meolice pot organiza asemenea cursuri, chiar si pentru persoanele internate si acelea sunt in general persoane cu diabet zaharat tip 1 nou depistat. In plus, aderenta persoanelor la programe de o asemenea extindere este destul de mica, mai ales daca se desfasoara in conditii de ambulator, asa cum este logic sa fie in cazul sindromului meolic. Mai practic ar fi sa adaptam aceste programe, prin organizarea de module cu o anumita tematica dar desfasurate in timp, la distanta de o saptamana sau lunar. Daca la aceasta se adauga si posibilitatea ca persoanele sa aleaga tematica care ii intereseaza, posibilitatea unei mai bune aderente creste. Din experienta noastra, majoritatea persoanelor cu diabet prefera sa aiba posibilitatea de a selecta si participa la discutarea anumitor teme pe care le co.isidera importante si utile si de a participa la sedinte programate saptamanal sau lunar.12\' Tjnand cont de aceste considerente programul nostru de educatie in diabetul zaharat de tip 2 a fost astfel structurat incat sa se adapteze, in principal, conditiilor de ambulator. Programul educational cuprinde o tematica structurata in sedinte de aproximativ 30 minute, cu un orar flexibil ce permite selectarea temelor. Avand in dere numarul mare de persoane cu diabet, pe de o parte si pe de alta parte numarul restrans de asistente educatoare, in programul educational ponderea mai mare o au anumite teme, care se preteaza a fi discutate in grup: generalitati despre diabet (cauze, notiuni bazale de fiziopatologie, evolutie, risc cardiovascular, principii de tratament), management clinic (optimizarea stilului de viata prin
alimentatie echilibrata si adaptata caloric, activitate fizica), management clinic (terapie medicamentoasa sau insulinoterapie), controlul celorlalti factori de risc cardiovascular), automonitorizare si autocontrol. Atunci cand se impune, sedinte individuale sunt programate. in cazul persoanelor cu diabet zaharat nou depistat, prima sedinta este obligatorie. Ulterior, participarea la celelalte sedinte este negociata si programata impreuna cu persoana in cauza, in functie de interesul si posibilitatile sale. Oricand pe parcursul evolutiei diabetului zaharat, persoanele pot participa la aceste sedinte, in functie de interesul lor sau la recomandarea specialistului diabetolog. Desigur ca elemente de educatie terapeutica se aplica si cu ocazia fiecarei vizite de control. Evaluarea la trei ani a eficientei educatiei terapeutice si a managementului clinic aplicate in acest sistem, a aratat ca se obtin ameliorari semnificati ale tuturor factorilor de risc cardiovascular, la persoanele cu sindrom meolic si diabel zaharat tip 2 nou-depistat.
Conform Grupului de Educatie in Diabet al asociatiei Europene pentru Studiul Diabetului, educatia initiala a unei persoane cu diabet zaharat tip 2 nou-depistat ar trebui sa insumeze in medie 5 ore, la care se mai adauga in medie 6 ore, in primul an.
Modalitatile de comunicare alese pentru sustinerea programelor de educatie sunt dirse si de obicei se combina si se completeaza reciproc. Se adapteaza in functie de persoanele carora se adreseaza. Astfel pot fi prezentari, scurte si cu stricta aplicabilitate practica, care sa permita discutii interacti si care sa se asocieze cu material scris. Limbajul adecvat, utilizarea de metafore, atii si exemple din mediul apropiat si familial, sunt metode extrem de utile in a ajuta persoanele sa-si formeze o imagine cat mai apropiata cu realitatea si astfel sa ia deciziile cele mai corecte cu privire la modificarile comportamentale si tratament. Deprinderile pol fi formate prin dirse tehnici. Una din ele ar fi asa numita rezolvare de probleme\", ce consta in exemplificarea unei probleme, analizarea acesteia impreuna cu persoana in cauza si elaborarea unor strategii de rezolvare a ei. Un exemplu ar putea fi modul de implementare al exercitiului fizic intr-un program zilnic. O alta metoda ar fi cea de invatare prin experimentare\", care s-ar putea aplica in cazul silirii meniului in cadrul unei
diete hipocalorice.
Participarea activa a persoanei este esentiala, decizia si aplicarea interntiilor apartinandu-i in intregime.
Un mijloc eficient de educare si comunicare este discutarea pe baza unui jurnal tinut de pacient. Astfel se intretine implicarea activa a acestuia in tratament, se dezvolta capacitatile sale analitice si abilitatile de rezolvare a dirselor situatii.
Un climat care sa asigure conditii optime de facilitare a invatarii este cel care:(7\'
» incurajeaza participarea activa a persoanelor;
» Subliniaza latura personala a invatarii;
» Accepta ca exista diferente;
» Recunoaste dreptul indivizilor de a gresi;
» Tolereaza imperfectiunea;
» incurajeaza opiniile personale si increderea de sine;
» Arata persoanelor respect si acceptare;
» Faciliteaza cautarea de solutii;
» Permite confruntarea de idei;
» Accentueaza auto-evaluarea.
Abordarea interdisciplinara, cu participarea psihologului, eficientizeaza interntia, modificarile comportamentale fiind absolut necesare in managementul clinic al sindromului meolic.
Mass-media, prin actiuni de popularizare si artizare, sau prin organizarea de dezbateri pe teme specifice, ar putea aa o contributie importanta atat in prentie cat si managementul clinic.
