A fost luat in studiu un lot de 80 de pacienti cu DR la ochi cu pseudofak. De la inceput trebuie subliniat ca indiferent daca este vorba de pseudofakie sau nu, tratamentul este in functie de prezenta sau nu a proliferarii vitreo-retiniene.
Tratamentul DR cu
retina supla va fi in functie de situatia rupturii avind ca scop blocarea acesteia printr-o intentatie corect situata. Aceasta este conceptia clasica, deoarece azi se foloseste din ce in ce mai mult tamponamentul intern prin gaz mai ales cind ruptura este situata superior, metoda avind ca scop evitarea riscurilor punctiei.
Tratamentul DR cu proliferarea vitreo-rctiniana are la baza tratamentul intern cu silicon lichid, fara de care sansele de reusita sint nule. In prealabil se va face vitrectomie cu . disectia cit mai completa a membranelor epiretiniene. Situatia rupturilor este la fel de importanta : situatia lor superioara permite utilizarea
uleiului de silicon, pe cind localizarea inferioara necesita indentatie.
Tehnicile acestea sint limitate prin 2 mecanisme :
' persistenta dehiseentelor inferioare, greu sau imposibil de indentat ;
' persistenta retractiei retiniene prin
insuficienta disectiei- membranelor epiretiniene sau existenta unei membrane retro-rctiniene. Tentatile de retinotomie au permis salvarea unor ochi considerati pierduti.
Dificultatea terapeutica a DR la pseudofak este legata de vizibilitatea precara a periferiei :
' prin dilatarea insuficienta sau nula ;
' prin interpunerea imtului : ecuatorul partii sale optice provoaca un efect prismatic care jeneaza derea ;
' resturile cristaliniene sau opacifierea capsulei produc de asemenea o jena in vizualizare.
Prezenta unui imt nu impiedica tamponamentul intern, cu exceptia imtului pupilar ce poate fi impins inainte.
Cind DR survine precoce, inainte de cicatrizarea plagii operatorii, sint necesare precautii (multiplicarea suturilor la cicatrice, evitarea indentatiilor forte, hiperpresiunc prin silicon).
Tratamentul DR cu
retina supla
In opinia autorilor, pe un lot de 44 bolnavi, concluziile terapeutice au fost urmatoarele :
' rupturi inferioare. intotdeauna s-a practicat indentatie localizata sau cerclaj ;
' rupturi multiple (superioare si inferioare). S-a practicat cerclaj ;
' rupturi nedepistate. Indicatia logica este cerclajul, cu sanse mai reduse. Uneori este necesara reinterntia (vitrec-tomia + silicon). Se pot face crioaplicatii;
' rupturi superioare. S-a utilizat vitrectomia cu injectare de gaz cu bune rezultate ; uneori, gazul a fost injectat fara vitrectomie prealabila. Cit despre chirurgia clasica, utilizata la 9 cazuri, au fost 3 succese si 6 reinterntii.
Concluzionind, chirurgia clasica isi gaseste indicatia doar in rupturi nedecelate sau multiple in hemiretina inferioara. In caz de rupturi superioare, a fost utila introducerea de gaz. iar cind s-a utilizat tehnica clasica, a fost necesara rein-terntia.
Injectia de gaz este rapida, atraumatica, evita riscurile punctiei si ale unei depresiuni sclerale pe ochi recent operati ; pe lotul studiat, in general injectarea a fost precedata de vitrectomie. Aceasta poate provoca rupturi secundare, necesitind baraj circular cu laser. Pentru a se evita aceasta problema, autorii au inceput sa renunte la vitrectomie (daca vitrosul este clar), dupa aspiratia lichidului intraocular situat in spatele vitrosului decolat si colabat. Rezultatele sint la fel de bune, laserul nu mai este necesar, interntia este rapida si sub anestezie locala.
DR cu proliferare retinovitreana.
Au fost operati 35 de ochi :
' 7 nu au putut fi operati din cauza retractiei vitreene masi sau unei stari generale care nu permitea
anestezia ;
' 11 au fost operati clasic, adica cerclaj asociat cu vitrec-tomic, sau injectare de gaz ; esecul a fost constant, fiind necesara reinterntia unde mai era cazul, cu injectare de silicon ;
' 17 cazuri au beneficiat d\'emblee de vitrectomie + silicon cu 11 succese anatomice.
Interntia implica vitrectomie + disectia membranei ppiretiniene cu doua cai de abord, injectarea de silicon prin. pompa pneumatica si evacuarea acestuia prin ac cu dublu curent.
Evacuarea lichidului subretinian se face fie prin punct ie-ab externo sau, mai bine, prin aspiratie transretiniana ab in-terno printr-o ruptura preexistenta.
Crioaplicatia periferica incheie interntia iar retinope-xia va fi completata postoperator printr-o fotocoagulare pan-retiniana cu laser pentru a permite ablatia siliconului la 15' 21 zile. Esecurile cu aceasta tehnica nu au avut nici o legatura cu pseudofakia, cu exceptia a 2 cazuri in care siliconul a impins pseudofakul, punindu-l in contact cu endoteliul cor-nean si producind distrofie.
Concluzionind, DR in pseudofakie nu este diferita in indicatii de cea a afakului. in caz de proliferare retino-vitre-ana, asocierea vitrectoniie-silicon este singura solutie. Daca retina este supla, doar cazurile de rupturi superioare pot face obiectul unei alternati de tip chirurgie endoeulara cu gaz sau chirurgie ab externo (155).
