Rinichii sunt organe pereche situate retroperitonal, de o parte si de alte a coloanei vertebrale lombare. In sectiune se observa:
- papilele si calicele renale: formatiuni membroase prin care se scurge urina;
- parenchimul renal, cu zona: o corticala formata in principal din glomeruli, tubi uriniferi si vasele de sange aferenteo zona medulara care cont0ine 6-18 piramide renale (MalpighI), formate din tubi colectori care dreneaza mai multi nefroni. Piramidele sunt orientate cu baza spre periferie si varful spre sinusul renal, deschizandu-se in papilele renale, acestea se deschid in calicele mici care conflueaza formand calicele mari (2-3) si apoi pelvisul renal (bazineT) continuat cu ureterul.
Nefronul este unitatea morfofunctionala renala, indeplineste toate procesele complexe care au ca rezultat formarea urinii si este alcatuit din:
- capsula Bowman, (extremitatea proximala a nefronuluI) care are forma unei cupe cu pereti dubli, marginind o cavitate capsulara (glomeruluL) in care se afla un ghem de 4-12 bucle capilare care rezulta prin diviziunea arteriolei aferente si care se reunesc la iesirea din capsula in arteriola eferenta.
- tubul urinifer lconstituit dintr-o:o portiunea contorta initiala sau tubul contort proximal care se afla in corticala renala si este format dintr-un strat de celule a caror membrana, spre lumen, prezinta o "margine in perie" formata din microvili care maresc mult suprafata membranei. o segmentul intermediar sau ansa Heule, format din doua brate (descendent si ascendenT) unite intre ele printr-o bucla, are epiteliul turtit, fara microvili.o segmentul distal sau tubul contort distal format dintr-o portiune dreapta, ascendenta, care ajunge in corticala in vecinatatea glomerulului propiu, in imediat contact cu arteriola aferenta. La acest nivel epitelul tubular, la fel ca si celulele musculaturii netede a arteriolei aferente, formeaza aparatul juxtaglomerular care secreta renina. o urmeaza tubul colector siituat in intregime in corticala. Mai multi tubi distali se unesc si se deschid in tubul colector din structura piramidelor Malpighi.
Vascularizatia renala este extrem de bogata, primind 20-25% din debitul cardiac in repaus.

Formarea urinei

Mecanismul de formare a urinei cuprinde trei procese fundamentale:
A. Ultrafiltrarea plasmei la nivel glomerular si formarea urinii primare;
B. Reabsorbtia urinii primare;
C. Secretia anumitor constituenti in tubi si formrea urinei definitive.
A. Ultrafiltrarea glomerulara este procesul in urma caruia aproximativ 20% din cantitatea de plasma care iriga rinichii trece prin membrana filtranta glomerulara, extrem de subtire, in cavitatea capsulara. Membrana filtranta nu se comporta ca o membrana inerta, ci prin proprietatile ei fizico-chimice, permite trecerea selectiva doar a unor constituenti si blocheaza trecerea altora. Ultrafiltratul glomerular sau urina primara are o compozitie electrolitica identica cu cea a plasmei, dar este lipsit de proteine, deci este o plasma deproteinizata.
B. Reabsorbtia tubulara se produce la nivelul tubilor uriniferi unde anumiti constituenti ai ultrafiltratului sunt reabsorbiti complet (glucozA) sau doar partial (Na+, Cl-, UreE), altii fiind initial reabsorbiti si apoi secretati (K+). Este un proces activ proces activ, care se face cu comsum energetic ATP dependent, prin care sunt recuperate anumite substante utile organismului din ultrafiltratul glomerular, mentinandu-se astfel homeostazia lor plasmatica. Procesul de reabsorbtie este limitat de o capacitate maxima pentru fiecare substanta in parte.
Transportul pasiv se face sub actiunea unor gradiente fizico-chimice si nu necesita consum energetic, nu este limitat de o capacitate maxima si contribuie la resorbtia a trei constituenti principali ai ultrafiltratului: apa, ureea si Clorul (Cl-).
Apa se reabsoarbe in toate segmentele tubului, cu intensitati diferite, pe baza legilor difuziunii si a osmozei, astfel incat din cei 125 ml filtrati glomerular pe minut, in vezica ajung numai 1ml/min.
In tubul contort, dar mai ales in cel colector, se realizeaza reabsorbtia facultativa a apei si a Na+ sub controlul ADH si al aldosteronului, ajustandu-se eliminarile in functie de starea de hidratare a organismului.
C. Secretia tubulara este procesul invers celui de reabsorbtie, cu transportul anumitor substante din capilarele peritubulare in lumenul tubului. Are rolul de a elimina substantele straine organismului si substantele prezente obisnuit in sange: K+, acid uric sa, unele numai atunci cand se afla in concentratii mari (creatinA).
Se realizeaza activ sau pasiv. Secretia activa se produce la nivelul tubilor proximali si distali impotriva unor gradienti electrochimici si de aceea necesita un consum energetic: secretia de H+. Secretia pasiva nu necesita consum energetic direct: secretia K+, bazelor si a acizilor slabi.
Reglarea functiei renale se face pe cale umorala (activitatea tubularA) si nervoasa.
Reglarea umorala detine rolul principal. Hormonul antidiuretic (ADH) secretat de nucleii hipotalamici si eliberat din neurohipofiza controleaza eliminarile de apa, actionand la nivelul segmentului distal al nefronului. Sub actiunea sa creste reabsorbtia de apa in tubii distali si colectori, concomitent cu diminuarea volumului si cresterea concentratiei urinei.
Mineralocorticoizii, in special aldosteronul, controleaza eliminarile urinare de Na+ si K+ la nivelul segmentului distal al nefronului, stimuland reabsorbtia de Na+ si excretia de K+.
Parathormonul mobilizeaza mineralele din oase, stimuleaza eliminarile renale de fosfati, K+ si retine Ca+ si Na+.
In conditii de irigatie insuficienta sau ca urmare a unor modificari in compozitia chimica a urinei ajunsa in tubii distali, rinichiul descarca o substanta vasoactiva renina care produce angiotensina I, care se transforma in angiotensina II, cel mai puternic vasoconstrictor natural si stimulator al secretiei de aldosteron. La nivelul renal, angiotensina II produce vasoconstrictie la nivelul arteriorelor glomerulare si prin excesul de aldosteron faviriyeaya retentia de Na+ si e3liminarea excesiva de K+.
Reglarea nervoasa se realizeaza prin fibrele vegetative care nu controleaza direct mecanismele de elaborare a urinii ci indirect, prin influentarea irigatieei renale.

---

---

---

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor