Sistemul imun este al 3-lea sistem de reglaj . El nu lupta impotriva microbilor , ci impotriva epitopilor ( epitopii reprezinta de fapt infomatiE ) . Sistemul imun este un sistem fundamental de reglaj , care supravegheaza "conversatia" chimica din organism . Acest lucru este realizat de reteaua imunitara ( concept fundamentat de JernE ) .
}n organism exista sute de milioane de idiotipuri de
anticorpi , fiecare idiotip reactionand cu un determinant antigenic . Este posibil sa existe un idiotip Ac. caruia sa-i corespunda ( pe principiul cheie-lacaT ) un alt idiotip Ac ; astfel , intre ei apare o interactiune de tip Ag-Ac . }n organism exista o permanenta interactiune idiotip - antiidiotip , in aceste interactiuni putand fi antrenati si
hormoni .
Reteaua imunitara poate fi :
- umorala ( interactiuni prin AC )
- celulara ( interactiuni prin receptori limfocitarI ) .
Sistemul imun trebuie stimulat direct . Exista medicatie imunoreglatoare ( in cazul transplantului , pentru pastrarea grefei se administreaza substante imunosupresoarE ) .
GRUPELE SANGUINE
Imunologia sanguina prezinta cateva particularitati : eritrocitele nu sunt marcate cu Ag ce apartin CMH ( in organism sunt 3 exceptii : eritrocitul , spermatozoidul , neuronuL ) .
Grupa sanguina este un esantion populational ce poseda pe hematii unul si acelasi Ag sau perechi de Ag bine determinate .
Lendstein ia seruri de la 6 persoane . De la fiecare ia 6 picaturi de ser si amesteca reciproc hematiile . }n urma acestui experiment cele 6 persoane pot fi grupate in 3 esantioane :
- grup O : neaglutinogen
- grup A : sunt aglutinate doar de eritrocitele l
- grup B : sunt aglutinate doar eritrocitele A
Peste un an se mai descopera inca un comportament ( P0 ) . Acesta este al 4-lea grup : grupul AB .
Grupul O :
- hematiile au un Ag H pe membrana , dar in ser nu exista anticorpi anti H .
- in serul acestor indivizi se gasesc : Ag H si aglutininele , .
Grupul A : Ag A si aglutinina
Grupul B : Ag B si aglutinina
Grupul AB : Ag A , Ag B , iar aglutininele lipsesc .
Ulex europaeus este o planta ce are aglutinine anti H .
Sistemul imun al A , B , AB nu fabrica Ac. antiH pentru ca in dezvoltarea genelor sistemului ABO se porneste de la fabricarea unui paraglobozid . Asupra acestui paraglobozid actioneaza o enzima fabricata de gena H ( gena H produce o fucoziltransferazA ) . Aceasta enzima transforma paraglobozidul in Ag H .
Pe hematiile de grup A , Ag H este transformat in Ag A . }n sangele de grup B , gena B actioneaza asupra Ag H pe care-l transforma in Ag B . Similar , pentru grupul AB , Ag H este transformat in Ag AB .
Deci gena H exista la toti oamenii , dar Ag H este transformat in alt Ag , in functie de prezenta genelor A , B , AB .
}n lume exista fenotipul Bombay : in locul genei HH , exista gena hh , iar acesti indivizi secreta Ac anti H .
}n Romania un procent de 33 % din populatie este de grup O , 43 % de grup A , 16 % de grup B si 8 % de grup AB .
Subgrupele sanguine
Daca se amesteca ser proaspat de grup O cu 100 de picaturi ce contin hematii de la 100 de oameni distincti ce apartin grupului A , in toate cazurile se produce aglutinarea .
Daca se amesteca ser vechi de grup O cu acelasi nr. de picaturi se vor aglutina 80 % ( aceste hematii apartinand subgrupului A1 ) , iar 20 % nu se vor aglutina ( aceste hematii apartinand subgrupului A2 ) . }n concluzie exista 2 feluri de indivizi de grup A . Acest fapt este explicat prin ineficienta genei A , care nu transforma toate Ag H in Ag A , iar pe hematie vor exsita simultan Ag H si Ag A .
}n sangele de grup O sau B exista 2 feluri de aglutinine :
- aglutinina comuna , labila , ce nu se consuma in timp
- aglutinina 1 ce este anti A1 si este stabila si se pastreaza in serul conservat .
}n serul vechi comuna dispare , dar 1 ramane .
Importanta practica : la indivizii de grup A1 pot aparea uneori , in mod neregulat , o aglutinina 2 ce este un anti A2 si un anti H . Daca acest om are nevoie de o transfuzie si i se da sange de grup O face accident posttranfuzional .
Expresia Ag A si Ag B poate diminua in anumite boli - in
leucemia acuta grupa A apare ca grup O .
Exista si fenomenul invers : in
infectiile cu Escherichia Coli eritrocitele pot acumula Ag B ; astfel , grupul A devine AB , iar grupul O devine B .
Aglutininele si
Ag A si Ag B pot avea origine eritroblastica sau extraeritroblastica .
Ag eritroblastice sunt inserate transmembranare in membrana hematiei . Cele extraeritroblastice , Ag A , Ag B sau Ag H circula in sange si sunt doar absorbite pe suprafata hematiei . Cand circula libere , aceste Ag se pot secreta in lacrimi , saliva , sprema ,
urina .
Pentru a fi de tip secretor , individul trebuie sa posede gena S ; dintr-o populatie data 80 % este de tip S .
Ag H , A, B apare din luna a 2-a a embriogenezei . Aglutininele , apar dupa
nastere , deci nou-nascutii pana intr-un an pot fi primitori universali . Treptat , titrul acestor aglutinine creste .
Ag A sau B exista si la microbi . Acesti microbi stimuleaza sistemul imun si duce la secretia de aglutinine .
Puterea antigenica a hematiilor este mare la adulti si scazuta la batrani .
Sistemele ABO si Rh sunt sisteme de importanta medicsla practica .
Sistemul Rh
Este descoperit mult mai tarziu .
Fenomenul de aglutinare inversa reprezinta atacul exercitat de aglutininele donatorilor asupra hematiilor primitorului . Acest fenomen se intampla doar la transfuzii mari . La transfuzii mici , nu are loc , pentru ca aglutininele donatorului se dilueaza , iar titrul acestora scade .
Aglutininele sunt fixate de-a lungul endoteliilor venoase unde se face
transfuzia .
Regula transfuziilor mari :
transfuziile mari se fac doar izogrup . Foarte important este sa se determine si subgrupul .
}n transfuziile repetate pot aparea accidente grave , de aceea se aplica regula transfuziilor repetate ce tine cont de sistemul Rh .
Daca o persoana Rh ( - ) primeste transfuzii repetate Rh pozitiv izogrup , la prima transfuzie are loc imunizarea prin sinteza de aglutinine antiRh . La a 2-a transfuzie cu sange Rh pozitiv apare accidentul posttransfuzional .
Sangele fetal Rh pozitiv nu trece in circulatia materna . La nastere , cand se rup vilozitatile placentei are loc o mica injectare de sange fetal in sangele mamei . Astfel primul copil Rh pozitiv se naste absolut normal . La doilea copil Rh pozitiv , Ac formati ataca
splina si ficatul .
Boala hemolitica a noului-nascut
1. Anemia cu eritroblastoza fetala - este cea mai usoara forma .
2. Icterul grav ( nucleaR ) - hemoliza este mai intensa, iar Hb se depune in nucleii bazali si in alte zone ale SNC . Mortalitatea este de 40 % .
3. Anasarca feto-placentara - are o mortalitate de 100 % .
Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este
interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii. Termeni
si conditii - Confidentialitatea
datelor