Reprezinta o falsa senzatie (iluzie) de miscare a corpului sau a mediului inconjurator. in starile presincopale senzatia de miscare este absenta. Vertijul poate aa origine periferica (stibulara) sau centrala (nervul VII, nucleii stibulari din bulb, fasciculul longitudinal medial, cerebelul, tractul stibulospinal). Vertijul stibular este deseori ser si poate fi insotit de greturi, varsaturi, scaderea acuitatii auditi, tinnitus si nistagmus (de obicei orizontal). Scaderea acuitatii auditi si tinnitus-ul se intalnesc mai rar in rtijul central (care este de obicei mai putin ser). Nistagmus-al din rtijul central poate fi orizontal sau rtical.
Etiologic boala Maniere; rievrita stibulara; rtijul postural benign; ischemia rtebro-bazilara; medicamentele ototoxice; labirintita; afectiunile distructi ale urechii medii (colesteatomul); neurinomul de acustic; her pesul geniculat;
obstructia trompei lui Eustachio; sifilisul.
Examenul obiectiv Examineaza extremitatea cefalica, regiunea
cervicala si nervii cranieni. Efectueaza testarea functiei cerebeloase, a reflexelor tendinoass si lestul Romberg (este pozitiv daca echilibrul se agraaza cand ochii sunt inchisi - ceea ce inseamna un deficit al sensibilitatii artrokinetici. sau ai aferentelor vstibulare). incearca sa depistezi nistagmus-ul.
Teste Pot inciude audiometria; electronistagmografia; raspunsurile auditi evocate la nil bulbar; calorimetria; computer tomografia; elec-troencefalografia si
punctia lombara.
Vertijul pozitional benign. Sunt atacuri scurte dar sere de rtij rotational (insa cu durata >30 s) provocate de miscarile capului, de exemplu la intoarcerea in pat a pacientului. Este frecnt dupa traumatismele craniene, cisnd se poate datora leziunilor utriculei. Diagnostic: Tess de provocare: cu pacientul in decubit dorsal se apleaca capul aceStaU cit aproximativ 30A° sub nilul patului si se roteste cu 3Qc-40c\' intr-o parte Daca terstul este pozitiv atunci, dupa o perioada de latenta de cateva se cunde, pacieniul va prezenta rtij si nistagmus roiator spre urechea aflata mai jos. Acestea dureaza mai putin de 1 minut (adaptare). In pozitia sezand rtijul este mai accentuat (A± nistagmus). Daca lipseste una din aceste caracteristici, gandestete la o cauza centrala.
Fotogenie: Deplasarea otoconiilor (otoliti) de la nilul maculei (receptorul pentru perceperea acceleratiei situat la nilul utriculei si sa-culei). Otoconiile se plaseaza in punctul decliv al labirintului.
Etiologie: Traumatisme craniene; degenerescenta spontana a labirintului - afectiune post virala sau dupa chirurgia scaritei; afectiunile cronice ale urechii medii.
Tratament: De obicei este auto-limitant (poate dura si 6 luni). Daca nu, incearca:
» Exercitiile Epley pentru extremitatea cefalica si care au rolul de a dispersa otoconiile.
» Adaptarea repetata a pozitiei care provoaca rtijul (obisnuire).
» Denervarea canalului semicircular posterior sau obliterarea trans-mastoidiana cu laser a acestuia. Ambele optiuni se insotesc de surditate.
Nevrita optica. De obicei la adulti este consecutiva afectiunilor febrile ce apar in cursul iernii si are etiologie probabil virala. Provoaca un rtij cu instalare brusca,
varsaturi si prostratie care sunt exacerbate de miscarile capului. Tratament: Este simptomatic (ex: ciclizina 50 mg/8 h PO). Vindecarea se produce in 2-3 saptamani. Este dificil de diferentiat de \"labirintita virala\".
Boala Meniere. Dilatarea spatiilor endolimfatice ale labirintului mem-branos provoaca un rtij paroxistic avand o durata de pana la 12 h, insotit de prostratie,
greturi si varsaturi. Atacurile survin in sal separate prin perioade de remisiune completa. Apare tinnitus iar
surditatea neurosenzoriala este deseori progresiva. Vertijul acut trebuie tratat simptomatic (ciclizina 50 mg/8h). Betahistina 8-l6 mg/8h PO da rezultate imprevizibile, dar merita incercata. Decompresia chirurgicala a spatiilor endolimfatice poate ameliora rtijul, poate preni agravarea bolii si conserva auzul. Labirintectomia provoaca disparitia rtijului dar se insoteste de surditate totala ipsilaterala.
