Omul nu poate trai numai cu paine.
Aceasta bine cunoscuta metafora apare atit in Noul, cit si in Vechiul Testament, iar sensul ei nu e greu de priceput. Pe intelesul tuturor, inseamna ca avem si alte necesitati in ata pe linga nevoile materiale. Dar este important sa observam cit de categoric este formulata. Satisfactia spirituala este prezentata ca o necesitate fundamentala a etii, abila cu nevoia de hrana. Acelasi lucru se subliniaza practic in toate celelalte religii si traditii spirituale: avem nevoie de hrana pentru suflet\" ca sa supraetuim.In opinia mea, aceasta este literalmente adevarat. Starea etii noastre spirituale are o influenta directa asupra bunei functionari a corpurilor noastre, inclusiv asupra meolismului, digestiei, respiratiei si asupra tuturor celorlalte actitati fiziologice. Si totusi, adesea ignoram sau intelegem gresit nevoile noastre spirituale. Avem motive sa credem ca acestea au inceput sa se schimbe si ca o noua constiinta a valorilor spirituale a inceput sa se formeze, dar indelungata noastra orientare materialista a avut consecinte care sint strins legate de larga raspindire a comportamentelor provocote de dependenta din societatea moderna.
Pentru ca nu am constientizat suficient nevoia de implinire spirituala, nu este de mirare ca multi oameni au inteles in mod gresit adevaratele cerinte ale spiritului uman. Acestia au descoperit o larga varietate de actitati hiperstimulatoare si un numar echivalent de substitute imunizante pentru acel ceva\" ' acea experienta cu adevarat profunda pe care Robert Johnson o numeste extaz.
Este o situatie tragica, pentru ca de fapt avem nevoie de extaz. Este o necesitate la fel de tala precum mincarea, apa sau aerul si totusi aceasta nevoie umana de baza este atit de putin recunoscuta in societatea moderna occidentala. De-a lungul ultimilor 30 de ani, am facut mari progrese in a recunoaste cit de mult s-a deteriorat mediul nostru inconjurator si in incercarea de a opri acest proces. Dar, in acelasi timp, nu am reusit nici pe departe sa acordam aceeasi recunoastere entuziasmata nevoilor noastre spirituale. Eu consider ca problema comportamentelor provocate de dependenta este o consecinta directa a acestei grave scapari.
In orice cultura si in orice epoca istorica, fiintele umane au simtit nevoia de experiente dominate de extaz ' un fel de bucurie care transcende realitatea obisnuita. Diversele culturi au incercat sa satisfaca aceasta nevoie in moduri foarte variate, unele dintre ele and o orientare mai profund spirituala decit altele, in secolul al XlX-lea, scriitorul rus Fiodor Dosto-ievskl a afirmat ca oamenii, pentru a fi multumiti, au nevoie ca societatea sa le ofere trei mari experiente: miracole, mistere si calauzire spirituala ' iar aceste trei experiente sint mult mai importante pentru ei decit satisfacerea nevoilor materiale. Probabil ca dependentul isi inchipuie ca ciu! sau ii permite accesul la miracole si mistere, iar aceasta perspectiva dene si mai amagitoare in absenta calauzirii spirituale. In ioc sa-i consider pe dependenti niste fiinte umane sla-be sau decazute, prefer sa spun despre ei ca sint niste oameni care raspund intr-un mod autodistructiv, dar oarecum de inteles acestui d spiritual care exista in mijlocul abundentei noastre materiale.
Cu tofii simtim efectele acestui got spiritual. In functie de felul nostru de a fi si de circumstantele in care ne aflam, putem raspunde acestui got in moduri variate. Dar este important sa recunoastem faptul ca, in societatea noastra, multe dintre raspunsurile la lipsuri spirituale iau o forma materiala.
Aceasta imi aminteste de un prieten care a obtinut succese spectaculoase in afaceri inca de tinar. Imediat dupa 40 de ani, s-a trezit in situatia de a putea avea sau face practic orice voia. El isi dorea intr-adevar ceva, numai ca nu stia prea bine ce anume. in orice caz, a cumparat o casa de vacanta linga un lac. Si-a achizitionat apoi o masina scumpa, pentru a avea cu ce ajunge la casa de vacanta, iar, pentru a avea ceva de facut la casa de vacanta, si-a cumparat o barca. Si-a mal procurat si un telefon celular de ultima generatie, ca sa-si conduca afacerea atit de pe barca, cit si din masina. Este o poveste foarte cunoscuta, care se potriveste multor oameni cu nenumarate succese financiare, si povestea nu are sfirsit. Dupa ce si-a luat casa, masina, barca si celularul, prietenul meu nu era cu nimic mai aproape de implinire decit la inceput. De fapt, singura schimbare a fost aceea ca se simtea mai deprimat, iar consecintele pe termen lung ale acestei situatii inca nu s-au epuizat. De exemplu, barca s-a dovedit a fi un loc excelent pentru niste betii serioase.
Poate pentru ca prietenul meu este o persoana avuta, cu o personalitate puternica, aceasta frenezie a cumparaturilor nu i-a facut nici un rau ireparabil pina acum. Dar o persoana cu mai putine resurse financiare sau poate cineva cu o personalitate diferita, mai vulnerabila, si-ar putea gasi defulari autodistruc-tive pentru o dorinta spirituala nestapinita. Alcool,
droguri sau comportamente sexuale periculoase, toate sint raspunsuri eminamente materiale pentru nevoi care, la origine, nu sint fizice. Dar, daca nu am invatat niciodata unde sa cautam bucuria adevarata in locul unor simple senzatii, nici nu e de mirare ca nu o gasim.In sectiunea sa, 1939: The Lost World of the Fair (1939: Lumea pierduta a tirgului), Dad Gelernter, specialist in calculatoare, foloseste Expozitia mondiala de la New York ca punct de plecare intr-o analiza a societatii contemporane. El trage citeva concluzii care mie mi se par destul de clare si conngatoare. La sfirsitul crizei economice si chiar inainte de izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial, expozitia mondiala a oferit o ziune asupra itorului care la acea vreme a parut aproape de neinchipuit pentru multi. Tirgul sugera ca, intr-o buna zi, aproape fiecare persoana avea sa aiba o masina. Ba mai mult, fiecare va avea un garaj in care sa o tina. Vor exista case, frigidere si chiar telezoare pentru toata lumea. Dupa cum explica Gelernter, aceasta ziune aparent imposibila asupra itorului a intarit societatea americana in perioada razboiului si in anii de prosperitate crescinda ce au urmat. Si, treptat, ceea ce ia inceput parea un ideal de neatins a ajuns sa fie modul de ata obisnuit al multora. Dar, pe masura ce se obtinea succes dupa succes in dobindirea bunurilor materiale, in mod edent s-o redus numarul lucrurilor pentru care ne straduiam. De vreme ce lucrurile erau scopul la care rivneam si pentru care munceam, cu fiecare scop materia! atins ne raminea mai putina speranta si mai putina motivatie.
Astazi traim sul care ne inspira acum jumatate de secol. Daca pentru multi americani el s-a transformat intr-o nefericire, este probabil din cauza ca aspiratia raspundea nevoilor de atunci. Acum, cind multi dintre noi am atins acel s, avem nevoie de ceva diferit din punct de vedere al calitatii. Avem nevoie de ceva mai mult.
Pentru milioanele de oameni care nu au ajuns inca la succesul material si financiar pe care il asociem cu America moderna, situatia este si mai complicata. Comportamentul dependent este cu siguranta mai raspindit in rindul saracilor decit in segmentele mai instarite ale societatii, iar efectele sale sint cu atit mai distructive in rindul oamenilor cu resurse sociale si personale modeste. Daca le spun celor care se simt lipsiti de succes material ca ar trebui sa-si recunoasca nevoile spirituale, ridic niste probleme spinoase. S-ar putea sa fiu intrebat, de exemplu, daca nu cumva e ca si cum as spune unui copil ca nu e asa de interesant sa fii adult pe cit pare. Copin vor sa treaca ei insisi prin aceasta experienta. Si, totusi, eu cred ca implinirea si constientizarea Spiritului este esentiala pentru fiecare om, indiferent de locul sau in societate in acel moment, ba mai mult, cred ca aceasta constientizare este singurul raspuns corect si permanent pentru comportamentul dependent. In inile care urmeaza, am incercat sa arat ca implinirea spirituala este la indemino oricui, indiferent de trecutul sau sau de posibilitatile materiale. Bineinteles, circumstantele indiduale vor influenta si vor lumina calea pe care ar trebui sa o urmati pentru dezvoltarea spiritualitatii. Una dintre ce!e mai importante puteri ale Ayurvedei este flexibilitatea sa in a raspunde nevoilor indiduale ale fiecaruia.
Sper ca subtitlul acestei carti arata profunzimea sentimentelor mele legate de dependenta. Am preferat formularea Solutia spirituala pentru ca eu cred ca acesta este adevaratul raspuns. In modulul 3 voi discuta in detaliu de ce cred ca aceasta solutie este adevarata, iar in modulele urmatoare voi arata cum putem aplica Solutia spirituala in ata de zi cu zi.
