Miocarditele sunt boli inflamatorii acute ale miocardului. In termeni histologici, miocardita este un proces patologic caracterizat prin infiltrat inflamator al miocardului, asociat cu leziuni de necroza sau/si leziuni degenerative ale miocitelor adiacente, netipic pentru un proces ischemic.
Etiologie:
Virala - Coxsackie B si A, Echo, Polio, Influenza A si B, Citomegalic;
Bacteriana -bacilul difteric, bruceloze, mycoplasme (40-50% dau reactie miocarditica acutA);
Rickettsii
Fungica - actinmicoza, aspergiloza, candidoza, histoplasmoza;
Spirochete - leptospiroza, sifilis;
Helminti, protozoare (Boala Chagas, toxoplasmoza, malariA)
Agentii infectiosi determina leziunile miocardice prin mecanisme unice sau asociate:
1. invazie directa a miocardului cu diferite grade de afectare microvasculara;
2. actiune toxica directa pe fibra miocardica (in special toxina diftericA);
3. mecanism imun sau autoimun - Ac cross-reactanti;
Alte etiologii neinfectioase:
miocardite alergice;
miocardite toxice prin agenti chimioterapici sau toxice exogene;
afectare miocarditica in boli de sistem (LES, sclerodermiE);miocarditele pot evolua ca boli acute sau cronice.
Modificari histopatologice:.
Macroscopic - inima este moderat dilata, flasca si friabla, adesea are culoare galbuie sau prezinta pete echimotice sau
hemoragii punctiforme. I bolile cu evolutie prelungita sau/si cu dilatatie ventriculara importanta se pot gasi trombi intraventriculari.
Microscopic - infiltrat inflamator cu necroze sau/si degenerescente ale miocitelor adiacente, excluzandu-se o cauza ischemica; natura infiltratului inflamator este dependenta de cauza.
Uneori exista leziuni vasculitice dramatice.
Leziunile histologice pot fi focale (boala poate fi asimptomaticA) sau difuze (determina modificari clinice evidentE).
Tabloul clinic:
tulburari cardiace sau/si generale nespecifice - fatigabilitate sau/si dispnee, palpitatii, rar sincope, dureri precordiale (caracter pericarditic, pleuropericarditic sau coronariaN);
pot fi prezente semne de boala virala sau infectioasa: febra, mialgii, cefalee, simptome respiratorii, pleurodinie.
Examen obiectiv - un examen normal nu exclude diagnosticul de miocardita; pot fi prezente in diverse asociatii:
. tahicardie sinusala disproportionata cu gradul temperaturii;
. bradiaritmie neexplicabila;
. cardiomegalie moderata - identificabila mai bine eco sau radiologic;
. zgomote cardiace asurzite si egale;
. ritm de galop;
. uneori suflu de IM usoara;
. ritm de galop;
Toate aceste modificari apr in contextul clinic de stare subfebrila/febrila.
In miocardita cu IC domina
insuficienta sistolica dilatatia cordului.
Paraclinic
. datele de laborator sunt nespecifice - leucocitoza, cresterea VSH si teste nespecifice de inflamatie pozitiva. Enzimele serice de origine miocardica (CPK, AST, LDH) pot fi moderat crescute (sub 2N);
. RX - normal sau cu o usoara cardiomegalie; la unele tipuri etiologice pot fi prezente semne de revarsat pleural mic sau moderat, sau leziuni infiltrative pulmonare.
. ECG - metoda curenta de diagnostic; o ECG normala repetata face improbabil diagnosticul de miocardita. Cele mai frecvente modificari:
. tulburari de repolarizare - subdenivelare de ST mai ales in precordialele stangi; unde T aplatizate, inversate sau cu aspect "pseudocoronarian";
. foarte rar unde Q - necesita dg. diferential cu IMA;
. tulburari de ritm - extrasistolie atriala sau ventriculara, tahicardii paroxistice sau tulburari de conducere atrioventriculare sau intraventriculare; tulburarile de conducere au o semnificatie mai mare decat alte date ECG pentru dg. de miocardita.
. ecocardiografia - poate evidentia dilatatie cardiaca si poate evalua anomaliile de conractie, FE, eventuala preznsa a unui revarsat pericardic;
. scintigrafia miocardica cu Ga67 - se fixeaza pe tesutul tumoral sau inflamatori si poate arata zone hipercaptante reflecta gradul infiltrarii celulare.
Evolutia miocarditelor acute este in general buna, cu vindecare clinica rapida in 1-2 saptamani si disparitia semnelor ECG in 3-4 saptamani. Vindecarea trebuie afirmata prin normalizarea datelor clinice, biologice, ECG si prin explorari neinvazive.
Complicatii: deces subit (mai ales daca boala evolueaza cu tulburari de conducerE), IC cu debut acut sau aparitia aritmiilor, in special ventriculare.
Diagnosticul pozitiv este sugerat de existenta a minim doua elemente clinice obiective cardiace + context etiologic, modificari ECG recente, fara alta explicatie.
Diagnostic diferential cu:
stari postinfectioase sau modificari ECG minime nespecifice. din boli febrile sau induse iatrogen;
cardiomiopatia cu dilatatie, relevata de o stare febrila;
cardiomiopatii secundare;
cardiomegalia din boala ischemica nedureroasa.
Tratamentul miocarditei:
. daca pacientul este asimptomatic necesita doar supraveghere clinica;
. daca exista semne de IC sustinere hemodinamica, IEC iar daca IC este insotita de congestie: diuretice -simpatomimetice (daca este severA);
. tratamentul aritmiilor (mai ales ventricularE);
. administraera de -globulina in doza mare;
Alte forme de afectare miocarditica:
prin reactii alergice;
medicamentos:
citostatice - 5-Fluorouracil
antidepresive triciclice;
interferon;
fenotiazine
litium;
hidrocarbuir fluorurate
cocaina - poate determina ateroscleroza, fibroza in patul coronarian, reactii de tip miocarditic, rupturi de aorta, forme cronice de cardiomiopatie dilatativa.
Este cauza cea mai frecventa de IMA la tineri.
Miocardita prin muscatura de animale veninoase;
Miocardite prin hipersensibilizare - la peniciline, tetracicline, sulfamide, agenti anticonvulsivanti, AINS, diuretice, metildopa;
Miocardita cu celule gigante - evolueaza subacut si este letala; dg. histopatologic;
Miocardita prin iradiere - trapie cu iradiere determina pericardita / miocardita + afectarea coronarelor. Exista posibilitatea unei dilatari cardiace tranzitorii.
50% din pacientii cu miocardita acuta evolueaza spre cardiomiopatie dilatativa.
Cardiomiopatii
Cardiomiopatiile sunt boli difuze ale miocardului in care afectarea miocardului este primara sau secundara.
Clasificare functionala:
dilatative (dilatatie mai ales a cavitatilor stangi dilatatie si disfunctie contractila dreaptA); determina o disfunctie sistolica;
hipertrofice - include existenta unei HVS fara cauza evidenta care cel mai adesea este asimetrica (afecteaza doar septul sau doar varfuL) dar poate fi si simetica si deseori se insoteste de obstructie hemodinamica. Determina o disfunctie diastolica, cea sistolica apare tardiv;
de tip restrictiv - alterarea distensibilitatii VS + infiltrarea frecventa a peretilor VS (amiloidoza, hemocromatozA); determina o disfunctie sistolica.
Exista si o boala izolata a VD - Displazie aritmogenica de VD - in care peretii liberi ai VD sufera un proces de degenerescenta lipomatoasa, cu dezvoltarea unor grade diferite de dilatatie ventriculara si cu tulburari de ritm ventriculare. In formele severe se asociaza cu tulburari ale functiei VS.
Alte cardiomiopatii neclasificate:
fibroelastoza;
deprimarea difuza a functiei contractile;d-p.d.v. etiologic, cardiomiopatiile pot fi idiopatice sau specifice; din cele specifice:
ischemica - la bolnavii cu boala coronariana difuza;
hipertrofica - hipertrofie concentrica + dilatatie progresiva + dereglare a functiei sistolice;
inflamatorii
metabolice (glicogenoze, colagenozE);
boli sistemice - sarcoidoza, amiloidoza;
boli neurologice sau neuromusculare;
toxice sau prin reactii de hipersensibilizare;
peripartum;
Cardiomiopatia dilatativa (CMD)
Cardiomiopatia dilatativa este o suferinta cronica, caracterizata prin dilatarea cavitatilor cordului stang dilatarea cavitatilor drepte insotita de grade diferite de disfunctie sistolica a VS sau/si VD.
Majoritatea bolnavilor au disfunctie izolata de VS (functia VD este mai greu de determinaT).
Evolutia bolii este indelungata si uneori complet asimptomatica astfel incat incidenta este de 5-8 la 100.000 locuitori si tinde sa creasca. Majoritatea pacientilor se prezinta cu ICC (faza terminalA) si un numar mic (20-25%) se pot stabiliza spontan in evolutie si sa nu urmeze cursul spre IC terminala.
Anatomie-patologica:
Macroscopic - cordul este dilatat, iar miocardul este cel ami adesea palid si flasc; dilatatia cuprinde de regula toate cavitatile, sar mai ales VS. masa miocardului este marita si greutatea inimii crescuta, dar frecvent grosimea peretilor este normala sau chiar subnormala.
Microscopic - modificari nespecifice; zone de fibroza interstitiala si perivasculara adesea extinse, mici zone de necroza miocitara, uneori infiltratii celulare discrete sau diverse anomalii structurale, in special mitocondriale.
Fiziopatologic, CMD asociaza dilatatia cavitatilor cardiace (in special stangI) cu disfunctie sistolica si grade diferite de disfunctie diastolica. Exista si forme severe cu alterarea functiei diastolice si staza, cu formare de trombi intraventriculari; aceste forme la pacienti cu forma toxica (etanolicA).
Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este
interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii. Termeni
si conditii - Confidentialitatea
datelor
