Orice pacient poate sa ajunga si la Institutul \"Parhon\", dar este bine sa fie pastrata ierarhia competentelor
Interu cu dr. CORIN BADIU, medic primar endocrinolog la Institutul de Endocrinologie \"C.I. Parhon\"
Dr. Corin Badiu
Medic primar endocrinolog la Catedra de Endocrinologie a Institutului de Endocrinologie \"C.I. Parhon\"
Sef de lucrari la Catedra de Endocrinologie a Universitatii de Medicina \"Carol Dala\"
Doctor in stiinte Medicale
Vicepresedinte al Societatii Romane de Psihoneuroendocrinologie
Membru in Societatea de Endocrinologie a SUA
Membru in Academia de stiinte de la New York
Membru in Societatea de Endocrinologie Britanica
Cadru didactic asociat la Universitatea \"Francois Rablais\" de la Tour - Franta
Cadru didactic asociat la Institutul Panum de la Copenhaga - Danemarca
Cadru didactic asociat la Universitatea din Oxford
A publicat numeroase articole in reste internationale de specialitate
- Diabetul este una dintre cele mai raspindite boli cronice. Specialistii susutin ca in SUA exista tendinta ca circa jumatate din populatia activa sa sufere de diabet. In Romania, statisticile arata ca aproape 400.000 de persoane sint diabetice. Ce parere aveti, se poate vorbi despre o asa-numita epidemie a diabetului?
- Societatea moderna are un impact major asupra comportamentului si cind spun acest lucru ma refer la ata fizica, la comportamentul alimentar, la cresterea prevalentei obezitatii. Diabetul zaharat este intr-adevar o boala cu o pondere din ce in ce mai mare in rindul populatiei, dar e vorba in primul rind de
diabetul zaharat de tip 2,
diabet zaharat care apare in contextul obezitatii. In SUA, ponderea exploziva a diabetului zaharat se realizeaza prin epidemia de
obezitate si prin impactul pe care aceasta il are din punct de vedere meolic asupra indidului. Si in Romania aceasta tendinta se face simtita. Cresterea prevalentei obezitatii, cresterea sedentarismului sint factori care impreuna concura la cresterea ponderii diabetului zaharat prin diabetul de tip 2. In general, diabetul de tip 1 nu variaza ca si prevalenta si incidenta in tipul autonom cu debut la tineri si care este insulino-dependent.
- Pentru ca ati mentionat aceste doua tipuri de diabet, va rugam sa ne explicati ce se intimpla in organism atunci cind unul dintre ele se instaleaza. Cum se manifesta fiecare tip de diabet?
- Primele elemente care apar in cazul dezechilibrului meolismului glucidic sint faptul ca persoana desi maninca mai mult, incepe sa scada in greutate, consuma mai multe lichide, urineaza mai mult. O cantitate de
urina eliminata in 24 de ore de peste doi litri este anormala si necesita un consult medical amanuntit. Acestea sint primele elemente si sigur ca pe masura ce boala avanseaza apar multe alte aspecte legate de patologia cardiovasculara, de afectarea oculara, de neuropatia diabetica, de tulburarile de dinamica
sexuala legate de diabet.
- Ce organ este raspunzator de aparitia diabetului?
- Sigur ca este vorba de o perturbare a echilibrului glicemic prin afectarea sintezei sau eliberarii insulinei. In diabetul de tip 2 este un grad de rezistenta la insulina, adica tesuturile periferice nu mai raspund cum trebuie in conditiile unei cantitati de
insulina in valoarea absoluta in parametri cvasinormali. Este vorba si despre o perturbare a tesuturilor periferice. La prima vedere s-ar parea ca este vorba numai de pancreas. Nu este vorba numai de pancreas. Este vorba, mai ales in diabetul de tip 2, de o perturbare meolica generala.
- Prin ce se caracterizeaza fiecare tip de diabet in parte?
- Daca am considera numai diabetul zaharat de tip 1, adica asa-zis insulino-dependent, si diabetul zaharat de tip 2, care este non insulino-dependent, atunci diabetul de tip 1 apare mai degraba la tineri, apare la persoane mai slabe, apare pentru ca se distruge capacitatea secretorie de insulina a pancreasului. Datorita acestui mecanism, tratamentul este obligatoriu substitutiv cu insulina. Pe de alta parte, diabetul de tip 2 apare la rsta adulta intr-un context asociat adesea cu obezitatea, la care terapia este cu medicatie orala, deci nu cu insulina, desi exista ideea ca diabetul de tip 2 ar putea fi tratat si cu insulina in anumite situatii. Se trateaza si cu dieta,
dieta hipocalorica, pentru ca scaderea in greutate in cazul asocierii obezitatii este insotita adesea de o ameliorare a controlului diabetului.
- Diabetul este o boala care genereaza complicatii serioase.
- Cele mai importante complicatii ale diabetului zaharat zeaza aparatul cardiovascular. Este vorba despre inima, despre sistemul vascular, si la nivelul vaselor mari, si la nivelul vaselor mici. Acest lucru se vede la nivelul vaselor care iriga neri, la nivelul vaselor din retina, la nivelul vaselor din rinichi. Deci toate acestea genereaza intr-un anumit moment o afectare a organelor vascularizate, adica acele complicatii cronice.
- In afara de aceste complicatii cardiovasculare mentionate, ce greutati mai intimpina o persoana diabetica. Se stie ca un diabetic care are o plaga, o rana deschisa, are probleme cu ndecarea acesteia.
- Da. Nu este vorba despre ceva in afara patologiei cardiovasculare, pentru ca lezarea unei zone din tegument sau capacitatea de refacere tine cont tot de capacitatea de a se iriga corect zona respectiva si de a aduce materialele necesare reconstructiei, de a prelua deseurile. Toate acestea se fac cu ajutorul unui sistem
cardiovascular competent. Or, in cazul diabetului, tocmai microvascularizatia nu mai functioneaza corespunzator. De fapt, afectarea vasculara in diabet este atit de importanta incit genereaza o anumita conduita. Un pacient diabetic trebuie sa aiba mare grija la modul in care isi ingrijeste unghiile, de exemplu, picioarele; piciorul diabetic este o mare problema datorita microvascularizatiei, datorita afectarii vasculare.
- Si slabirea vederii se produce tot datorita afectarii aparatului cardiovascular?
- Da. Tot datorita afectarii aparatului cardiovascular.
- In ce consta regimul
alimentar si in general regimul de ata al persoanelor suferinde de diabet?
- Un pacient diabetic are nevoie de un anumit necesar caloric ce poate veni din glucide, proteine, iar daca este un diabet de tip 2 sau de tip 1, dieta nu este aceeasi. Un diabetic care sufera de diabet de tip 2 trebuie sa aiba o dieta hipocalorica, sa aiba drept tinta o scadere in greutate, ceea ce presupune scaderea aportului de grasimi si in special a grasimilor animale, o scadere a aportului de dulciuri si in special a cantitatii de zahar, miere, adica oligozaharide si monozaharide, si sa consume mai degraba polizaharide, cum este amidonul aflat in orez, cartofi, cereale. Pe de alta parte, impreuna cu un consum de proteine adecvat, tot acest context duce pina la urma la o scadere in greutate si la ameliorarea controlului diabetului. Daca discutam de diabetul zaharat de tip 1, pacientul, in momentul in care se instaleaza semnele clinice de diabet, scade in greutate. Un pacient cu diabet de tip 1 dezechilibrat este slab si trebuie sa aiba un supliment de insulina adecvat, astfel incit sa-i schimbe balanta energetica dinspre faza caolica, in care are loc scaderea in greutate, inspre faza anabolica, in care pacientul cistiga in greutate.
- Referitor la regimul de ata, se stie ca un diabetic trebuie sa respecte anumite ore pentru luarea mesei, pentru
somn etc. Ce ne puteti spune in acest sens?
- Un diabetic trebuie sa aiba un anumit
regim de ata corelat cu medicatia, pentru ca administrarea de insulina, de exemplu, trebuie corelata cu alimentatia. Exista riscul aparitiei unor crize de tip hipoglicemic daca pacientul nu maninca dupa ce-si face insulina. Pe de alta parte, regim de ata inseamna si stres. Se stie ca adrenalina, noradrenalina (catecolaminele) si cortizolul sint hormoni care ne cresc nivelul glicemic si au un efect fiziologic care ajuta ca la nivelul creierului sa existe un aport energetic suficient pentru a face fata situatiilor de criza.
- Ce sint catecolaminele?
- Catecolaminele sint hormonii medulosuprarenali, sint hormoni de stres care ne ajuta sa facem fata unor situatii critice, sa supraetuim prin lupta sau fuga unor situatii care ne pun ata in pericol.
La un pacient diabetic, stresul determina o crestere a nivelului glicemic si de acest lucru trebuie sa se tina cont. Corelat cu catecolaminele, cu stresul, este util ca un pacient diabetic sa-si regleze alimentatia si tratamentul si in functie de efortul fizic, pentru ca acesta este si el un factor care declanseaza eliberarea unor hormoni de stres.
- Apropo de efort fizic, exista o anumita rsta pentru pensionarea persoanelor suferinde de diabet, adica aparitia acestei afectiuni poate constitui baza necesara asa-numitei pensionari pe caz de boala invocata de diabetici?
- Un pacient cu diabet zaharat poate sa solicite expertizarea capacitatii de munca si sint oameni care au un diabet zaharat de tip 1 care au complicatii severe si care sigur le afecteaza ata intr-o mare masura, dar vointa lor de ata activa si de integrare sociala a fost atit de mare, desi conform normelor ar putea sa stea acasa sa nu faca nimic si sa fie cineva platit ca sa-l ingrijeasca, el totusi vrea sa fie activ si scrie, deseneaza, are o actitate. Sint altii care beneficiaza de un sistem de asigurari sociale astfel incit au posibilitatea sa intrerupa munca.
- Multe persoane, in special femei, acuza dureri de cap pe care deseori le numesc migrene. O simpla durere de cap poate constitui o migrena?
- Cea mai frecventa cauza de dureri de cap sint grijile. Diagnosticul de migrena se pune in contextul in care durerea este intensa, este pulsatila, de obicei este pe jumatate de cap, in casca, ceea ce se numeste hemicranie, adica doare jumatate de cap, este insotita de o senzatie de greata si de fotofobie (expunerea la lumina nu ajuta, ci dimpotriva intensifica durerea). Daca exista crize frecvente de dureri de cap cu aceste caracteristici frecvente atunci putem spune ca este vorba despre migrene.
- Printre numeroasele mituri medicale se numara si acela ca migrena se mosteneste, ca este o boala ereditara. Este adevarat?
- Nu este o boala ereditara. Exista o predispozitie a femeilor, dar nu este o boala ereditara.
- Ce rol au taminele B in tratarea migrenei?
- Vitaminele din complexul B, B1 si B6 in special, au un rol neurotrofic si nu au un efect in tratarea migrenei, a crizei de migrena efectiv, insa ajuta sistemul nervos central. Migrena nu poate fi tratata cu tamine.
- Dar cu ce, migrena este o boala incurabila?
- Migrena tine de o anumita reactitate vasculara, insotita de un context psihoafectiv. Deci crizele de migrena apar adesea intr-un context psihoafectiv negativ, stres afectiv negativ. O situatie conflictuala poate sa declanseze o criza de migrena.
- Ce este glanda tiroida si care este rolul sau?
- Glanda tiroida este o glanda endocrina importanta in economia organismului, cu rol fundamental in dezvoltarea intregului organism. Inca din ata fetala, tiroida sintetizeaza hormoni care au rol esential in organogeneza generala si in procesele de sinaptogeneza, de ramificatii ale neuronilor astfel incit sa se realizeze conexiuni care fac posibila dezvoltarea normala a creierului. Pe de alta parte, tot hormonii tiroidieni intern in procesul diferentierii osoase, in aparitia nucleelor de osificare si cresterea armonioasa a organismului.
- Disfunctiile tiroidei, hipotiroidia si hipertiroidia, constituie o patologie des intilnita in rindul populatiei. Care sint primele simptome?
- In Romania exista o zona destul de intinsa geografic in care aportul de iod este sub necesarul de 100 micrograme pe zi. Aceasta carenta iodata determina o pondere mare a patologiei tiroidiene intr-o anumita zona. Este vorba despre Moldova, lantul carpatic, de zonele Dimbota, Vrancea, Brasov, Sibiu, Gorj, Apuseni. Toata aceasta zona se asociaza cu o crestere a bolilor de tiroida. De obicei, apare doar marirea de volum a glandei, ceea ce se numeste gusa, cu o functie tiroidiana pastrata in limite relativ normale, cu pretul maririi volumului tiroidian si a unor modificari biochimice in masinaria de biosinteza a hormonilor din tiroida.
- In afara de aparitia acestei gusi, ce alte semne mai intern?
- In cazul in care iodul lipseste foarte mult, deci este vorba de o carenta iodata medie sau severa, ceea ce inseamna ca aportul de iod este sub 50 respectiv 25 micrograme pe 24 de ore, si deficitul de hormoni tiroidieni poate avea un impact major asupra intelectului persoanelor din acea zona, asupra aspectului, deci este vorba de deficitul hormonilor tiroidieni care determina insuficienta tiroidiana primara cu infiltrarea tuturor tesuturilor, inclusiv a tegumentelor.
- Deci este vorba despre aspectul fizic?
- Da, dar nu numai la aspectul fizic ma refer. In ceea ce priveste deficitul hormonilor tiroidieni la copil, acesta afecteaza major dezvoltarea lui somatica, adica nu creste armonios in inaltime, ca si dezvoltarea intelectuala.
- Cum pot fi tratate disfunctiile tiroidiene?
- Daca vorbim despre gusa endemica si nu de alta patologie tiroidiana, trebuie sa consideram ca boala nu este in indid, ci este in mediu. Oricine, sanatos fiind, daca merge in zona de carenta iodata si nu face corect substitutia, peste un interval de timp suficient de mare (de ani) poate sa dezvolte o gusa fie cu hipo, fie cu hipertiroidie. Atitudinea corecta este de profilaxie a carentei iodate.
- De aceea s-au creat sarea iodata si alte produse asemanatoare?
- Da,si acest fapt este prevazut in Legea sarii, pentru ca toata sarea sa aiba o cantitate de iod astfel incit sa prevenim gusa endemica. Femeile grade si copin trebuie sa aiba aport suplimentar de iod, lucru care se poate face prin administrarea de medicamente sau tamine si oligoelemente care contin printre altele si iod, iar la extremitatea cealalta a patologiei se afla persoanele in rsta cu gusi multinodulare, care traiesc in zona de carenta iodata.
- Se pare ca adenoamele de hipofiza determina grave transformari la femei. Ce este aceasta afectiune si cum se manifesta?
- Tumorile hipofizare reprezinta o patologie tumorala endocrina frecventa si aceasta a fost adusa in atentia lumii medicale prin accesibiliatea la tomografia computerizata. Pentru traumatisme minime craniene, pentru cresteri tensionale, pentru dureri de cap, de multe ori se indica efectuarea unei tomografii computerizate si daca este facuta cu o rezolutie suficient de mare, sectiunile trec prin saua turceasca.
- Ce este saua turceasca?
- Este locul unde se afla hipofiza. Saua turceasca este o formatiune osoasa in care se gaseste hipofiza care este conectata cu hipotalamusul printr-o formatiune subtire ca o tija care se si numeste tija hipofizara.
Deci, daca asa cum spuneam consideram tomografiile dupa aceste controale sau dupa simple dureri de cap, la unul din zece pacienti se pot descrie micronoduli in hipofiza, dar acestia pot sa nu aiba nici o semnificatie clinica si nu trebuie sa determine o conduita medicala agresiva, adica atunci cind s-a gasit un nodul, nu trebuie sa mergem repede la neurochirurg sa-l indeparteze. Trebuie facut un consult endocrinologic, trebuie facute teste care sa arate daca nu cumva exista vreo anomalie a functiei hipofizare. Primul semnal de alarma care apare intr-o patologie hipofizara si la femeie, dar si la barbat este o perturbare a functiei axei gonadice. La femeie, primul semnal de alarma este ca se blocheaza ciclul menstrual. Uneori poate sa apara si o secretie la sin, care se numeste galactoree, iar aceasta asociere trebuie sa duca la un consult medical. Sigur, intii la medicul de familie, pe urma la ginecolog daca este vorba numai de amenoree sau la endocrinolog daca apare si secretia la sin, pentru a face cele necesare diagnosticarii unor eventuale probleme cu hipofiza.
- Este adevarat ca apare si o pilozitate excesiva la femei?
- Nu, de obicei intr-o leziune hipofizara, pilozitatea este diminuata pentru ca se asociaza cu o deficienta a glandelor care determina secretia de androgeni si controleaza dezvoltarea pilozitatii.
- Care sint mijloacele de tratament?
- In cazul unui diagnostic pozitiv de adenom hipofizar daca este o tumora care secreta prolactina, atunci aceasta beneficiaza de tratament medicamentos. Exista substante care pot opri secretia prolactinei si pot opri proliferarea celulelor tumorale si chiar sa topeasca tumora. Daca este vorba despre un alt tip de tumoare hipofizara, atunci tratamentul este radical, fie chirurgical, fie radioterapie. Sigur ca pentru a da indicatia terapeutica este necesara o detaliere a particularitatilor fiecarui pacient, este nevoie de silirea gradului in care exista insuficienta hipofizara, daca exista sau nu complicatii de tip compresie pe calea optica sau pe formatiunile din vecinatate, cit de mare este tumoarea. Toate aceste detalii trebuie precizate inainte de a face pasul spre terapie.
- Exista un anumit segment al populatiei predispuse la aparitia acestei afectiuni?
- Tumorile hipofizare apar cu o pondere mai mare la femei si mai ales la femei cu rsta de peste 20 de ani.
- In incheiere, va rugam sa ne spuneti prin ce demers pot ajunge oamenii la Institutul de Endocrinologie \"C.I. Parhon\". Oricine poate veni aici pentru tratament sau exista anumite conditii?
- Din punct de vedere al demersului administrativ pentru ca pacientii sa ajunga in observatia institutului, acesta incepe prin consultul medical de catre medicul de familie care recomanda evaluarea specialistului endocrinolog. Specialist endocrinolog exista in fiecare zona din tara, din judete. In spitalele judetene exista medici endocrinologi. In Bucuresti exista policlinici care au medici endocrinologi. Institutul de Endocrinologie C.I. Parhon este centrul national de expertiza pentru patologia endocrina. Se recomanda trecerea prin nivelurile elementare de diagnostic pentru a face lucrurile mai operative, in sensul ca o patologie de tipul gusa endemica nu trebuie sa ajunga neaparat la Institutul Parhon. Exista multi oameni care au gusa si este esential ca medicul de familie sa stie ce are de facut (si stie ce are de facut), sa trateze acest lucru, pentru ca va dati seama ce-ar fi ca Institutul de Endocrinologie sa se ocupe de 10 la suta din populatia din zonele de carenta iodata.
- Putem spune ca numai cazurile speciale se pot trata la Institutul \"C.I. Parhon\"?
- Putem spune ca trebuie pastrata ierarhia competentelor si ca orice pacient poate sa ajunga si la Institutul Parhon, dar ca este bine sa fie pastrata ierarhia competentelor. Altfel daca noi am spune ca toti pacientii cu patologie endocrina sa na la institutul nostru, colegii nostri din retea ce ar mai face?
- Dupa cum se poate observa am atins numeroase puncte de larg interes pentru populatie referitoare la patologia diabetica, bolile tiroidei si mai putin despre tumorile hipofizare. Cum comentati acest fapt?
- Se pare ca am vorbit foarte mult despre diabet si mai putin despre adenoamele hipofizare. Parerea mea este ca importanta pe care o acordam unei patologii trebuie sa fie proportionala cu gradul in care acea patologie afecteaza sanatatea populatiei si cu importanta pe care o are cunoasterea acelei patologii de catre populatia generala. Pacienti cu tumori hipofizare care sint edente clinic si care au nevoie de un tratament radical sint putini fata de persoanele care au gusa endemica, fata de persoanele care au obezitate si diabet. Sigur ca este normal sa ne concentram atentia din punct de vedere al mass-media, fie ziare, fie radio sau teleziune, asupra problemelor de sanatate publica.
