Portiunea faciala a capului este numita si portiune viscerala.

La nivelul lui sunt localizate:

. Organele de simt ale vederii
. Portiunile incipiente ale aparatului digestiv si cel respirator
. Organele de simt ale gustului si mirosului.

Limitele fetei:

 Fata de neurocraniu - linie conventionala prin glabela, marginea supraorbitala a frontalului, arcul zigomatic, trece pe sub porul acustic extern la marginea anterioara a m. sternocleidomastoidian;
 Fata de gat - marginea inferioara a mandibulei, continuata cu orizontala dusa pana la marginea antetioara a m. sternocleidomastoidian, apoi pe marginea anterioara a acestuia pana la baza procesului mastoidian.
Fata cuprinde urmatoarele regiuni:

 Superficiale

 Profunde

Regiunile superficiale sunt:

 Mediane

 Nazala

 Labiala

 Mentoniera

Si regiuni perechi:

 Palpebrala

 Geniana

 Maseterina.

Regiunea nazala (nasul exterN).

Limite:

 Superior - depresiunea subglabelara sau sutura fronto-nazala
 Inferior - linie orizontala prin partea mobila a septului nazal
 Lateral - santurile nazo-orbitare si nazo-geniene.
Piramida nazala prezinta radacina nasului in depresiunea subglabelara si baza cu cele 2 nari. Inferior avem varful nasului sau lobul si aripile nasului.

Stratigrafie:

1. Piele - cu glande sebacee si sudoripare

2. Plan subcutanat

3. Plan muscular - cu muschii: procerus, nazal, ridicator al buzei superioare si aripii nasului.
Irigatia arteriala este asigurata de artera faciala si artera oftalmica prin ramul dorsal al nasului.
Limfaticele dreneaza in nodurile parotidiene si submandibulare.
Nervii - pentru muschii, ramuri din facial , ramuri senzitive din n. Maxilar.
4. Plan osteo - fibro - cartilaginos: oasele sunt 2 oase nazale si procesul frontal al mexilei.cartilajele sunt - cartilaje alare (ala = aripA) mari, mici si accesorii, cartilajul septului nazal.

5. Plan mucos - reprezentat de mucoasa nazala.

Din punct de vedere clinic putem avea traumatisme, furuncule, degeraturi.

Regiunea labiala (orala, a buzeloR)

Limite:

 Superior - linie orizontala prin partea mobila a septului nazal;

 Inferior - santul mento-labial;

 Lateral - 2 linii verticale care trec la 1 cm de comisurile bucale.
Buzele prezinta o fata anterioara - cutanata, cu un sant vertical numit filtru.
1. O fata posterioara - mucoasa care privesta spre vestibulul bucal;

2. O margine aderenta

3. O margine libera cu rosul buzelor, ele delimiteaza orificiul bucal, ce formeaza lateral comisurile sau unghiurile bucale.

Stratigrafie:

1. Plan cutanat - cu peri, glande sebacee si sudoripare;
2. Plan muscular - in principal m. orbicular al gurii, m. ridicator al buzei superioare si al aripii nasului, m.ridicator al unghiului gurii, m. zigomatic mare si m. zigomatic mic, m. rizorius, m. buccinator, m. coboratorul buzei inferiioare, m. coborator al unghiului gurii.
3. Planul glandular - cu glandele labiale.

4. Planul mucos - mucoasa cavitatii bucale.

Artere - 4 artere labiale, care se anastomozeaza, formand un cerc arterial. Provin din arterele faciale.
Venele - se varsa in vena faciala, anastomozata cu vena oftalmica, ceea ce explica propagarea tromboflebitelor la sinusul cavernos al durei mater.
Limfaticele - dreneaza spre nodurile submandibulare si submentale. Limfonodurile sunt afectate in cancerele buzelor.
Nervii - motori din facial, senzitivi din trigemen, prin ramurile sale labiale superioare si inferioare.
Din punct de vedere clinic avem procese patologice cum ar fi - traumatisme, neoplasme, alformatii congenitale - cheiloschizis sau buza de iepure.

Regiunea mentoniera

Limite:

 In sus - santul mento-labial
 In jos - marginea inferioara a mandibulei
 Lateral - prelungirea liniilor vertebrale duse la 1 cm de comisuruile labiale.

Stratigrafie:

1. Piele

2. Plan subcutanat

3. Plan muscular - cu muschiul mentonier, m. coboratorul unghiului gurii, m. coboratrul buzei inferioare.
Elemente vasculo-nervoase - buchetul mentonier, care reprezinta terminerea celui mandibular, muschii sunt inervati de nervul facial.
Regiunea palpebrala - se continua in profunzime cu regiunea orbitala.
Este alcatuita din pleoape, care delimiteaza fanta palpebrala, iar in grosimea pleoapelor sunt caile lacrimale.
Limite - reprezentate de marginile aditusului orbitar.

Fiecare pleoapa are:

 fata anterioara - cu piele
 fata posterioara - mulata pe bulbul ocular
 margine aderenta

 margine libera cucili (genE).

Unghiurile ochiului se mai numesc si comisuri.

In ungiul medial avem:

 lacul alcrimal

 curuncula lacrimala.

Glanda lacrimala este situata intr-o fosa la nivelul peretelui superior al orbitei.

Stratigrafie

1. pielea
2. plan subcutanat cu tesut conjunctiv lax, unde se formeaza edemele palpebrale
3. plan muscular striat - cu m. orbicular al ochiului (cu portiune palpebrala, orbitala si lacrimalA)

4. plan conjunctiv submuscular

5. plan fibros - care sustine pleoapa si este alcatuit din tarsul palpebral, fixate prin ligamentele palpebrale de marginile orbitei. Tot aici avem si tendonul muschiului ridicator al pleoapei superioare
6. plan muscular neted - reprezentat de muschii tarsali
7. plan mucos - cu conjunctiva palpebrala.
Irigatia arteriala a pleoapelor provine din ramuri ale arterei maxilare (ram infraorbitaR) si artera oftalmica (ram suborbitaR).
Nervi - nervi motori din facial, si senzitivi din trigemen.

Regiunea geniala (a obrajilor sau bucalA)

Limite:

 anterior - santul nazo-genial, continuat de cel nazo-labial si apoi linie verticala la 1 cm prin comisurile bucale
 posterior - marginea anterioara a muschiului maseter
 in sus - marginea inferioara a orbitei
 in jos - marginea inferioara a mandibulei.

Stratigrafie

1. piele cu peri, glande sebacee si sudoripare

2. Plan subcutanat cu un panicul adipos care formeaza bula grasoasa a lui Bichat, care da forma obrajilor, inconjurata de ductul parotidian
3. Plan muscular - 2 straturi de muschi ai mimicii:
 Superficial - ridicator al buzei superioare si aripii nasului

zigomatic mare si mic

platisma
 Profund - muschiul buccinator, care este perforat de ductul parotidian.
4. Plan mucos - este mucoasa vestibulului bucal. Ductul parotidian a lui Sten se deschide in papila parotidiana, aflata la nivelul gatului celui de al doilea molar superior.
Vasele - artera faciala din carotida externa, care spre unghiul median al ochiului se termina ca artera unghiulara, anastomozandu-se cu artera dorsala a nasului, din oftalmica.
Inervatie - motorie din facial. In paralizia de facial - fata este deviata spre partea sanatoasa, pe partea cu leziunea obrazul si buzele sunt cazute. Senzitivitatea este asigurata de n. Trigemen prin n. maxilar si n. mandibular.

Regiunea meseteriana

Limite:

 Anterior - marginea anterioara a m. maseter
 Posterior - marginea posterioara a ramului mandibulei
 Superior - arcul zigomatic

 Inferior - marginea mandibulei

Stratigrafie:

1. Piele

2. Plan subcutanat - cu m. zigomatic mare si m. rizorius, prelungirea anterioara a glandei parotide cu ductul parotidian si ramurile divergente ale n. facial, posterior se mai vad n. auriculo-temporal si artera temporala superficiala

3. Fascia maseterina

4. Plan muscular - muschiul maseter

5. Plan osteoarticular - arcul zigomatic

- Ramul mandubular

- Articulatia temporomandibulara

Clinic - apare hipertrofia glandei parotide sau trismusul, care este contractura spastica a m. maseter. Mai pot aparea fracturi ale mandibulei, anchiloza articulatiei.

Regiunea parotidiana

Limite:

 Anterior - marginea posterioara a ramului mandibulei
 Posterior - procesul mastoidian si marginea anterioara a sternocleidomastoidian
 Superior - porul acustic extern
 Inferior - orizontala prin ramul mandibulei.
In profunzime ajunge pana la procesul stiloid cu buchetul lui R iolan si faringe.

Stratigrafie:

1. Piele

2. Plan fascial - fascia cervicala superficiala, care ia denumirea de fascie parotidiana
3. Planul profund - reprezentat de glanda parotidiana, situata in loja parotidiana, delimitata de prelungirea parotidiana a lamei cervicale superficiale.

Ca rapoarte:

- Medial - faringele

- Superior - meatul acustic extern si articulatia temporomandibulara

- Inferior- loja glandei submandibulare.

Prin glanda parotida trec:
- Artera carotida externa cu ramurile sale terminale
- Artera maxilara

- Artera temporala superficiala

- Vena submandibulara

- Nodurile parotidiene superficiale si profunde

- Nervul auriculotemporal (f. important, asigura inervatia secretorie a glandei prin ganglionul otiC)
- Nervul facial - se imparte in ramuri terminale in profunzimea glandei parotide, de aceea tumorile parotidiene sunt insotite de paralizia nervului.

Regiunile profunde ale fetei:

. Regiunea infratemporala

. Regiunea orbitara

. Regiunile viscerale sunt reprezentate de:

- Cavitatea nazala

- Sinusurile paranazale

- Cavitatea bucala

- Faringe.

Regiunea infratemporala - se afla in fosa infratemporala. Se afla aici nervul mandibular cu ramurile lui terminale, se pot face anestezii de nerv mandibular.

Limite:

 Perete medial - procesul pterigoid al osului sfenoid si tuberozitatea maxilei. Intre ele se afla fosa pterigoidiana.

 Posterior - faringele

 Peretele lateral - reprezentat de ramura mandibulei cu orificiile: superior al canalului mandibulei si lingula, care se palpeaza pentru anestezierea nervului
 Peretele anterior - reprezentat de tuberozitatea maxilei si rafeul pterigomandibular
 Peretele posterior - reprezentat de procesul stiloid cu buchetul muscular stilian si articulatia temporomandibulara
 Baza fosei - priveste in sus si comunica la nivelul arcului zigomatic cu fosa temporala
 Varful piramidei - corespunde unghiului mandibulei.

Continutul fosei:

 Cei 2 muschi pterigoidieni

 Artera maxilara

 Nervul mandibular

 Ganglionul otic

 Plexul venos pterigoidian

 Fosa pterigoidiana este in peretele median al fosei infratemporale, contine portiunea terminala a arterei maxilare, nervului maxilar si ganglion pterigopalatin.

---

---

---

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor