Stomacul si intestinul sunt cele mai importante segmente ale tubului digestiv, in care are loc digestia alimentelor.
Stomacul are o functie motorie si una secretorie. Prin functia secretorie se elaboreaza sucul gastric ce contine acidul clorhidric si enzimele necesare digestiei gastrice.
Digestia alimentelor cu continut proteic si lipidic incepe in stomac sub actiunea pepsinei si a lipazei. Atat actitatea secretorie cat si cea motorie poate fi afectata de diferite cauze si astfel se ajunge la tulburari ca hi-per- sau hiposecretie sau la hiper- sau hipomotilitate gastrica.
Cuprins:
Dietoterapia |
sus  |
Funcţia motorie a stomacului este influenţată de durata rămânerii alimentelor în stomac. Masa alimentelor ingerate influenţează durata lor de stagnare în stomac. Grăsimile prelungesc durata de stagnare, la fel şi alimentele bogate în glucide. Cu cât alimentele ingerate au o temperatură mai apropiată de cea a corpului cu atât evacuarea stomacului este mai rapidă. Alimentele prea fierbinţi sau prea reci sunt contraindicate.
în cele mai multe afecţiuni gastrice, alimentele sunt alese în raport de însuşirile lor calitative. Vor fi excluse toate alimentele greu de suportat, cele care stagnează mult în stomac, cele care stimulează prea puţin secreţia gastrică sau cele care dau naştere unor procese de descompunere importante. Durata de stagnare a alimentelor în stomac a fost studiata de Penzoldt. Ea este următoarea:
230 g rasol pui 150 g prez fiert
250 g rasol porumbel 150 g spanac durata
250 g carne de vacă 150 g salată cartofi 3-4
150 g şuncă fiartă 150 g ridichi ore
150 g pâine neagră 150 g mere
150 g pâine albă 100 g beefsteak
100 g friptură viţel rece
250 g friptură, gâscă, raţă 250 g limbă afumată 200 g scrumbii 250 g friptură, iepur
100 g carne afumată 140 g piure de linte durata
150 g fasole verde, 4-5
sote ore
Studii efectuate de I. P. Pavlov şi colab., au scos în evidenţă faptul că unele alimente exercită o stimulare a secreţiei de acid clorhidric din mucoasa gastrică, în timp ce altele constituie excitanţi slabi (carnea fiartă, friptă, crudă, sărată, afumată, peşte sărat şi afumat, pâinea şi făinoasele prăjite). Excitanţi puternici constituie legumele fierte cu apă, cu sare, piperul, muştarul, boiaua, ridichile, ouăle tari, gălbenuşul etc. La fel băuturile alcoolice, cafeaua, cacauaua, ceaiul, zahărul. Unul din cei mai puternici excitanţi este carnea grasă pusă la fiert în apă rece, apoi peştele proaspăt, fiert, pâinea albă şi biscuiţii.
Există persoane care suportă bine anumite alimente, iar pe altele na le tolerează. Deci singura măsură eficientă, în acest caz, este experienţa personală.
Laptele este unul din alimentele cele mai bune pentru bolnavii de stomac. Totuşi există persoane care nu-1 suportă. Sau, un regim condimentat, poate produce unui bolnav cu hiperaciditate gastrică tulburări, deşi uneori poate chiar diminua secreţia gastrică.
Laptele este foarte bine suportat în gastrite în general. Dacă se consumă încet, încet, în înghiţituri mici, el se coagulează în stomac în flocoane mici şi fine. Dacă se asociază cu câţiva biscuiţi devine şi mai uşor digerabil, sau dacă e amestecat cu ceai (acidul tanic din ceai coagulează laptele sub formă foarte fină). La fel şi cafeaua de malţ sau cacaua.
Smântână, în cantităţi mici e bine suportată, la fel iaurtul şi kefirul, deoarece ele conţin cazeină ce coagulează sub formă fină.
Carnea provenită de la animale tinere este mai bogată în apă şi ţesut conjunctiv. în cursul digestiei el este atacat de pepsină iar carnea se fragmentează prezentând o suprafaţă mai mare de acţiune pentru fermenţii din intestin (tripsina).
Carnea albă (de peşte, pasăre, viţel) se digeră mai uşor. Carnea roşie de vită, porc, oaie, datorită hemoglobinei mai abundente fixată de substanţa musculară, şi în produşi de autoliză, poate irita un stomac sensibil.
Vănatul fezandat, trebuie exclus din regimul bolnavilor de afecţiuni gastro-intestinale. El conţine mulţi produşi de autoliză. Păsările grase, gâscă şi raţa, vor ii total excluse. Pieptul se digeră în general mai uşor, el poate fi admis.
Pentru a uşura digestia cărnii şi mai mult, ea se va tăia în bucăţi şi astfel se pune în apă rece la fiert. In acest fel substanţele extractive trec în supă care nu va fi consumată de bolnavi. Dacă dorim să obţinem o carne mai suculentă şi gustoasă, o vom tăia în bucăţi mai mari şi o punem la fiert în apă fierbinte. Temperatura ridicată coagulează imediat proteinele superficiale, aşa încât substanţele extractive nu pot trece în supă decât în cantitate redusă iar carnea îşi păstrează gustul.
Crusta cărnii fripte provoacă adesea tulburări bolnavilor. De aceea, carnea pane trebuie evitată, căci învelişul format din hidrocarbonate îmbibate cu grăsime, este greu de digerat. Dacă totuşi se serveşte, se va îndepărta în prealabil învelişul prăjit în grăsime încinsă.
Mezelurile vor fi excluse din dieta bolnavilor gastro-intestinali. Unele din ele sunt formate din carne de calitate inferioară, conţin grăsimi şi emulsii, sunt prea sărate şi condimentate. Adesea ele sunt şi afumate. Carnea sărată şi afumată se suprotă cel mai greu. Excepţie face doar şunca crudă sau fiartă, dar fără grăsime.
Carnea de peşte este săracă în ţesut conjunctiv şi în consecinţă este foarte recomandabilă (ştiucă, lin, crap, păstrăv). Peştii graşi (tipar, somn) vor fi evitaţi. Peştele fiert se suportă mult mai uşor decât cel fript sau pane. Peştii marinaţi, afumaţi sau conservaţi în ulei vor fi excluşi.
Ouăle sunt bine suportate în regimul de menajament. Cel mai bine sunt suportate ouăle moi, bătute în supă şi coagulate sub formă de flocoane fine. Ouăle tari şi ochiurile româneşti se digeră mai greu. La prepararea ochiu-rilor trebuie avut grijă să nu fie încinsă grăsimea prea tre şi să nu se formeze cruste tari deoarece produşii de torefacţie ce iau naştere dau tulburări.
Mâncărurile cu ouă se pot pregăti şi la baie marină, în acest fel deasupra aburilor se topeşte grăsimea în care se pun ouăle, care se coagulează încet, rămânând moi. Astfel nu se pot forma produşi excitanţi care apar când
grăsimea e încinsă tare.
Brânzeturile. Unele brânzeturi sunt greu de digerat din cauza produşilor de descompunere. Brânza albă de vaci este admisă în regim.
Grăsimile. Cel mai bine suportat este untul şi margarina. Untura de porc şi de gâscă sunt greu suportate. Untdelemnul se recomandă cu condiţia de a fi adăugat proaspăt pe salate sau în supele pregătite gata.
Cerealele. Digestibilitatea cerealelor depinde de felul preparării. Aluaturile pregătite din făină sunt mai bine suportate decât cele făcute din făină neagră care conţin tărâţe. Acestea din urmă sunt mai umede, mai bogate în apă, formează cu uşurinţă cocoloaşe şi ajungând în stomac sub formă de bucăţi mari, stagnează prea mult. Pâinea neagră provocacă în stomac o senzaţie de apăsare. Ea conţine şi produşi de oxidaţie rezultaţi în urma coacerii. Pâinea albă este mai poroasă, mai săracă în apă, aşa încât absoarbe cu uşurinţă saliva şi sucul gastric.
Pepsina, fermentul sucului gastric dizolvă bine scheletul de gluten al aluaturilor, aşa că acesta se preface într-o pastă fină. Pâinea albă şi rece se digeră mai uşor comparativ cu pâinea caldă.
Cozonacul se digeră mai greu, el măreşte secreţia acidă, iar grăsimea conţinută în el împiedică desagrega-rea şi îmbibarea ei cu suc gastric.
Budincile se digeră foarte uşor dacă nu conţin prea mult zahăr, nuci sau stafide. Tăieţeii şi macaroanele se digeră destul de greu, dar orezul foarte uşor, dacă este fiert şi nu e pregătit cu prea multă grăsime.
Legumele. Cartofii piure se digeră foarte bine pentru că celulele sunt separate unele de altele şi pot fi atacate mai bine de fermenţi. Cartofii prăjiţi trebuiesc evitaţi pentru că ei formează la suprafaţă o crustă solidă alcătuită din grăsime şi glucide prăjite, ce dau o senzaţie de greutate la stomac.
Legumele care au un schelet fin (morcovi, spanac, conopidă) sunt cel mai bine suportate, mai ales ca piu-reuri.
Leguminoasele se digeră foarte greu. Se va evita fasolea, mazărea şi lintea. Se admite doar mazărea verde. Varza acră va fi evitată cu desăvârşire. Ea conţine multe substanţe celulozice care pot fermenta uşor şi produc tulburări.
Legumele pregătite cu rântaş sunt interzise. Ele pot fi preparate numai cu lapte sau cu smântână. în acest fel se digeră mai uşor. La prepararea supelor şi a salatelor se adaugă suc de lămâie sau condimente aromatice.
Fructele se vor consuma cu grijă., deoarece unele produc tulburări, în funcţie de conţinutul lor în celuloză, sau dacă sunt consumate cu coajă. Merele sunt indicate după răzuirea sau sub formă de compoturi. Ele au rol şi în reglarea scaunului.
Nucile şi migdalele sunt greu de digerat din cauza bogăţiei lor în grăsimi şi a substanţelor excitante ce dau uneori o senzaţie de arsură pe gât, chiar şi la indivizii sănătoşi.
Condimentele sunt excitante energice ale secreţiei acide. Să nu se facă însă abuz de sare şi de alte condimente. Scorţişoara şi cuişoarele sunt permise în cantităţi moderate. Muştarul, piperul şi boiaua vor fi evitate. Ceaiurile de sunătoare, de mentă, anason şi chimen au o acţiune favorabilă asupra mucoasei stomacale. Ele vor fi consumate la culcare.
Regimul alimentar în gastrita acută şi cronică |
sus |
In primele două zile se va da ceai de mentă, apoi se va trece "la supe de gris sau orez" cu biscuiţi sau cu pâine albă. Carnea albă se va trece prin maşină. Se va da supă de carne slabă şi piure de cartofi sau mâncare de morcovi. Regimul se va lărgi apoi treptat până se ajunge la alimentaţia normală.
Gastritelc cronice se caracterizează prin inflamaţi a mucoasei gastrice care duce la scăderea secreţiei datorită distrugerii glandelor gastrice. Gastritele cronice sunt în general hipoacide sau anacide (scade acidul clorhidric secretat. Ca urmare se va administra acid clorhidric în alimentaţie. Dintre alimentele indicate menţionăm:
- supele de carne, borşurile şi supole-cremă uşor de digerat;
- carnea, cea de vacă, viţel sau pasăre, fiartă sau tocată şi la grătar;
- peştele la grătar sau fiert;
- ouăle incluse în preparate uşoare, ca budincile;
- laptele acidulat sau iaurtul şi brânza de vaci;
- pâinea albă, biscuiţii şi pastele făinoase;
- legumele sub formă de soteuri şi piureuri;
- fructele sunt bine tolerate sub formă de compoturi neîndulcite sau coapte, sucuri de fructe;
- grăsimile în cantitate limitată (unt, ulei sau margarina);
- dulciurile sunt greu suportate, ele provocând arsuri.
regimul în ulcer gastro-duodenal |
sus |
Apariţia ulcerului se datoreşte acidităţii puternice a stomacului care activează fermentul proteolitic. Tratamentul urmăreşte combaterea acidităţii şi consolidarea mucoasei gastrice. în prima fază se va da un regim lactat - 2 litri lapte în 24 de ore, timp de 2-3 zile. Treptat se introduc în dietă supe de gris preparate cu lapte şi unt, frişca, ouă fierte moi, şi apoi, după câteva zile, perişoare dietetice din carne, brânză de vaci, pâine albă, supe de zarzavat pasate şi prăjituri uscate, biscuiţi. Se vor evita cărnurile grase, iar sarea se va da în cantitate mică. Alimentele se vor da în cantităţi reduse şi de 5-6 ori pe zi pentru a nu destinde şi încărca stomacul.
Se vor evita alimentele prăjite, rântaşurile, alimentele prea reci sau prea fierbinţi. Sunt interzise maioneza, ouăle tari, peştele gras, icrele, carnea de porc, slănina, mezelurile, conservele de came, zarzavaturile crude, tari (ridichile, varza, castraveţii, gogoşarii), murăturile, condimentele, băuturile alcoolice, cafeaua, ciocolata, dulceţurile, îngheţata şi pâinea neagră.
Este cu totul interzis fumatul. Bolnavul de ulcer va lua 4-5 mese pe zi in cantitati mici la fiecare masa. Acest regim poate fi prelungit 2-3 ani.
Tratamentul dietetic al constipatiei cronice |
sus |
Constipaţia cronică este o afecţiune foarte frecventă a cărei cauză o constituie de obicei tulburarea funcţiei motrice a intestinelor. Rareori ea este cauzată de factori mecanici (aderenţe sau tumori).
în tratamentul constipaţiei vom alege alimentele după conţinutul lor în celuloză. Din acest punct de vedere, alimentele de origine animală sunt mai sărace. Legumele, fructele şi pâinea integrală, conţin din abundenţă celuloză şi alte substanţe ce nu pot fi atacate de sucurile gastrice şi care sunt descompuse prin acţiunea bacteriilor din intestinul gros. în urma acestor procese apar produşi care excită peristaltismul peretelui intestinal (acidul lactic, acidul acetic şi unele gaze, ca bioxidul de carbon şi metan, care dau fecalelor o consistenţă mai puţin fermă.
în regim se utilizează toate legumele ce pot fi consumate în orice cantitate, mai ales sub formă de piure, în scopul evitării unor tulburări, mai ales la organismele mai sensibile.
Fructele conţin mari cantităţi de celuloză, glucoza şi fructoză. Ele sunt atacate uşor de bacteriile intestinale. Excitarea motilitâţii pereţilor intestinali are loc şi sub influenţa unor acizi organici din fructe. Foarte bine sunt suportate fructele moi (piersici portocale, căpşuni, mere, pere şi prune);
Consumate crude dau uneori hiper-aciditate. în consecinţă sunt preferate sub formă de compot. Fructele uscate, smochine, curmale, sunt recomandate din cauza bogăţiei lor în glucide şi în celuloză In special strugurii şi afinele conţin tanin mult în coaja lor şi ca urmare vor fi consumate moderat pentru a nu suprima acţiunea laxativă.
Meniuri si retete pentru bolnavii cu constipatie cronica |
sus |
Meniu: Supă de roşii
Friptură cu sos de ceapă Spumă de mere
Supă de roşii
Se fierb 2 pahare de supă de legume. Când fierbe se adaugă fidea sau. zdrenţe şi 2 linguri de zeamă de roşii proaspătă. Se pune apoi 1/2 linguriţă de ulei, puţină verdeaţă tocată, puţin zahăr şi o lingură de lapte. Calorii = 142.
Friptură cu sos de ceapă
Se curăţă carnea de pieliţe şi se taie în două o cantitate de 150 g, sub formă de felii care se bat puţin apoi se aşează într-o cratiţă şi se fierbe înăbuşit, sub capac cu puţină zeamă în care s-a fiert zarzavat. Se adaugă o ceapă tăiată felii, puţin cimbru, piper şi 30 g ulei. Când carnea este aproape gata se adaugă 30 ml vin şi apoi se dă 10-15 minute la cuptor. Se serveşte eu sote de legume. Calorii = 324.
Spumă de mere
Se coc la cuptor 150 g mere şi apoi se trec prin Se bate V« albuş de ou cu 20 g zahăr bine cu teiul până se obţine o spumă consistentă. Cu aceasta se amestecă piureul de mere, care se poate servi imediat. Calorii = 152.
Meniu: Borş rusesc
Friptură la grătar cu morcovi caramel Prăjitură cu marmeladă
Borş rusesc
Se pune la fiert 500 ml apă şi când fierbe în clocot se adaugă zarzavaturile tăiate sub formă de tâieţei lungi (pătrunjel, ţelină, păstârnac, cartofi, morcovi, dovlecei - câte 30 g) şi o bucată de ceapă. Când este gata se adaugă 2 bucăţi de roşii tăiate felii şi 100 ml borş, puţin leuştean tocat şi 3 g sare. Calorii = 702.
Friptură la grătar cu morcovi caramel
Se taie felii groase 150 g carne (1-2 felii) se prăjeşte pe grătarul bine încins şi dat cu puţin ulei. Se sărează în urmă. Morcovii (200 g) se taie ca fideaua şi se înăbuşe în 10 g unt, într-un vas acoperit. Se adaugă foarte puţină apă fierbinte şi se lasă să se înmoaie bine. In alt vas se arde 5 g zahăr, care se stinge cu puţină apă şi se varsă peste morcovi. Se dă totul la cuptor câteva minute. Calorii = 460.
Prăjitură cu marmeladă
Se frământă un aluat din 80 g făină, 1/3 ou, 20 g zahăr, 20 g unt, 30 g lapte, 1 g sare apoi se lasă la rece o oră. Se împarte aluatul în două şi se coc pe rând două foi. După răcire se umplu cu 60 g marmeladă de caise şi se taie bucăţi. Calorii = 720.
Meniu: Ciorbă de porc cu tarhon,
Friptură de porc sau de gâscă la cuptor Mere umplute cn gem
Ciorbă de porc cu tarhon
Se pune la fiert în apă 100 g carne de porc, tăiată bucăţele. Când clocoteşte se adaugă morcov, pătrunjel, câte 30 g, şi o ceapă, puţină sare. Se lasă să fiarbă şi la sfârşit se adaugă zeamă de lămâie şi gălbenuşul de la 1/2 ou amestecat cu puţină apă rece şi tarhonul tocat mărunt. Se poate servi şi cu iaurt sau cu smântână. Calorii == 442.
Friptură de porc sau de gâscă la cuptor
Se sărează 150 g carne şi se pune în tavă la cuptor cu 2-3 linguri de ulei. Se lasă să se frigă o oră şi jumătate. Tot timpul se stropeşte cu lichidul din tavă ca să nu se usuce. Se serveşte cu varză călită.
Se pune într-o cratiţă 30 g ulei în care se adaugă 300 g varză tăiată mărunt. Se acoperă cu capacul şi se lasă să se călească la foc domol. Se pun câteva boabe de piper şi dacă e nevoie se adaugă şi o lingură de apă. Calorii =*= 592.
Mere umplute cu gem
Se curăţă 300 g mere şi se scobesc, apoi se umplu cu 30 g gem amestecat cu o lingură de nuci tocate. Se aşează într-un vas smălţuit şi se coc la cuptor 30 minute. Se servesc pudrate cu zahăr şi coaje de lămâie sau zahăr vanilat. Calorii = 321.
Meniu: Supă de vişine sau de mere Musaca de vinete Cornuleţe cu rahat
Supă de vişine sau de mere
Se fierb în 400 ml apă 100 g vişine şi se trec prin sită, apoi se adaugă 10 g zahăr. Se adaugă apoi la supă îneă 100 g vişine crude şi Va gălbenuş de ou cu 20 g smântână. Calorii = 202.
Musaca de vinete
Se înăbuşe în apă fierbinte 150 g carne tocată, se sărează, se adaugă puţin sos de roşii şi verdeaţă. Vinetele tăiate felii, se prăjesc în ulei. Se aşează apoi într-un vas rezistent, un rând de vinete şi unul de carne tocată şi feliile de la 2 roşii. Se dă la cuptor şi se serveşte cu iaurt sau smântână. Calorii = 425. .
La fel se pregăteşte şi musacaua de cartofi.
Cornuleţe cu rahat
Se prepară un aluat fraged din 40 g făină, 1/2 ou. . 15 g unt, 15 g zahăr, 15 ml lapte şi puţină sare. Se ţine o oră la rece. Se întinde o foaie subţire din care se taie pătrate. în mijloc se pun bucăţi de rahat şi se dă forma de cornuleţe. Se pot umple şi cu gem sau ca marmeladă amestecată cu nuci. Calorii = 423.
Diareca şi regimul alimentar indicat |
sus |
Diareea se caracterizează prin eliminarea frecventă de scaune neformate cu resturi. alimentare nedigerate sau incomplet digerate (O. Fodor). Cauza diareei este accelerarea tranzitului intestinal. Ea poate fi cauzată de o inflamare a peretelui intestinal sau prezenţei unor toxine bacteriene sau a unor infecţii.
Inflamaţia peretelui intestinului subţire poartă denumirea de enterită. Ea este însoţită de scaune frecvente, de febră, astenie, ameţeli şi dureri abdominale.
Alimentaţia depinde de stadiul bolii. în primele zile se administrează o dietă hidrică, ceai de mentă, de muşeţel, de tei fără zahăr, sucuri de fructe. Ele vor fi uşor călduţe întrucât lichidele -reci accelerează peristaltis-mul intestinal. Din ziua a 3-a se dau supe de legume limpezi, cu sare, orez pasat, apoi supe-creme de legume, făinoase, brânză de vaci şi brânză telemea desărată. Se vor adăuga apoi mere rase sau mere coapte, carne rasol sau perişoare dietetice, pâine albă veche de o zi. legume fierte date prin sită.
Sunt contraindica\'" alimentele bogate in celuloză. afumâturile, condimentele şi conservele.
Diareele cronice not fi consecinţa directă a unor îmbolnăviri a intestinului gros (colonul). Se caracterizează prin inflamaţii ale peretelui sau modificarea florei intestinale. Inflamaţia colonului poartă denumirea de colita. După cauzele care le-a provocat, colitele pot fi de mai multe feluri.
în toate cazurile regimul va fi destul de sever, un regim de cruţare intestinală care va fi lărgit mai mult * sau mai puţin, în funcţie de evoluţia bolii.
Alimente permise: carnea de vacă, pasăre sau de viţel fiartă, şunca, peştele slab, fiert sau fript, ouăle fierte, castele făinoase, cartofi numai în cantitate mică şi sub formă de piure, pâine prăjită, biscuiţi, unt şi ulei crud adăugat în preDarate, supe sau soteuri. sucuri de fructe neacide, ceai de tei, sunătoare, de mentă puţin îndulcite.
Se recomandă mese dese de 5-6 ori pe zi, dar puţin abundente.
Alimente interzise: legumele şi fructele crude, legumele şi fructele uscate, pâinea integrală, carnea grasă, grăsimile prăjite, conservele şi mezelurile, produse zaharoase concentrate, condimentele, băuturile gazoase, sucurile de fructe acide. în caz de intoleranţă se vor suprima şi produsele lactate.
Colita de fermentaţie se datoreşte unei tulburări a florei intestinale care degradează resturile amilacee nedigerate în intestinul subţire. în caz de colită de fermentaţie apar în scaun celuloză nedigerată şi amidon, datorită accelerării tranzitului.
Primul obiectiv al dietei este eliminarea alimentelor bogate în celuloză şi amidon, ele provocând fermentaţii.
reţete dietetice pentru colita de fermentaţie |
sus |
Meniu: Supă de roşii cu găluşte de brânză
Chifteluţe la aburi cu garnitură de gris Chec de cacao
Supă de roşii cu găluşte de brânză
Se fierb 200 g roşii şi se trec prin sită. Separat se fierbe o supă din 50 g morcov, 30 g ţelină, şi 30 g pătrunjel. La aceasta se adaugă sucul de roşii. Se dă prin sită 75 g brânză de vaci, se amestecă apoi cu o linguriţă de unt, 1/2 albuş spumă, 15 g gris şi 5 g făină, puţină sare. Se ia cu linguriţa din compoziţie şi se fierb găluş-tele în apă clocotită cu sare. Se scot cu spumiera şi se pun în supa de roşii în care se lasă să mai dea un clocot, înainte de servire se adaugă 5 g zahăr şi pătrunjel tocat. Calorii = 280.
Chiftele la aburi cu garnitură de gris
Se trece 150 g carne, de 3-4 ori prin maşină împreună cu 10 g pesmet înmuiat în apă. Se bate apoi bine cu puţină apă călduţă şi se fac chiftele care se fierb în aburi. Se stropesc cu 5 g unt.
Grisul în cantitate de 40 g se prăjeşte puţin, fără grăsime şi se stinge cu zeamă de oase (300 g) şi se lasă să fiarbă împreună. Se adaugă sare. Gând se îngroaşe şi s-a evaporat lichidul, este gata şi se serveşte cu garnitură. Calorii = 440.
Chec de cacao
Se freacă 75 g zahăr cu 3 gălbenuşe. Separat se freacă untul (60 g) cu 30 g cacao şi 25 g făină. Se adaugă amestecul obţinut din gălbenuşe şi zahăr şi la urmă se înglobează şi albuşele bătute spumă. Se unge cu unt sau margarina o formă lungă de chec şi se tapetează cu făină. Se dă la cuptor la foc domol. Calorii = 950.
Meniu: Cremă de legume pasate
Budincă de orez cu carne şi sos de roşii Compot de pere
Cremă de legume pasată
Se iau 70 g cartofi, 50 g morcovi, 30 g pătrunjel, 25 g ţelină şi 25 g ceapă, care se curăţă bine, se spală şi se taie bucăţi şi se pun la fiert în 400 ml apă. Când sunt destul de moi se trec prin sită. Se potriveşte supa de sare, se adaugă 10 ml ulei crud, puţină verdeaţă şi se mai fierb puţin împreună. Calorii =* 225.
Budincă de orez cu carne şi sos de roşid
Se fierbe 75 g orez în 350 ml zeamă de carne cu 60 g morcovi. Se toacă 150 g carne şi se înăbuşe în 10 g unt sau ulei, se adaugă puţină verdeaţă şi 1/4 ou. Se aşează într-o formă rezistentă un rând de orez şi un rând de carne tocată şi apoi se dă la cuptor pe baie de apă. Se serveşte cu sos de roşii. Calorii - 322.
Compot de pere
Se taie în bucăţi potrivite 150 g pere curăţate care se fierb într-un sirop obţinut din 300 ml apă şi 25 g zahăr. Se lasă să se răcească, apoi se serveşte. Calorii
322.
Meniu: Supă de orez
Ardei umpluţi, dietetici Spumă de mere cu albuş
Supă de orez
Se fierbe 25 g orez în 400 ml bulion de oase. Când este gata se -trece prin sită. Se adaugă puţină sare şi 5 g unt. Calorii = 130.
Ardei umpluţi, dietetici
Se toacă 200 g carne şi apoi se amestecă cu 10 g orez fiert pe jumătate, se adaugă 15 ml ulei şi puţină sare şi verdeaţă. Cu această compoziţie se umplu 3-4 ardei care se aşează într-un vas şi se fierb înăbuşit la cuptor. La sfârşit se adaugă 2-3 linguri de sos de roşii. Calorii = 530.\'
■ -i .
Spumă de mere cu albuş
Se dau prin răzui\'toare 200 g mere curăţate şi se înăbuşe cu 2 linguri de apă şi cu 30 g zahăr. Se lasă să scadă până obţinem o consistenţă potrivită, apoi se lasă să se răcească şi se adaugă un albuş de ou bătut spumă şi scorţişoare. Se coace la cuptor la foc potrivit. Calorii a= 350.
Meniu: Supă de carne
Peşte rasol .cu orez pasat Colţunaşi cu brânză de vaci
Supă de carne
Se pune la fiert; în apă rece, 150 g carne de vacă sau de pasăre. Se adaugă sare şi se curăţă spuma formată deasupra. Se adaugă 50 g morcovi, 25 g pătrunjel şi 25 g ţelină, o ceapă. Când carnea şi zarzavatul sunt fierte, se iau de pe\' foc şi se strecoară supa. Supa limpede obţinută se fierbe din nou cu găluşte de gris sau cu tăiţei. Calorii = 280.
Se pune la fiert în apă fierbinte cu sare 250 g peşte. Când este gata se scoate cu grijă şi se aşează pe un platou iar deasupra se varsă 10 g unt- topit. Se serveşte cu garnitură de orez fiert în zeamă de oase (50 g orez în 200 g bulion), care apoi se trece prin sită. Se adaugă 5 g\' unt proaspăt. Calorii = 445.
Colţunaşii cu brânză, de vaci
Se face o cocă asemănătoare cu cea de tăiţei din 50 g făină, Va ou şi puţină apă. Se întinde foaia şi se taie pătrăţele care se umplu cu brânza preparată astfel: 60 g brânză se amestecă cu 15 g zahăr şi puţină sare. Se fierb în apă, se scurg şi se servesc cu 10 g unt proaspăt. Pot fi umpluţi şi cu gem. Calorii = 620.
Dietoterapia
