Prin mecanismul complex de actiune, metforminul reduce atat glicemia bazala cat si cea postprandiala, mai ales la pranz. Acest ultim efect ar putea fi explicat prin intarzierea absorbtiei glucozei la nil intestinal, fara a exista do certe de reducere a accstcia.|7,9,10J Reducerea
glicemiei bazale de catre metformin este similara cu cea produsa de sulfonilureice, asa cum a dodit UKPDS. unde s-a demonstrat ca insulinemia a crescut de la 2.8 la 3.5 U/mi, mentinandu-se astfel pe toata perioada observatiei.[10] Reducerea este cu atat mai mare cu cat glicemia de pornire este mai mare. Cele mai importante scaderi se noteaza in cazul glicemiilor bazale peste 300 mg/dl (peste 16.7 mmol/1). entualitate in care diminuarea este de aproximativ 120 mg/dl (6.7 mmol/1). Aceasta se explica prin faptul ca metforminul actioneaza prin inhibitia productiei hepatice de glucoza, care de fapt determina valorile glicemiei bazale. in contrast, sulibnilureicele nu mai actioneaza corespunzator la aceste valori glicemice, deoarece, datorita glucoioxicitatii, insulinosecretia este atat de ser afectata, incat nu mai raspunde la stimulul medicamentos. De mentionat insa ca hiperglicemiile sere nu pot fi reduse eficient decat prin administrarea insulinei.[11] Scaderea
glicemiei bazale apare la 3-5 zile de la startul tratamentului, atingand platoul maxim la 1-2 saptamani.
Monoterapia cu metformin reduce glicemia bazala cu 60-70 mg/dl si
hemoglobina glicata Ale cu 1,5-2 puncte procentuale. Efectul este dependent de doza si independent de virsta, durata diabetului zaharat, indexul masei corporale, astfel incat, de actiunea benefica a metforminului beneficiaza atat persoanele cu obezitate, cat si cele normoponderale. Mai mult, se discuta tot mai des in ultima vreme de asocierea metforminului la insulinoterapia persoanelor cu
diabet zaharat tip 1. atunci cand exista insulinorezistenta.[ 12,13]
Studiile de farmaeocinetica, confirmate ulterior de practica studiului UK Prospecti Diabetes, releva faptul ca doza de metformin cu eficienta maxima si reactii adrse reduse, este de 2000 mg/zi. [14,15] Doza maxima zilnica de metformin este de 2500-3000 mg, la care insa reactiile adrse gastrointestinale pot fi exprimate.
Evolutia progresiva a diabetului zaharat lip 2 este deja binecunoscuta. Progresia deficitului insulinosecretor impune pentru controlul glicemic terapia in trepte, respectiv trecerea de la monoterapie orala la terapie orala combinata si insulinotcrapie.fB] Studiul ADOPT, cu o durata de 5 ani, a inclus 4360 persoane cu diabet zaharat tip 2 recent depistat si tratat doar prin
dieta si a avut ca obiectiv evaluarea duratei controlului glicemic asigurat in monoterapie de rosiglitazona, metformin si glibenclamid. Evaluarea dupa 4 ani de monoterapic orala a constatat ca 36% din pacientii tratati cu metformin si-au mentinut hemoglobina glicata Ale sub 7%, aceasta fiind mentinuta la acest nil timp de 45 luni, mai mult decat in cazul glibenelamidului.