Cred ca dependenta si consecintele sale provoaca cele mai grave probleme de sanatate cu care se confrunta societatea contemporana. Bolile cardiosculare, bolile respiratorii precum emfizemul pulmonar, numeroase forme de cancer sau SIDA sint doar cite dintre problemele care deri, direct sau indirect, din fenomenul de dependenta. De aceea, aceasta sectiune de dimensiuni reduse este o incercare de a trata o problema foarte riafa si complexa intr-un spatiu limitat. La prima vedere pare o
sarcina extrem de dificila, chiar o ingimfare sa incercam sa vorbim despre complexitatea enorma a fenomenului de dependenta in doar o suta si ce de ini. Si, totusi, eu cred ca o astfel de carticica poate fi de mare folos milioanelor de oameni care se lupta sa controleze comportamentul dependent fie in viata lor, fie in viata membrilor familiei sau a celor dragi, in incercarea de a-i ajuta sa gaseasca o solutie acestor probleme.
De fapt, chiar daca recunosc sfera larga de probleme legate de tipurile de dependente cu care se confrunta societatea noastra, eu sint foarte optimist si nerabdator sa incep aceasta sectiune. Motivul este destul de simplu: chiar daca in aceste ini vom vorbi despre suferinte reale, fizice si emotionale, in esenta este o sectiune despre sanatate si bucurie, despre placere si abundenta, despre dragoste si speranta.
Intr-o anumita masura, insasi orientarea poziti pe care o adopt este oarecum neconventionala. Tocmai pentru ca efortul nostru de a trata dependentele este impregnat atit de puternic cu furie, conflict si disperare. Uneori acestea sint exprimate concret prin expresii precum "razboiul impotri drogurilor\" sau "povestiri de cosmar\" despre cariere distruse, vieti zguduite de inclinatiile spre dependente. Alteori, inclinatia negativista se exprima in mod indirect prin decorul sumbru din numeroasele centre de tratament, in care pacientii sint adusi pentru a se confrunta cu problemele lor, asezati in cerc, pe scaune de plastic, in camere cu linoleum si lumini fluorescente.
Teama de trecut, de viitor, teama de a trai momentul prezent cu o bucurie reala - atitea temeri care bintuie pe caile pe care ne-am ratacit, lasindu-ne coplesiti de dependente. Teama face parte, de asemenea, din multe programe de tratament al dependentelor. Dar, dupa parerea mea, un sistem bazat pe teama nu poate da rezultate bune pe termen lung pentru majoritatea oamenilor. Asa ca in aceasta sectiune am incercat sa propun o viziune destul de diferita asupra fenomenului de dependenta, asupra semnificatiei e) si asupra oamenilor care ii cedeaza.
Eu consider dependentul un cautator, dar unul care a fost indrumat gresit. Un dependent este o persoana in cautare de placere, poate chiar in cautarea unei experiente transcendente - si vreau sa accentuez ca acest tip de cautare este extrem de poziti. Dependentul cauta unde nu trebuie, dar scopul cautarii este unul foarte important si nu ne permitem sa ignoram semnificatia cautarii lui. Cel putin la inceput, dependentul spera sa gaseasca ce minunat, ce care sa transceada o realitate cotidiana nesatisfacatoare sau chiar intolerabila. Nu este nimic rusinos in acest impuls. Dimpotri, el ofera o baza pentru o speranta reala si pentru o transformare aderata.
Sint tentat sa merg chiar mai departe in a a un dependent cu un cautator. Dupa parerea mea, cine care nu a simtit niciodata atractia catre o forma de dependenta nu a facut nici un pas soitor catre descoperirea semnificatiei reale a Spiritului. Poate ca nu avem de ce sa ne simtim mindri ca sin-tem atrasi de o forma de dependenta, dar este o aspiratie catre o experienta mai eleta. Si, cu toate ca, in final, acea aspiratie nu poate fi implinita prin substante chimice sau prin comportamente impuse, incercarea in sine dovedeste existenta unei naturi spirituale autentice.
Ayurveda, stiinta medicala traditionala indiana, ne inta ca in fiecare dintre noi exista o memorie a perfectiunii. Este grata in fiecare celula a noastra. Aceasta memorie nu poate fi stearsa, dar poate fi acoperita de
toxine sau impuritati de multe feluri. In tratarea dependentei, aderoto noastra sarcina esfe nu atit sa evidentiem efectele distrugatoare ale acesteia, ci sa redescoperim acea constiinta o perfectiunii care exista in noi. In scoala, citeam Paradisul pierdut\', care este cu siguranta una dintre cele mai minunate poeme ale limbii engleze. Dar am aflat ca paradisul din noi nu dispare cu aderat niciodata. Poate il pierdem din vedere, dar el exista permanent la indemina noastra.
Legat de aceasta, imi amintesc ca am citit a relatare despre viata lui Charlie Parker, extrem de talentatul muzician care a dominat lumea jazzului din New York de-a lungul anilor \'40 si la inceputul anilor \'50. Improvizatiile lui la saxofon, in momentele de inspiratie, erau nu doar uimitor de rapide si inventive, ci aveau si o unitate si o logica clara. Muzicienii mai tineri, care il idolatrizau pe Parker, ar fi facut orice sa poata cinta ca el, dar veleitatile lui muzicale pareau aproape supranaturale. Care era secretul lui pentru faptul ca putea cinta asa, pentru ca putea patrunde in ocel spatiu privilegiat in care in mod evident se retragea cind cinta?
Pe linga faptul ca era un mare muzician, Charles Parker era si dependent de heroina. Desi cele mai bune recitaluri solo le-a sustinut cind nu era sub influenta drogurilor, s-a format o aderata moda a unei intregi generatii de muzicieni de jazz sa ia heroina si o practicau pentru ca incercau sa-si imite idolul. Aspiratia lor era de inteles, chiar de admirat: voiau sa participe si ei la acel gen de experienta transcendenta de care au zut ca se bucura altcine. Pentru ei, heroina s-a dovedit a fi un raspuns nepotrivit, distructiv, fals la scopul central al existentei lor, care era acela de a deveni mari muzicieni. Sperau sa gaseasca o scurtatura catre paradis, dar s-a dovedit a fi un drum gresit.
Aceasta este o problema fundamentala pentru dependente, fie ca este vorba despre droguri, minca-re, alcool, tutun, jocuri de noroc, seriale de televiziune sau alte mii de tentatii care apar in viata de zi cu zi. Dependenta incepe alunei cind cautam un lucru bun intr-un loc nepotrivit. Dupa cum ne explica psihologul Robert Johnson, continuator al lui Jung, in extraordinara sa sectiune Ecstasy (Extaz), dependenta nu este altce decit un substitut grav degradat pentru experienta aderatei bucurii.
