Indicatiile complexului B sunt numeroase; printre ele enumeram: cresterea, convalescentele, sarcina, diversele
tulburari de asimilare,
nevralgiile si polinevritele, irtflamatiile limbii si ale gingiilor, lipsa poftei de mancare, colitele, constipatia, anemia, oboseala generala, iriilitatea, tulburarile tiroidei, ale suprarenalelor, ale pancreasului, prevenirea arterio-screlozei, sechelele tratamentelor cu antibiotice.
a) Vitamina B1 sau tiamina (hidrosolubila)
Se gaseste in cantitati mari in coaja grauntelor si in alte vegetale: nuci, leguminoase, arahide, in majoritatea
legumelor si a fructelor, in drojdii.
Hipovitaminoza B1 este frecventa datorita alimentatiei defectuoase (fierbere, sterilizare, rafinari alimentare diverse) si farizata de insuficientele digestive si intestinale, ca si de diverse tulburari de asimilare tisulara.
Insuficienta vitaminei B1 produce nevrite, o stare de oboseala, dureri de cap, iriilitate, tulburari ale memoriei, palpitatii, gafaieli, ameteli, inapetenta. Ea farizeaza
ulcerele stomacului, ulcerele gambei, degeraturile.
Indicatiile sale principale sunt: diverse nevralgii, nevrite, sciatice, paralizii post-infecti oase, polinevrite alcoolice, diabetice, medicamentoase, tulburari ale rit-
mului cardiac, ale sarcinii, oprirea cresterii si spasmofi-
lia sugarului.
Doza zilnica necesara este evaluata la circa 2-3
mg.
Alimentele bogate in vitamina B1: faina de grau,
orez graunte intreg, cartof, mazare, fructe (mere, pere, prune, caise, piersici, banane), carne de vita, de porc,
de pasare.
b) Vitamina B2 sau riboflavina (hidrosolubila) O gasim in aceleasi alimente ca vitamina B1: drojdii, germeni de cereale, frunze de vegetale, in anumite fructe (caise), in lapte, in galbenusul de ou, in ficat,In polen.
Carenta ei se observa la sugarul hranit exclusiv
cu lapte artificial, la adult in anumite situatii: convalescenta, sarcina, la indivizii supusi enterocolitelor.
Hipovitaminoza B2 se manifesta prin tulburari gastrointestinale diverse, leziuni la nivelul pielii si
mucoaselor.
Doza necesara zilnica se situeaza intre 1 si 2 mg. Vitamina B2 este mai putin sensibila la caldura
decat vitamina B1.
c) Vitamina B3 sau vitamina PP2 sau antipela-
groasa (higrosolubila).
Vitamina este prezenta in germenele de grau, in drojdii, in invelisul graului si al orezului, in numeroase legume si fructe prospete, in polen s.a.
Carenta ei atrage tulburari digestive, afle, diaree, ulceratii, degeraturi, pete la nivelul pielii fetei, mainilor si picioarelor, uscaciunea pielii, care devine sfarmicioasa, dureri, tulburari nerase diverse si nebunia pelagrica, precedand moartea.
Hipovitaminoza PP est frecventa in tarile in care hrana, monotona, se bazeaza pe porumb sau orez. Doza utila necesara este de ordinul a 20 mg pe zi.
d) Vitamina B5 sau acidul pantotenic (hidrosolu-bila)
O gasim in drojdii, in galbenusul de ou, in numeroase vegetale, in laptisorul de matca etc. Este ocrotitoare a celulelor, epiteliilor si a celulei hepatice. Participa la asimilarea materiilor grase.
Carenta ei se soldeaza cu leziuni degenerative si inflamatorii ale ficatului, ale mucoaselor respiratorii si gastrointestinale. Doza zilnica este de ordinui a 10 mg.
e) Vitamina B6 sau piridoxina (hidrosolubila).
O gasim in vegetalele verzi, in invelisul unor graunte, in soia, cartof, in drojdii, in galbenusul de ou, in polen, legume verzi
Absenta ei atrage tulburari cutanate, nerase, modificari sanguine si o supraincarcare grasoasa a ficatului.
Este indicata in anumite aspecte ale patologiei nerase si musculare.
Doza zilnica necesara este de 2-4 mg.
Alimentele bogate in vitamina B6: drojdia de bere, drojdia uscata, cereale - grau, orez, porumb, orz, ovaz, faina de grau, fructe - portocale, pere, banane, ficat, muschi, gaina, jambon, galbenus de ou, lapte uman, lapte de vaca.
f) Vitamina B8 sau vitamina H (hidrosolubila). Aceasta vitamina se gaseste in numeroase drojdii si vegetale: arahide, varza, ciuperci, mazare, mor-
covi, rosii, spanac.
Carenta ei produce dermatoze, uscaciunea pielii, atrofia papilelor limbii, scaderea hemoglobinei, oboseala, alterarea psihismului.
g) Vitamina B9 sau acidul folie (hidrosolubila).
Este indicata in anemii, in anumite tulburari digestive si in convalescente.
Doza zilnica necesara este de la 100 la 200 gamma (miimi de miligram).
Alimentele bogate in acid folie: ficat, muschi, oua, legume verzi - sparanghel, spanac, morcov, varza,
fasole verde, cartofi.
h) Vitamina B12 (hidrosolubila).
Este factorul antianemic cel mai puternic cunoscut in prezent.
Doza zilnica utila este de circa 3 gamma.
Vitamina B12 este larg raspandita in natura. O gasim in drojdii, in anumite legume verzi, in anumite alge, in germenele de grau, in
orezul integral, in malt, in pestele de mare, in oua, lapte, ficat de animale. Pe langa activitatea sa antianemica, vitamina B12 participa in meolismul glucidelor si grasimilor, in meolismul aminoacizilor si al substantei nerase. Ea se afla stocata mai ales in ficat, ca si in muschi si in pancreas.
Indicatii: in
anemii de orice natura.
