In sensul cel mai larg, intarea reprezinta procesul de dobandire de noi comportamente, de noi abilitati ori competente, precum si modificarea sau restructurarea celor deja existente, in scopul unei adaptari mai eficiente la sarcinile noi care trebuie rezolte. intarea se realizeaza, de cele mai multe ori, in contextul unui proces de predare, de prezentare directa, tintita, intentionata a materialului ce trebuie intat. In conditiile absentei predarii directe, in anumite situatii si pentru anumite continuturi, intarea se poate realiza implicit. Exemplul cel mai elocvent este cel al intarii gramaticii limbii materne, pe care copilul o inta implicit de la rste foarte mici si fara ca cine sa-i "predea\" reguiile gramaticale, intrucat aceasta sectiune are ca scop declarat abordarea bolilor cronice si procesul educativ intr-un context organizai, in continuare vom aborda intarea si predarea ca fiind procese explicite, intentionale si vom prezenta strategii eficiente de intare, precum si modalitati de imbunatatire si rafinare ale procesului de predare-intare.
Strategii de intare-predare
Orice metoda de intare selectata si utilizata pentru a atinge un scop anterior silit poarta numele de strategie de intare Cele mai multe strategii de intare sunt specifice domeniului de studiu: intarea unei poezii difera de cea a rezolrii unei probleme de matematica si, cu siguranta, difera de intarea unei miscari intr-un sport. Exista o serie de modalitati de dezvoltare a slrategiilor de intare care pot fi transferate de la un domeniu la altul si asigura dobandirea de cunostinte si deprinderi relente, indiferent de continutul materialului de intat.
Principalele componente ale strategiilor de intare sunt elaborarea, intelegerea si organizarea materialului studiat: (n
. Elaborarea reprezinta utilizarea cunostintelor care sunt deja dobandite, in scopul intelegerii si retinerii noului material. De exemplu, cunoasterea profesiei pacientilor (conil, medic, muncitor etc), ne poate ajuta sa ne adaptam discursul in functie de cunostintele specifice pe care acestia le au deja in acele domenii.
. intelegerea materialului ce trebuie intat inseamna relationarea noilor cunostinte cu cele deja intate. Memorarea simpla, automata, are o eficienta mult scazuta fata de cea bazata pe intelegerea materialului, intrucat nu "profita\" de structuri de cunostinte deja formate si stocate si, in plus, nu poate fi mentinuta pe termen lung.
. Organizarea materialului presupune gruparea informatiilor importante despre subiectul care trebuie intat, in diverse categorii, ceea ce usureaza retinerea materialului in memoria de lunga durata. De exemplu, cel mai usor sunt retinute informatiile despre unul, cel mult doua subiecte specifice, discutate la un moment dat (calculul hidratilor de carbon si, eventual, ajustarea dozelor de insulina). Abordarea mai multor teme in acelasi timp scade capacitatea noastra de a intelege si inta.Indeplinirea acestor conditii asigura o eficienta crescuta a intarii si definesc o strategie superioara de intare. Pentru a intelege mai bine ceea ce trebuie sa intam este necesara respectarea anumitor reguli:
. Parcurgerea materialului de intat si cautarea acelor informatii care sunt relationate cu cunostinte deja existente. De exemplu, recomandarile de modificare a alimentatiei unei persoane and o boala cronica pot fi mai usor retinute si aplicate daca se discuta despre felul in care persoana gateste in prezent, ce fel de alimente foloseste si in ce cantitate pentru o anumita reteta. Odata actite aceste cunostinte anterioare despre modul de a prepara o reteta, noile informatii (reducerea consumului de sare, ulei, oua etc.) sunt mai usor intelese si retinute.
. Cautarea de asemanari intre noile cunostinte si cele deja
stocate in memorie (realizarea de analogii). Aceasta metoda
este utila indeosebi pentru intelegerea unor notiuni abstracte
sau putin vizualizabile, precum functionarea unor
mecanisme sau procese fiziologice si psihologice. Spre
exemplu, pentru a facilita intelegerea mecanismului de
actiune a insulinei, se poate utiliza metafora insulinei ca
mijloc de transport (caruta, camion, tren), incarcat cu marfa
(glucoza), care este transportata spre nzare (tesuturi,
organe). Cu cat marfa este mai multa (glicemii mari), cu atat
sunt necesare mai multe remorci sau goane pentru a o
transporta (doze mai mari de insulina). Acest mijloc este
singurul acceptat de catre autoritati (organism).
Organizarea materialului se realizeaza, de multe ori, inaintea
procesului de intare. Acesta este cazul cartilor, articolelor sau
brosurilor pe anumite teme, ce ofera informatii gata sistematizate si
organizate. De multe ori, insa, materialul nu este structurat sau este
organizat deficitar. Parcurgerea anevoioasa, sau care necesita un
timp indelungat, a materialului de intat, afecteaza calitateaIntarii. De exemplu, fraza scrisa la aliniatul de mai sus pentru aIntelege mai bine ceea ce trebuie sa intam este necesara
respectarea anumitor reguli\", poate fi formulata si in termenii
urmatori "Exista o serie de modalitati de facilitare si imbunatatire
a elaborarii si comprehensiunii continutului procesului deIntare\". Care dintre riante vi se pare mai usor de inteles si
chiar de retinut?
O alta situatie destul de des intalnita in practica medicala este neconcordanta intre asteptarile pacientului si informatiile oferite de medic sau asistenta. Pacientul are dificultati in a retine anumite informatii oferite de catre medic, ce sunt deja structurate^ si organizate, dar care nu se suprapun peste asteptarile sale. imi amintesc o intamplare recenta, al carei personaj principal am fost eu insami, ce descrie exact aceasta neconcordanta dintre asteptarile cui si informatiile pe care le primeste. Genunchiul stang ma deranja de cate saptamani bune, cu dureri sporadice si dificultati usoare mai ales la urcatul scarilor. Medicul de familie imi pune diagnosticul de
artrita reumatoida si imi recomanda un consult de specialitate reumatologie. Diagnosticul suna logic si in concordanta cu durerile mele de genunchi si ma asteptam ca specialistul in reumatologie sa-mi recomande un tratament si, eventual, sa detalieze si sa-mi explice diagnosticul. Cu aceste ganduri m-am prezentat la un nou consult medical. La sfarsitul consultatiei, medicul reumatolog imi comunica diagnosticul - ce oroare! - de "gonartroza\' si incepe imediat sa-mi explice ce trebuie sa fac. Mai exact, ce nu trebuie sa fac: sa nu alerg, sa nu joc tenis, sa nu car greutati prea mari, si nici pe jos sa nu merg prea mult! La
auzul diagnosticului, mintea mea a inceput sa lucreze frenetic, incercand sa faca legatura intre o
durere de genunchi, banala pana la urma, si o problema ginecologica! N-am auzit nimic din ce-mi spunea medicul si nici vorba de inteles tratamentul pe care, din lipsa de timp si presupunand ca tin minte, medicul nu 1-a scris nicaieri. Am iesit din cabinet dand din cap si spunand "Da, domule doctor!\", fara sa fi retinut si inteles nimic din chestiunile importante: ce inseamna\' diagnosticul, cum si de ce a aparut durerea, ce trebuie sa fac si pentru cat timp, ce se intampla daca fac sau, dimpotri, daca nu fac ce imi spune medicul ele.
Oare de cate ori se intampla acelasi lucru in timp ce discutam cu o persoana cu
diabet sau obezitate? De cate ori utilizam termeni pe care nu ii explicam, dar nici nu intrebam persoana daca ii intelege? De cate ori facem recomandari de
dieta sau tratament pe care le scriem doar in fisa de obsertie, de parca doar noi ar trebui sa le tinem evidenta?
Pentru evitarea acestor situatii, trebuie sa organizam materialul pe care vrem sa il
retina pacientii. Exista o serie de strategii de organizare a materialului de intat:
