Sub influenta radiatiilor solare, la nivel cutanat apar trei tipuri de reactii:
- reactii la nivelul pielii normale, ca raspuns la o cantitate prea mare de radiatii, care pot fi acute (arsura solara) sau cronice (elastoza solara, fotoimbatranire cutanata prematura, cancere diverse);
- reactii la nivelul pielii foarte sensibile, afectata la doze de radiatii solare care nu determina neplaceri la individul normal (urticarie solara, eruptie polimorfa la lumina);
- agravarea dermatozei preexistente prin expunerea la lumina solara (lupus eritematos,
herpes simplex,
dermatita seboreica, lichen etc).
Tratamentul fotodermatozelor trebuie sa fie, in primul rand, profilactic.
Persoanele cu fototip cutanat I si II (piele si ochi de culoare deschisa), avand o toleranta redusa la radiatiile solare, trebuie sa evite plaja si activitatile in aer liber in perioadele de maxima insorire. La alte ore din zi, este recomandabil sa stea sub parasolare, sa poarte palarii cu boruri mari, sa-si protejeze pielea printr-o vestimentatie confectionata din
fibre naturale si sa utilizeze creme fotoprolectoare. Ochii trebuie protejati cu ochelari de soare. Expunerea trebuie facuta progresiv. Trebuie evitata adormirea pe plaja sau pe o saltea plutitoare, riscul arsurii solare fiind maxim in acest caz. Copin sub 1 an este bine sa nu fie expusi la soare; copin mai mari si adolescentii trebuie sa previna
arsurile solare care, avand efect cumulativ, pot genera mai tarziu nevi pigmentari (alunite) cu risc de cancerizare.
Aceleasi riscuri le pre
zinta saloanele de bronzare. Popularitatea acestora este in crestere, principalii lor beneficiari fiind adolescentii si femeile. Se recomanda ca perioada maxima de expunere la razele UV sa nu depaseasca 10 ore/an.In afara fotodermatozelor exista fotodermatitele, fenomene inflamatorii cutanate aparute ca urmare a expunerii combinate la soare si la anumite substante chimice exogene (fotosensibilizante). Agentii fotosensibilizanti pot intra in compozitia diverselor preparate (cosmetice, medicamente, produse industriale) sau pot ajunge, prin ingestie ori injectare, in mediul intern. Dintre medicamentele fotosensibilizante citam: ciclinele (tetraciclina, doxiciclina), griseofulvina, sulfamidele, furosemidul, fenotiazinele, retinoizii, psoralenii, acidul nalidixic si fluorochinolonele, piroxicamul, fenolftaleina din compozitia unor laxative, fibratii, antidepresivele triciclice (imipramina). Fotosensibilizante sunt si unele substante active din felina, pastarnac, morcov, sfecla, citrice. De asemenea, la originea asa-numitelor fitofotodermatite se afla si uleiurile latile din componenta unor parfumuri (bergamota, lavanda). Pe langa reactiile acute cauzate de expunerea soare, acestea pot proca pigmentari persistente.
