Medicii care lucreaza in departamentele O.R.L. sunt usor de recunoscut datorita oglinzilor concave prezute cu un orificiu central si pe care ei le poarta pe frunte. Aceste oglinzi concentreaza lumina emisa de o sursa luminoasa independenta, sub forma unui fascicul care permite o buna iluminare, si lasa libere ambele maini ale medicului. Noile dispozitive pentru nasoendoscopie prezute cu
fibre optice elimina necesitatea oglinzii.
Examenul urechii. Examineaza orificiul auditiv extern, pinna precum si zonele invecinate pentru a obser un eventual edem sau semnele de inflamatie. Curata orice scurgere si inlatura orice dopuri de cerumen (p.606). Instaleaza pe otoscop cel mai larg si mai comforil speculum auricular si exarrineaza intreaga lungime a conductului auditiv extern precum si timpanul. Obserrea timpanului este prima tehnica pe care trebuie sa o stapanesti, ea fiind relativ usoara. Aderata tehnica consta in a obser ce se afla in spatele timpanului, si aceasta se insuseste in multi ani. incepe prin a trage de pavilion in sus si in spate, pentru a transforma conductul auditiv extern intr-un conduct rectiliniu. (La sugari, trage pavilionul in spate si in jos). Manerul ciocanului se constituie intr-un reper bine delimitat, situat in spatele membranei timpanului. Anteroinferior fata de acest reper se obser un reflex luminos produs datorita gradului de concavitate a membranei timpanului din aceasta regiune. Pentru a putea repera cu usurinta stanga si dreapta (de exemplu cand privesti imaginea unui timpan) trebuie sa stii ca reflexul luminos este indreptat in jos si inainte - spre degetele de la picioare (antero-inferior). incearca sa observi cu atentie cadranul postero-superior al timpanului - in spatele lui se afla elementele cele mai importante: pliul maleolar posterior, lunga apofiza a nicolei si nervul facial. Noteaza culoarea si translucenta membranei, existenta unor proeminente sau perforatii membranale. in cazul acestora din urma trebuie notata pozitia lor precum si daca ele ajung pana la marginea timpanului Perforatiile localizate in pars flaccida pot fi expresia unor modificari patologice grave (p.612). Mobilitatea membranei timpanului poate fi dovedita folosind un speculum auricular al carui capat ingust este inchis cu ajutorul unui ecran de sticla, iar pe lateral este prezut cu un orificiu la care se poate atasa un mic balon de cauciuc. Ciu-pirea balonului trebui sa produca deplasarea timpanului. in conditiile in care trompa lui Eustachio este permeabila se obser miscarea timpanului in timpul manevrei Valsal.
Cavitatile nazale si faringiene. Pentru a putea examina aceste elemente este necesar ca structurile care dorim sa le vizualizam sa fie plasate in calea fasciculului de lumina reflectat de oglinda. Pentru inceput roaga pacientul sa deschida gura fara insa sa scoata limba. Aplica o spa-tula chiar in spatele celui mai inalt punct al limbii si roaga pacientul sa spuna \"aaah\". Aceasta manevra determina ridicarea palatului, permitand astfel examinarea orofaringelui, amigdalelor, peretelui posterior al faringelui, a pilierilor anterior si posterior ai lojelor amigdaliene. La unii pacienti examinarea se realizeaza mai bine in conditiile in care pacientul respira fara a spune \"aaah\".
Plasarea unei oglinzi incalzite sub nivelul orificiului de comunicare din spatele palatului moale, permite obserrea septului nazal, a capetelor posterioare, ale cornetelor superior, mijlociu si inferior, a peretilor laterali ai nazofaringelui, a orificiilor
trompelor lui Eustachio, a rece-surilor faringiene, si a peretelui superior al naso-faringelui sau a vegetatiilor adenoide. Rinoscopia anterioara (care foloseste un speculum special - Thudiculum - pentru a mentine deschise narile) permite vizualizarea extremitatii anterioare a cornetelor inferior si mijlociu.
Laringoscopia indirecta se realizeaza mentinand limba pacientului pro-truzionata si folosind o oglinda mare incalzita. in timp ce pacientul respira normal se pot vizualiza epiglota si poarta posterioara a istmului la-ringian. Daca pacientul este rugat sa spuna \"ee\" se pot vizualiza interiorul laringelui si corzile vocale. in cazul in care este necesara o examinare mai amanuntita se realiza o endoscopie folosind un nas-endoscop de 3 mm, flexibil cu fibre optice. Acum, internarile in spital se fac in principal pentru prelerea unor biopsii si mai rar pentru diferite examinari ce necesita anestezie.
