1. Ghidajul anterior:
Definitie:
- reprezinta miscarea de alunecare a I inf pe fata P a I sup, pornind de la IM pana la pozitia cap la cap in propulsie;
- suprafata pe care se face ghidajul se numeste " suprafata de ghidaj ".
- suprafata aceasta de ghidaj poate fi foarte scurta sau mai lunga in functie de gradul de supraacoperire.
- deoarece miscarea de propulsie este realizata de incisivi, la care participa uneori si caninii, aceasta miscare poarta numele de ghidaj anterior.
Aspecte normale:
- in zona frontala, ghidajul trebuie facut pe cel putin 2 dinti frontali. Cu cat ghidajul se face pe mai multi dinti, cu atat acestia sunt mai protejati de fortele ce actioneaza in timpul inciziei. Ideal -pe toti 6 dintii.
- odata cu aprecierea numarului de dinti participanti la ghidaj se stabileste caracterul ghidajului.
- acesta se poate face scurt, preponderent pe verticala, datorita lipsei treptei sagitale,
- sau preponderent pe orizontala, datorita unei trepte sagitale mari.
- dupa ce am analizat caracterele ghidajului incizal trebuie sa studiem zona laterala;
- in zona laterala trebuie sa se produca dezocluzia tuturor dintilor imediat ce incepe ghidajul → dezocluzie imediata si totala a dintilor cuspidati.
- Spatiul de dezocluzie se numeste fenomenul Cristhensen.
Caracteristicile ghidajului anterior:
- dependent de 2 factori: supraacoperire frontala si marimea treptei sagitale.
1. Supraacoperirea frontala ( over-bitE )
- reprezinta gradul de deplasare a mandibulei in sens vertical;
- poate fi diferita in functie de particularitatile individuale.Ea poate fi mica, medie, totala.
Schematic:
1. Normal - Iinf sunt acoperiti pe inaltimea 1/3;
2. Mediu - Iinf sunt acoperiti 1/2;
3. Supraacoperire totala - Iinf sunt acoperiti complet 3/3;
Ocluzie cap la cap - nu exista ghidaj anterior - dintii laterali sufera pentru ca in orice pozitie ei vor veni in contact, nu se produce dezocluzia - sufera tesutul parodontal.
- normal - se produce dezocluzia (sunt protejati dintii lateralI), dintii frontali sunt solicitati.
- totala - permite mandibulei o deplasare ampla in jos. Suprafata de ghidaj este lunga - I sunt traumatizati.
- daca supraacoperirea este mica ghidajul de acoperire se poate realiza doar pe intindere foarte mica pe verticala.La aceasta se mai adauga ocluzia labiodonta.
- gradul de acoperire imprima gradul de miscare → la supraacoperire totala → miscare ampla pe verticala: supraacoperire mare cu retruzia incisivilor inferiori → parodontopatie si migrari.
- supraacoperirea mica este mai putin traumatizanta pt dintii frontali, pe cand cea mare este foarte traumatizanta, mergand in timp pana la pierderea dintilor.
- supraacoperirea mica prezinta in schimb un alt dezavantaj pentru dintii laterali: in conditiile unei reabilitari protetice prin punte, aceasta va fi foarte pretentioasa deoarece trebuie realizata o intercuspidare foarte mica pentru a nu aparea interferente in zona laterala.
2. Marimea treptei sagitale (overjeT) imprima gradul de miscare al mandibulei in sens sagital, adica gradul de propulsie: 1,5-2-3mm e considerata normala.
Definitie: Treapta sagitala = distanta dintre marginea incizala V a inferiorilor si marginea incizala P a superiorilor.
- in mod normal avem treapta sagitala mica la I de 1.5 - 2 -> 3 mm.
- pe aceasta treapta, propulsia mandibulei este minima. Apar situatii in care treapta sagitala se mareste mai mult sau mai putin, adaugand pana la 10 mm → protruzie de sugere - clasa 2 Angle - deplasarea sagitala a mandibulei este foarte puternica.
- treapta sagitala este 0 - Isup plasati in retruzie (ocluzie adanca acoperitA). In acest tip de ocluzie, trauma este mare, persoana isi va pierde dintii prin parodontopatie;
- treapta sagitala se masoara cu ocluzometrul, cu un simplu compas sau cu un aparat special.
- din analiza celor 2 factori importanti, trebuie sa constatam caracterul ghidajului anterior - se realizeaza predominant spre orizontala, verticala - ghidaj normal.
Aspecte patologice a miscarilor de propulsie:
- se caracterizeaza prin obstacole fie la nivelul zonei frontale, fie la nivelul zonei laterale, obstacole care impiedica ghidajul.
Frontal:
- in cazul in care ghidajul anterior se realizeaza prin contactul unui singur incisiv maxilar cu antagonistii sai, se vorbeste despre o interferenta in propulsie pe partea lucratoare = interferenta lucratoare activa;
- INTERFERENTA → este un obstacol care impiedica realizarea unui ghidaj functional.
- interferenta in propulsie inseamna obstacolul ce apare in timpul miscarii de propulsie;
- in afara de interferentele partii active apar si contactele premature, numai cand un incisiv intra in contact cu antagonistul sau.
- deci, daca in pozitia cap la cap, contactul se face pe un singur incisiv, atunci se numeste interferenta in propulsie in pozitia cap la cap = contact prematur in propulsie pe partea lucratoare.
! Felul in care se se examineaza ghidajul este impotriva miscarii reale ce se petrece in timpul masticatiei
Zona laterala:
- in timpul ghidajului anterior se intampla sa nu se produca dezocluzia zonei laterale -> apar obstacole care perturba puternic miscarile normale ale mandibulei, motiv pentru care aceasta face miscari atipice cu devierea sa → aceasta se numeste interferenta pasiva, sau interferenta in propulsie pe partea nelucratoare (francezii o mai denumesc interferenta propulsiva inactivA ).
- se intampla ca incisivii sa nu poata realiza pozitia "cap la cap" - datorita unui contact prematur in propulsie pe partea nelucratoare.
CONTACTUL PREMATUR : -din anul III - sa se inteleaga mai bine
- apare in propulsie pe partea nelucratoare
- apare intre un cuspid si altul ( cuspid pe cuspid , cuspid pe versanT ), a.i. acest contact situat in zona laterala nu permite realizarea pozitiei de cap la cap a incisivilor.
- Trebuie neaparat depistat si inlaturat a.i. sa avem contacte corecte al incisivilor in pozitia de cap la cap.
Corelatia intre ghidajul anterior si alte structuri
Ghidajul anterior trebuie corelat in mod obligator cu inclinarea pantei articulare de la nivelul ATM, cu inaltimea cuspizilor si cu adancimea curburii sagitale.
- s-a facut o corelatie intre ghidajul anterior si panta articulara;
- panta tuberculului articular are o anumita inclinatie aprox. 33°;
- o alta teorie sustine ca avand in vedere ca panta articulara poate avea inclinatii variabile, ca si faptul ca in miscarea de propulsie condilul mandibular se deplaseaza pe aceasta panta, s-a crezut ca gradul de inclinare al celor 2 pante trebuie sa fie egal. Aceasta idee este gresita deoarece condilii, in afara de rotatie, pot face in acelasi timp si translatie; practic, in miscarea de propulsie se produce translatie pe 3 planuri inclinate reprezentate de panta incisiva si de cele 2 pante condiliene.
- Deci, intre inclinarea pantei palatinale a incisivilor maxilari si inclinarea pantei articulare trebuie sa existe o corelatie functionala, dar nu o egalitate matematica, -> rolul primordial al inclinatiei ghidajului anterior in fiziologia miscarii de propulsie.
- corelatia cu inaltimea cuspizilor;
- inaltimea cuspizilor este un parametru greu cuantificabil datorita diferentelor de marime relativa a dintilor, de la un subiect la altul. Din acest motiv, masura inaltimii se apreciaza prin unghiul de inclinare al versantelor cuspidiene (pante cuspidienE) fata de planul orizontal conventional.
- inaltimea cuspizilor este direct proportionala cu cea a pantelor cuspidiene.
- in supraacoperire mare, cuspizii dintilor naturali sunt pronuntati; in restaurari trebuie tinut cont.
- corelatia cu curba sagitala Spee
- o curba Spee accentuata - acoperire mare si dezocluzie imediata;
- o curba Spee dreapta este asociata cu supraacoperire minima;
Directia si nivelul planului de ocluzie in zona laterala:
- cand se realizeaza ghidajul anterior, la toate restaurarile din zona frontala trebuie sa existe contacte pe cel putin 2 dinti si sa nu existe interferente laterale;
- restaurarile edentatiei frontale sunt cele mai dificile, pentru ca pot provoca iatrogenia;
- functiile sistemului stomatognat (masticatie, fizionomie, fonatiE) sunt foarte greu de realizat;
- fizionomie - modelajul corect pozitionat al curburii V;
- fonatia - restabilirea marginii incizale a I.
2. Ghidajul lateral (miscarea de lateralitatE)
Poate fi realizata in 3 modalitati considerate normale:
1. Ghidajul canin,
2. Ghidajul antero-lateral,
3. Ghidajul lateral de grup.
1. GHIDAJUL CANIN:
- este traseul pe care il parcurge mandibula atunci cand caninul inferior aluneca pe fata palatinala a celui superior pornind de la pozitia de PIM pana la cap la cap. Acest ghidaj este foarte bine tolerat functional.
- pentru a se putea realiza trebuie sa existe ocluzie I Angle ( caninul inferior sa fie situate cu ½ inaintea celui superior, numai asa poate aluneca integral pe suprafata celui superioR).
- d.p.d.v. functional si al functiei de automentinere→ ghidajul canin este considerat cel mai functional → cea mai buna protectie a dintilor laterali.
- caninul este un dinte foarte rezistent, capabil sa suporte fortele in miscarea de lateralitete, din urmatoarele motive:
- prezinta o radacina lunga si puternica,
- osul alveolar este rezistent in aceasta zona deoarece pe aici trece un stalp de rezistenta osoasa.
- parodontiul are sensibilitate proprioceptiva foarte fina, motiv pentru care la orice suprapresiune
caninul isi dozeaza forta prin reflexe nervoase, contractia musculara diminua.
- este situat la distanta de punctual de sprijin al mandibulei ( muschiul maseter, temporal si
pterigoidian interN) este situate posterior fata de canin.
Aspecte normale:
- pe partea lucratoare sa se produca dezocluzie totala si imediata, ocluzia sa se faca doar pe canin;
- pe partea nelucratoare sa se faca dezocluzia dintilor cuspidati; Aici trebuie sa apara fenomenul Christensen bilateral.
- absenta interferentelor pe partea activa a dintilor ce conduc ghidajul;
- absenta contactului prematur atat pe partea activa cat si pe partea pasiva.
Aspecte patologice :
Pe partea lucratoare:
1. Pe hemiarcada activa putem intalni obstacole intre un dinte maxilar si unul mandibular, in timp ce caninul aluneca pe suprafata de ghidaj → numite interferente in lateralitae pe partea lucratoare sau interferenta laterala activa.
2. La nivelul partii lucratoare in afara de interferenta → apare contact prematur in lateralitete de partea lucratoare → apare in momentul in care cei 2 canini nu se pot atinge cu toate ca sunt situati in acelasi plan vertical.
Pe partea nelucratoare: aceleasi situatii:
1. Cand caninul aluneca in ghidaj → apare un obstacol in hemiarcada inactiva → interferenta in lateralitate pe partea nelucratoare.
2. La fel putem avea contact prematur in lateralitate pe partea nelucratoare
! DINTII TREBUIE SA FIE IN CONTACT IN MOMENTUL INCEPERII GHIDAJULUI.
DECI PE PARTEA ACTIVA:
Interferente in lateralitate pe partea activa:
Pot sa apara intre versantul intern al cuspidului vestibular maxilar si versantul extern al cuspidului vestibular mandibular,
Sau intre versantul extern al cuspidului palatinal si versantul intern al cuspidului lingual.
Contactul prematur:
Apare in zona lucratoare pe cuspizii omonimi ( numai unul vine in contacT ):
- fie palatinal superior → lingual inferior sau vestibular superior → vestibular inferior.
- Ex: cuspizii vestibulari pot venii in contact cand se face tratament cu punte → cuspidul vestibular inferior este prea inalt.
PE PARTEA INACTIVA:
Interferente in lateralitate pe partea nelucratoare
Pot sa apara intre versantul intern al cuspidului palatinal si versantul intern al cuspidului vestibular.
Contactul prematur
Apare intre cuspizii de sprijin : palatinal superior si vestibular inferior.
Aceasta examinare a miscarii de lateralitate prezinta importanta deosebita atat pentru identificare interferentelor si a contactelor premature cat si pentru verificarea corectitudinii in diferite faze de lucru.
Ex concret : - la proba puntii de schelet metalic inainte de fabricarea fatetelor.
- la acrilat macheta.
3. GHIDAJUL ANTERO-LATERAL
- este realizat pe canin + unul sau mai multi dinti (incisivI).
Aspecte normale: aceleasi ca la ghidajul canin:
1) - la nivelul partii lucratoare sa se produca dezocluzia imediata a tuturor dintilor cuspidati, cu exceptia celor care conduc ghidajul.
- la nivelul partii nelucratoare → dezocluzia tuturor dintilor cuspidati.
2) absenta interferentelor pe partea activa si pasiva.
3) absenta contactului prematur pe partea activa si pasiva.
Aspecte patologice:
1) la nivelul partii lucratoare → interferente + contacte premature
2) la nivelul partii nelucratoare → interferente + contacte premature.
Avantajele ghidajului antero-lateral:
- fortele se distribuie si pe alti dinti fata de canin,
- de asemenea prezinta avantajul → ghidajul lateral nu este pierdut deoarece se pastreaza la nivelul incisivilor pentru refacerea ghidajului.
3. GHIDAJUL LATERAL DE GRUP:
- caracteristica acestei forme de ghidaj → se realizeaza pe toti dintii cuspidati la nivelul partii active (lucratoarE) cu sau fara participarea caninului.
- in regiunea laterala este obligatorie dezocluzia;
Aspecte normale:
1) La nivelul partii lucratoare trebuie sa participe la ghidaj toti dintii laterali.
2) Trebuie sa se realizeze ghidajul intre versantul intern al cuspidului vestibular maxilar si versantul intern al cuspidului vestibular mandibular.
3) La nivelul partii nelucratoare → obligatoriu dezocluzia tututror dintilor.
Aspecte patologice:
1) La nivelul partii lucratoare vom avea atunci cand un dinte inafara de canin, si un alt dinte → interferenta.
2) La nivelul partii nelucratoare → interferenta in lateralitate pe partea nelucratoare sau contact prematur in lateralitate pe partea nelucratoare.
Cauza obstacolelor, interferentelor si a contactelor premature:
- anomalii de pozitie;
- dupa tratament ortodontic;
- in parodontopatiile care merg cu migrari ale dintilor postextractionali;
- iatrogenia - de la o simpla obturatie la marile reabilitari;
Importanta practica a ghidajului lateral
- in realizarea puntilor atunci cand caninul este inclus ca si dinte stalp in punte, ori de cate ori este posibil se va realiza ghidaj canin;
- ghidajul antero-lateral se recomanda cand caninul are valoare parodontala scazuta;
- ghidajul de grup se recomanda cand se imobilizeaza dintii in parodontopatii;
- fortele care se transmit sa se faca pe mai multi dinti.
Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este
interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii. Termeni
si conditii - Confidentialitatea
datelor
