Are ca particularitate contractilitatea care se bazeaza pe specializarea celulelor de a transforma energia chimica in energie mecanica; realizeaza contractia pe baza existentei a 2 molecule actina si miozina care sunt molecule contractile.
Celulele componente sunt alungite ca forma fiind adaptate functiei lor si sunt denumite fbr musculare.
In organism exista 3 tipuri de fibre musculare diferite ca morfologie si ca functie dar adaptate locului unde se gasesc.
1. Fibre musculare striate-ce fct sub control volitional si formeaza masa musc ce intra in componenta aparatului locomotor.
2. Fibre musculare netede care sunt prezente in organele interne nu au striatii si realizeaza contractii involuntare modulate de SNV.
3. Fibra musculara striata cardiaca ce se caract prin contractii autonome ritmice si care sunt involuntare, modulate de SNV.
Cel t musc sunt aranjate intr-o aliniere aprox ordonata care da contr o forta directionata.
Tm se gas asociat cu t conjunctiv care duce cu el vase, limfatice, elem nerv.
In anumite cazuri de ex la nivelul ms striat scheletal se realizeaza transmiterea contractiei pe o alta structura - respectiv os - prin intermediul tes conjunctiv care ancoreaza tesutul muscular la os.

TESUTUL MUSCULAR STRIATeste format din fbr musc care sunt celule cilindrice lungi cu diam de la 10 la 100 de microni si cu lungimi de pana la 30 cm. Este un sincitiu cu anumite partic si anume: contine sute de nuclei plasati imediat sub sarcolema : fms sunt asoc prin intermediul tes conj formand fascicicule fara ca celulele sa aiba jonctiuni intercel. Fiecare fasc este invel in endomisium - t c lax; apoi .ac se asoc in fascicule mai mari, invel in perimisium - tot t c lax . Acestea formeaza ms in intregime si care este invelit in epimisium care este un t c dens semiordonat perforat de vase si nervi.
La mo pe o sect transv se vad nucleii la periferie; pe unele coloratii sarcoplasma este neomogena si are arii mai palide si arii mai colorate ce se numesc campuri Cohnheim; aceasta se datoreaza strict tehnicii care grupeaza fortat elementele contractile din sarcoplasma.
In sect long se remarca din nou nucleii la periferie si se vad de asemenea niste striatii long si transv; ac sunt expresia exist miofibrilelor. Ele se intind de la un capat la altul al celulei si sunt form dintr-o altern de discuri clare si intunecate. La m.e. in sarcoplasma bog in mioglobina se obs si alte elem - RER, REN, lizozomi, mitoc, incl de glicogen, lipofusc etc.
Membrana citoplasmatica numita sarcolema este de tip obisnuit pe care la ext se aplica un strat tip MB bogat in ac sialic

Microscopie electronica

 MIOFIBRILELE
Sunt cilindri paraleli dispusi in axul lg al celulei formati din unitati morfo-fct dispuse reg care se num sarcomere. Fiecare sarcomer este form din miofilam care sunt la randul lor paralele cu axul lg al celulei. Repart celor 2 categ de miofil - fine actina si groase de miozina este responsabila de apar la niv sarco a reg dif a caror expresie se regaseste in striatiile transv ale miof care se vad bine si in mo.
Filam de mioz sunt dispuse in mijl sarcom la amplas discului A, banda M coresp la aparente lor umflatura mijlocie. In discul H ele sunt singurele filam prezente. Din contra la niv discului A se intilnesc filam fine si groase se incaleca cele fine interpunandu-se intre cele groase dupa un model hexag regulat cu punti de uniune bine determinate.
La niv discului I filam subtiri sunt singurele prezente.
Mbr Z sunt zone in care se intrepatrund filam fine de la doua sarcomere adiacente. Aici se gaseste si un sistem dublu de punti intre filam fine de actina de la cele doua sarcomere.

Miozina
Sunt filam de 1,5 microni gros si aprox 15 microni gros, orientate longit fiind princip constituent al discului A.
Filam groase sunt formate in principal din molec de miozina ce au o forma de crosa si care sunt asamblate in mod regulat -si anume cap la coada. Acest ansamblu este alcat din 250-300 molec. Fiecare molec este form din doua lt grele identice si din doua perechi de lt usoare. Exista mai multe izoforme de lt usoare si grele care se exprima la momente diferite ale miogenezei si care sunt implicate in diferitele forme ale contractiei - mai rapida sau mai lenta pentru tipuri diferite de fbr musc.
Cele 2 lt grele identice, sunt alipite unul la alta coada lor lg form un ax rasucit iar polul lor globular emerge din filam gros ca un cap dublu. Emergenta capetelor miozinei din ansamblul filamentului gros se face dupa o dispoz asem unui surub fara sfarsit dar numai in zona in care filam groase se intrepatrund cu filam subtiri; astfel la nivelul benzii H nu emerg capete globul de la niv filam de miozina. Partea distala a capetelor mioz - deci partea glob-denum domeniu motor are un loc, un buzunar de fixare a ATP la niv fetei sale interne precum si un sit de interact cu actina caract de prez unei crevase profunde la niv fetei sale externe. Activitatea ATPazica a miozine creste in contact cu actina - si se num activ ATPazica actin-dependenta.
Regiunea jonctionala dintre capul si coada miozinei este flexibila si ea permite o schimbare in configuratie care conduce la miscarea filam adiacente de actina.
Clivarea enz a molec de mioz da nastere la 2 fragm den astfel: meromioz usoara care este reprez de cea mai mare parte a cozii si meromioz grea care este reprez in principal de capul molec; aceasta merom grea are o capac f mare de a se lega de actina.

Proteine asociate cu miozina:

 Miomezina - sau conectina este o prot care are act creatinkinazica care se gaseste la niv liniei M
 Titina este o molecula fina si foarte elastica ce se intinde de la filam groase de mioz la banda Z si care este responsabila de extrema elast musculara; de asemenea se crede ca ea mentine si poz filam groase in sarcomer.
 Creatin-kinaza o proteina enzima
 Probabil - prot C care se cupleaza la miozina in vecinatatea liniei M

Actina

Filam fine de actina sunt principalul component al discurilor clare I si se intind de la membrana Z la discurile intunecate unde se interdigiteaza cu filam groase in procente diferite in fct de starea de contractie a muschiului. In nici un caz ele nu ajung la linia M
Este o prot cu o lg de aprox 1 micron lg si este alcat predominant din actina filamentoasa - actina F ce rezulta prin polimerizarea actinei globulare G; ac polimeriz in 2 lt ingemanate care au o polaritate bine definita: astfel cele 2 filam de o parte si de alta a benzii Z au polaritate opusa. Actina filam are o zona cu afinit pt miozina care este den situs activ.
Exista si alte prot asoc cu actina fara de care nu s-ar putea desf contractia:
 Tropomiozina care este o molec filamentoasa, liniara, rigida de intarire, gazduita in santul format de spiralarea lanturilor actinei
 Troponina formata din 3 subunitati - trop T - leg cu tropomiozina se interpune intre act si mioz nepermitand contactul care ar declansa contractia
- troponina C are un situs de legare a calciului si se mai numeste si calmodulina
- trop I legata de actina, inhiba legarea capetelor miozinei la actina in muschiul in repaus.
 Topomodulina care coafeaza extrem libere ale actinei presupusa a avea un rol in stabilizarea actinei.

Linia Z si elem ale citoschel celular

Are aspect de line franta si desi structura sa nu este perfect stabilita se stie ca este alcat din asa-zisele filam Z ; in struct lor intra alfa-actinina care leaga si actina la mb Z ; mai sunt si alte prot ce se gasesc la ac nivel ca de ex filamina, nebulina. In jurul ac linii Z se mai gasesc si alte elem ale citoscheletului celular care sunt reprez de alte prot ca : desmina, vimentina, vinculina si care impreuna cu alfa actinina si niste integrine formeaza structuri den costamere; ele se repeta la niv tuturor sarcomerelor si solidarizeaza miofibrilele la sarcolema.
Distrofina este o proteina a citoscheletului subsarcolemal care se acroseaza la sarcolema si a carei este codata de o gena a carei deficienta conduce la maladia Duchenne.

 Reticulul endopl rugos

Este un sistem inchis format dintr-o retea de saci si de canaliculi anastomozati, longitudinali inconjurand fiecare miofibrila si care se termina intr-o dilatatie denum cisterna terminala la niv fiecarei jonct dintre discurile A si I. In cisternele terminale denumite si reticul jonctional se gaseste un material amorf care consta in marea lui majoritate in calsechestrina. Aceasta este responsabila de retinerea Ca in interiorul reticulului. Sist de tubuli transversali sit intre cisternele term au la niv peretilor lor Ca-MG-ATPaza care este responsabila de transportul Ca inapoi din sarcoplasma in reticul in timpul relaxarii musculare.

 Sist in T
Este format dintr-un sistem transv de canaliculi ce reprez niste invag tubulare ale mbr plasmatice care inconjura si ele miofbr de asemenea la niv jonct dintre discurile A si I. La ac nivel form impreuna cu cisternele term ale REN, triade. Intre elem triadei apar din loc in loc niste zone mai electronodense care sunt denumite picioruse jonctionale sau complexe proteice de canal. Fiecare sarcomer are deci 2 triade. De remarcat ca MB trece in punte peste originea tubilor in T.

 Abundenta de mitocondrii

Sunt dispuse in siruri stranse intre miof si ele sunt cele care furnizeaza energia chimica - recte ATP-ul necesar producerii de energ mec de catre fms.

Heterogenit f m s
In raport cu proportia miofibrile - sarcoplasma exista mai multe tipuri de fbr musc striate scheletale.:

1 fibre rosii - lente, tip I sau posturale

- fibrele sunt mai subtiri, mai inguste, cu o bogata retea de capil in jur
- predomina sarcoplasma care e bogata in mioglob, mitocondriile, bogate in citocromi, cu mai putine miof
- contractia este mai puternica, sustinuta, lenta, repetitiva ; fbr oboseste mai greu
- contr se realiz pe baza energ rez din glicoliza aeroba

2 fibre albe- rapide, tip II B

- fibrele sunt mai largi, cu mai putine capil in jur

- predomina miof , au mai putine mitocondrii

- contractia este f rapida, fina, de scurta durata, mai putin puternica
- contr se realiz pe baza energ furniz prin glicoliza anaeroba; fbr oboseste mai usor

3 intermediare - gri

-medii sau mici ca diametru cu o retea d ecapilare bogata in jur
-cant mijlocii de mioglob, mitocondrii in nr mare
-contr este rapida, acumul de oboseala este medie ,

- glicoliza este aeroba

Se pare ca mai exista si alte subclase de fibre dar nu sunt pe deplin delimitate. Aparitia acestor tipuri de fbr este dependenta de inervatia motorie care este in raport cu fct muschiului - astfel, un neuron nu va inerva niciodata si fbr albe si fbr rosii.

Cuplarea excitatie - contractie si mecanismul contr musc
Notiunea se refera la secventa evenimentelor electrice si chimice care duc la realizarea contractiei musculare. Ea incepe la jonctiunea dintre elementul nervos si fbr musculare cu generarea unui potential de actiune care se raspandeste de-a lungul sarcolemei si de-a lungul membranei tubilor in T in interiorul fibrei musculare.
Aceasta determina o suita de evenimente la interfata dintre tubii in T si cisternele reticulului citoplasmatic cu care ei formeaza triadele si conduc la o eliberare rapida a Ca din reticulul endoplasmatic in sarcoplasma.

Astfel:

- se elib ATP-aza din reticulul sarcoplasmatic

- se deschid canalele de Ca din mbr reticul

- se elib Ca de pe calsechestrina
Ca se leaga de miofibrile si initiaza scurtarea lor.

Astfel

- Ca se fixeaza pe troponina C

- troponina I se desprinde de actina

- tropomiozina se deplaseaza usor
- se elibereaza siturile de legare actina - miozina
- se realizeaza contactul intre actina si miozina care det activarea ATPazei actin-dependenta a miozinei

- hidroliza ATP cu form de ADP si energie

- fixarea actinei de miozina cu schimbarea conformatiei capului miozinei
- deplasarea filamentelor de actina egala cu contractia
Cand depolariz sarcolemei de catre term nerv inceteaza Ca este transport activ inapoi in lumenul reticulului astfel incat scade cant de Ca in jurul miofibrilelor, se det fixarea ATP din nou pe capul miozinei cu desprinderea de actina si relaxarea lor .
In timpul contr apare o scurtare a sarcom cu 20 pana la 50%; are loc o glisare bazata pe secventa de asociere - disociere a moleculei de actina si miozina. Astfel, cand muschiul este relaxat, intre zonele cu afinitate reciproca ale actinei si miozinei se interpune complexul troponina - tropomiozina. Cand concentratia de Ca creste, el se leaga de troponina C se schimba orientarea spatiala a complexului troponina - tropomiozina, aceasta antreneaza demascarea sitului actinei capabil sa activeze ATPaza, energia rezultata in urma hidrolizei ATP este capabila sa miste capul miozinei discret catre zona H printr-un mecanism de balama antrenand astfel deplasarea filamentelor de actina. Odata cu hidroliza ATP se decupleaza actina de miozina si ia sfarsit un ciclu deoarece toate filamentele si proteinele asociate lor isi reiau vechiul aranjament spatial.
Intr-un ciclu sunt activate cateva capete ale miozinei; in urmatorul, alte capete intra in actiune permitand celorlalte sa-si refaca rezerva de ATP.

Inervarea f m s

Placa motorie
Inervarea motorie se realizeaza de catre axoni ai neuronilor motori din maduva spinarii. La nivelul muschiului ramificatiile nervoase se impart in ramuri ce patrund in interior prin perimisium apoi axonii se repartizeaza prin endomisium cate unul pt o f m s. Axonul n motor impreuna cu f m s pe care o inerveaza formeaza o placa sau unitate motorie. Ea respecta legea totul sau nimic.
Din extremitatea distala a axonului care pierde teaca Schwann se desprinde o serie de mici ramif butonate care contin neuromediator - si anume acetilcolina -in vezicule sinaptice, REN, mitocondrii; acestea repr elem presinaptic.
La niv placii motorii sarcolema pierde m b si formeaza niste pliuri denumite pliuri jonctionale in struct carora intra molecule Receptoare specifice pt acetilcolina.
Depolarizarea membranei presinaptice antreneaza deschiderea canalelor de Ca cu intrarea Ca in axon; acesta determina eliberarea accolinei din butonii terminali in fanta sinaptica, este recunoscuta de Receptorii specifici de pe membrana postsinaptica si induce depolarizarea sarcolemei intr-un punct. Acest potential de actiune are o extensie rapida pe toata sarcolema astfel incat fiind in intregime depolarizata nu poate primi alt stimul.

Fusul neuromusc
Realiz reglajul intrinsec in principal pt forte de intindere fiind un mecanoreceptor. Este fusiform de 1-3 mm lg delimitat de o foita conjunctiva si inconjurat de fms normale sau extrafuzale .In interior fbr musc intrafuzale sunt fms adaptate functiei si modificate dupa cum urmeaza:
- o categ de fbr in nr mai mic- aprox 3-4 - sunt cu nuclei in sac- capetele lor fiind striate iar mijlocul contine multi nuclei nesistematizati
- cu nuclei in lant- in nr mai mare - capete lor fiind striate si nucleii aranjati in siruri.
Aceste fibre sunt inervate de terminatii senzitive aferente de 2 tipuri:
1Cu conducere rapida - anulo-spirale - ce se gasesc in jurul ambelor tipuri de fibre
2Cu conducere lenta prezente numai la nivelul fbr musc cu nuclei in lant denumite si fbr in iedera .
Cel intrafuzale primesc si fbr motorii de la niste neuroni mot mici - gamma ce se indreapta spre ambele tipuri de cel si care moduleaza niv contractiei ms mai ales in ceea ce priveste postura.

Jonct ms - tendon

Ms in totalitatea lui este atasat de structurile ce urmeaza a fi mobilizate adica os sau cartilaj prin elemente conjunctive - tendoane; impreuna realiz o jonctiune de contiguitate - jonctiuni aderente la nivelul capetelor f m s; ele prez o serie de falduri care se intrepatrund cu fibre de colagen ale tend ceea ce face ca supraf de contact sa fie crescuta; cu m. e. se observa cateva proteine transmembranare ce traverseaza spatiul redus dintre f m s si elemente ale tendonului.

TES MUSC NETED

Este format din celule sau fbr musculare netede care nu formeaza organe anatomic individualizate spre deosebire de cele striate.

Aspectul la mo:

Fbr musc netede nu mai sunt cilindrice ca cele striate ci fusiforme; au o citoplasma tot eozinofila si un nucleu unic situat in partea mijlocie a celulei.in sectiune transversala, fibrele pot prezenta diametre diferite in functie de locul unde cade sectiunea. De asemenea daca sectionarea nu se face prin partea de mijloc celulei, nucleul nu se vede. Spre deosebire de fbr musc striate la fbr musc netede nu se observa striatii
Apare cel mai des in paturi alcatuind tunica musculara a unor organe, mai rar in fascicule ca la firul de par, muschiul lui Brucke.
O sectiune longitudinala evidentiaza extremitatile unor fbr dispuse catre partea efilata a celulelor vecine.

Lungimea - cateva zeci de micrometri

Nucleul e alungit, uneori cu aspect de tirbuson, are un nucleol; in sarcoplasma, la cei 2 poli se afla majoritatea organitelor.
La ext apare o MB si fbr reticulare in jurul acestui invelis. Acestea sunt similare endomisiumului fbr musc striate.
Sarcopl are mioglobina putina. Intre f m n apar jonctiuni numeroase la niv acestora neexistand MB.
In interior se constata prez de filamente contractile care nu au un aranjament regulat ca la f m s, ci multidirectional. Filam subtiri sunt de 3 ori mai lungi decat cele groase. Filam contractile se prind de niste structuri ce se numesc corpi densi citoplasmatici si placi dense subsarcolemale; acestea par sa fie corespondentele liniei Z
Filam de actina ce se prind pe cele doua fete ale unui corp dens sunt de polarit opusa.
Filam de miozina au o str moleculara diferita de cea a miozinei f m s.
Corpii densi sunt alcatuiti dpdv molec din alfa-actinina, cei sarcoplasmatici si cei subsarcolemali din vinculina si talina.
In afara de filam contr pe corpii densi se mai prinde o categorie de filamente care sunt de tip untermediar si care fac parte din citoscheletul celulei si care dau stabilitate si robustete f m n.
O caract distincta sunt invaginatiile veziculare ale plasmalemei care se numesc caveole si se gasesc intre zonele cu placi dense subsarcolemale. Datorita faptului ca exista o relatie stransa intre ele si REN citoplamatic se speculeaza ca ele ar reprezenta corespondenti ai tubilorT.
Tot la nivelul plasmalemei se descriu Receptori pt div horm si mediatori: histamina, serotonina, aldosteron, bradikinina, Prostaglandine etc.
Inerv este vegetativa unitara (viscere,vasE) sau multiunitara (iris, arteriolE); nu exista sinapse neuromusculare. Ex sinapse en passant cu terminatii nervoase vegetative care se insinueaza printre f m n ramanand la dist de acestea fara a stabili jonctiuni.
De remarcat ca unele f m n de ex de la viscere au un oarecare grad de autocontractil generand contractii peristaltice modulate de sistemul nervos veg.
Contractia
Asemanator cu f.m s : Ca asociat cu calmodulina (in loc de tropomiozina la f m S ) activeaza o miozinkinaza (de retinut necesit exist acesteia pentru ordonarea filam care-s dezordonatE ) care fosforileaza lt usoare ale mioz facand-o apta pt cuplajul cu actina. ATP se transf in ADP cu elib de energie si fen au loc in continuare identic. Proc se desf mai lent cu cons micde ATP.
Scurt realiz red cu 25% a lg fibrei prin mec de glisare ; de asemenea dat tract exerc de filam se realiz si rasucirea in tirbuson a nucleului precum si modif orient citoschel cu asp policiclic al sarcolemei.

Heterogenitatea f m n

. Fenotip contractil-cel descris ant, cu cap de diviz redusa
. Fenot secretor - media vaselor, uter, tes subendot, juxtaglom.
. Miofibrobl

. Mioepit

Alte caract

1. Se pot divide -hiperplazie

2. Pot suferi metaplazieri

3. Se pot hipertrofia

MUSCHIUL CARDIAC

La niv cordului musculatura exist este de 2 tipuri de miocard- cel majoritar, comun, cu contr ritmica spontana si cel de conducere sau sist excitoconductor denumit impropriu embrionar care este redus cant dar nu mai putin imp. La ac se adauga si miocardul secretor form din cel mioendocrine care secr h natriuretic atrial ( miorelaxant, hipotensor prin vasodiL).

Ms card contractileste struct altfel decat ms schel- e form din celule separate de aprox 80 micron lg si 15 microni gros. Ele sunt unite prin jonct cap la cap prin jonct spec formand astfel fibre. Sirurile de miocite sunt paralele dar celulele ca atare sun ramif la capete fiind bi sau trifide formand astfel interconexiuni intre sirurile de miocite vecine. Rez astfel o str tridimens complexa dif de cea a ms scheletal. La ext o str asem cu lamina baz apoi un t conj reprez endomis iar in ochiuri t conj coresp perimis.
La mo asp este asem cu ms sch adica are striatii tr (.);
Se aseamana mai bine cu fbr musc rosie; are sarcopl in cant mai mare;se obs mai bine str long dat mult de mitoc asez in siruri ce se interpun;miof diverg in jurul nuclcentr,aici se gas organitele si incluz lipofusc.
Caract princ este prez disc intercal care apar transv laintervale reg de-a lg fibrelor card; nusunt prea viz in col de rutina ci in hematox ferica si apar dispuse scalariform mai rar drept. In ceea ce priv coresp cu str transv discul apare invariabil la niv benzii clare I.
La m. e. caract este faptul ca nu distingem o separare clara in miof ci pare mai degraba un aspect continuu de miofilam intrerupte de reticul sarcopl si de siruri de mitoc. In rest are organite obisnuite, incl de glicogen si lipide. Tubii T difera de cei ai f m s. Ei sunt situati la niv liniei Z in loc de jonct disc A cu disc I si deci este numai cate unul per sarcomer si nu 2. Sunt de diam mai mare si patr adanc in int cel si comunica cu un sist de canale rasp in citopl.
Ret endopl este mai putin elab si nu mai are cisterne term ca dilatatii ci niste port de sarcotubuli orient transv in vecinat tubilor T.
Rezulta ca pe sect nu mai intalnim triade ci cu sanse asp de diada.
In rest intilnim ac canale ionice, ac ATPaza, precum si calsechestrina.

Mec de contr este asem cu dif ca stim nu pleaca de la axon pt ca nu exista sinapse neuromusc. Glisarea are si ea un mec asem dar cant de Ca din reticul nu este sufic; atunci trebuie sa existe un influx de Ca din ext; adr si nadr cresc ritmul si forta contr stim adenilciclaza care pe seama AMP ciclic act canalele de Ca din sarcolema si astfel este pompat Ca din ext.

Discul intercalar

In ac port se gas in succes jonct de tip aderent den fascia adherens precum si desmozomi cu asp clasic cu caderine Ca depend. Din loc in loc apar infund in unghi drept a mbr plasmalemale cu interdigitarea mbr plasmalemale ale f m adiacente si pe ac zona lat exista jonct tip gap cu conexoni ce perm trecerea de molec cu gr moec mica in ambele directii fara ca ele sa difuzeze in sp intercelular.
Ac jonct cu asp de scara, cu cele 2 port una transversala si una laterala si cu cele 3 tipuri de jonct, asigura o buna ader si buna comunicare intercelulara
Intre cele doua cel unite de disc se gas o prot den plakoglobina precum si alte molec de adez

Mioc excitocond
In str mioc mai exista si gr de cel spec ce au propr de depolarizare spont si ritmica; ele sincronizeaza si coordoneaza contr card.
Astfel exista cel P prez la niv nodului sino atrial care sunt mai mici decat cele contractile, sunt alung, cu citopl mai clara, cu nucleu alung, miof mai putine asez la perif, org mai putine, nu au T, nici reticul, nici strii.
Nodul AV este form din cel similare celor descrise
Fasc lui His si reteaua PURKINJE sunt alcat din cel Purk care au un diam mai mare decat celulele mioc contr, au asp globulos, cu forma nereg, cu jonct intercel ca desmozomi, au mult glicogen; miof la perif putine, nuclei mari si rotunj 1-2 ; nici ele nu au tubiT si nici ret.
Intre cel Purk si mioc contractil se gasesc cel tranzitionale T; ele sunt mai alung, au mai multe org, mitoc mai multe si miofil mai multe decat celelalte tipuri.

---

---

---

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor