Excretia reprezinta eliminarea unor deseuri metabolice toxice sau inutilizabile , la exterior . Organele care realizeaza excretia sunt :
1. Plamanul - excreta CO2

2. Pielea excreta sudoarea

3 . Rinichiul - este cel mai important organ al excretiei si al homeostaziei mediului intern .

Functii fundamentale ale rinichiului :

1. Functia de curatire a mediului intern de substante toxice si inutilizabile ( functia de clearencE ) .
2. Functia de economisire a substantelor folositoare
3. Functia homeostazica :

- de mentinere a izovolemiei

- de mentinere a concentratiei ionilor H din mediul intern ( izohidriE )
- de mentinere a homeostaziei electrolitilor Na, Ca , K , Mg ( izoioniE )
- de mentinere a presiunii osmotice ( izotoniE )

4. Functie in eritropoieza

5. Furnizarea reninei  angiotensina  aldosteron
6. Functii metabolice : gluconeogeneza renala , hidroxilare in pozitia 1 a 25 - OH colecalciferolului , metabolismul Ca .
Rinichiul este format din nefroni alcatuiti din corpuscul renal si sistem tubular .
Suprafata totala de filtrare este de 2 m2 , iar suprafata totala a sistemului tubular este de 4 m2 . Deci rinichiul are o suprafata totala efectorie de 6 m2 .
Exista cate 1 milion de nefroni / rinichi . Nefronii corticali au ansa Henle foarte scurta , iar cei juxtamedulari au ansa Henle foarte lunga .

Unitatile functionale ale nefronului
1. Segmentul de ultrafiltrare : corpusculul renal
2. Segment de " contractie " volemica izoosmotica : tub contort proximal
3. Segment de recirculare in contracurent : ansa Henle , componenta ingusta a ansei .
4. Segment de dilutie : partea groasa a ramurii ascendente a ansei Henle , tubul contort distal , partea juxtamedulara a tubului colector .
5. Segment de concentrare a urinii : tubii drepti , piramidele Malpighi .
}n absenta hormonului ADH , segmentul de dilutie se prelungeste pana la papila renala .
Aparatul juxtaglomerular - este o populatie foarte heterogena de celule :
- celule mioepiteliale de la nivelul arteriolelor aferente si eferente
- celulele maculei densa ce exista la inceputul tubului contort distal cand vine in contact cu cele 2 arteriole .
- celulele Lacis

- celule musculare netede

Toate aceste celule sunt adunate in polul vascular al corpusculului renal . }ntre aceste celule exista schimburi permanente de informatie prin : contact direct si mesageri .
Rinichiul este foarte vascularizat : 100 g de rinichi primesc un debit de 300 ml / min. in comparatie cu 100 g de tesut obisnuit ce au repartizate un debit de 0,8 ml/min .
90 % din debitul renal iriga corticala renala , 9 % iriga portiunea juxtaglomerulara , iar 1 % iriga piramidele .
}n sistemul vascular renal exista 3 retele de capilare :
- o retea ce incepe si se termina cu arteriole

- o retea de capilare peritubulare

- o retea de capilare la nivelul ansei .
Presiunea din aceste retele capilare sunt diferite : preisiunea din capilarele glomerulare este de 50 mmHg , iar presiunea din capilarele peritubulare este de 10 mmHg .
Investigarea functiei rinichiului se face fie prin analiza urinei , fie prin analiza plasmei .

Substantele din plasma
- proteine , glucide , lipide ; acestea lipsesc din urina normala , iar proteinuria, glucozuria si lipouria sunt patologice .
- saruri minerale : Na , K , Cl , ce exista in urina finala in concentratii comparabile cu plasma :
- Na :140 mEg / l in plasma ; 150 mEg / l in urina
- Cl : 105 mEg / l in plasma ; 210 mEg / l in urina
- K : 5 mEg / l in plasma ; 35 mEg /l in urina
- substante acide : fosfati , sulfati , ce exista in concetratii mult crescute in urina fata de plasma :
- fosfati : 3 mEg/ l in plasma , 150 mEg / l in urina
- sulfati : 2 mEg / l in plasma , 180 mEg / l in urina
- creatinina : 1 mg / dl in plasma , peste 100 mg/dl in urina
- azot : 0,05 mg/ dl in plasma , 50 mg / dl in urina .
}n datele de mai sus , plasma este comparata cu urina finala , nu cu urina primara .
}n 24 ore se formeaza 180 l de urina finala . Deci din 30 000 mEg de Na ( cantitatea din 180 l de urinA ) , in 24 ore se elimina  300 mEg de Na .

Mecanismul formarii urinei

Clasic, urina se formeaza prin : ultrafiltrare , secretie , reabsorbtie . Urina se formeaza in 2 etape :
- etapa glomerulara : in aceasta etapa se realizeaza ultrafiltrarea
- etapa tubulara : in aceasta etapa se realizeaza secretia si reabsortia

Ultrafiltrarea glomerulara

La acest proces participa glomerulul vascular si membrana de filtrare . Prin membrana de filtrare proteinele nu pot trece datorita spatiilor foarte mici din filtru , si datorita electronegativitatii filtrului renal .
}ntre capilarele glamerulare exista celulele mezangiului ( celulele LaciS ) cu rol de curatare a filtrului si de reglare a porozitatii ( permeabilitatiI ) filtrului .
Acest proces se realizeaza sub actiunea fortelor de filtrare .

Fortele de filtrare

Forta profiltranta este de 50 mmHg . Forta antifiltranta este de 30 mmHg ( presiunea coloid osmoticA ) plus 10 mmHg din capsula Bowman .
Din diferenta celor 2 forte rezulta presiunea efectiva de filtrare egala cu 10 mmHg .
Coeficientul de filtrare este egal cu raportul dintre filtrat si presiunea efectiva de filtrare  Kf . Kf  125 / 10  12,5 ml filtrat pentru fiecare mm Hg / min .
}n tesuturi se filtreaza pe minut  16 ml .
}ntr-un capilar tisular , procesele de filtrare reabsorbtie sunt controlate de factori coloid-osmotici.
Din unicitatea fortelor mai sus amintite rezulta echilibrul filtrare - resorbtie .
La nivelul rinichiului , filtrarea este hotarata de aceste forte , dar reabsorbtia scapa de acest control , putand astfel exista pericolul unui dezechilibru intre filtrare si reabsorbtie .
Parrticularitatile utrafiltratului - poate fi considerat plasma fara proteine . Aproximativ 30 mg proteine / dltrec in ultrafiltrat in mod real . Ele nu apar in urina definitiva pentru ca vor fi reabsorbite .

---

---

---

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor