Articulatiile reprezinta totalitatea formatiunilor prin care oasele se unesc intre ele. Articulatiile pot fi :
- conjuctive
- musculare
Clasificarea articulatiilor dupa functia indeplinita :
1. Dupa gradul de mobilitate articulatiile pot fi:
. Articulatii mobile - diartroze, cu sinoviala
. Articulatii semimobile -amfiartroze ( cartilaginoasE )
. Articulatii fixe - sinartroze ( fibroasE )
2. Dupa agentii care franeaza miscarea circulatiei
. Articulatii cu conducere musculara - articulatia pumnului, articulatia genunchiului
. Articulatii cu conducere osoasa - articulatia cotului
. Articulatii cu conducere ligamentara - articulatia soldului
3. Dupa forma suprafetei articulare-diartrozele pot fi :
. Articulatii plane ( se fac prin miscari de alunecarE ) - vertebrele toracale, oasele carpului si tarsului
. Articulatii ginglim ( un os are trohlee iar pe celalalt os exista o concavitate cu creasta pentu santul trohleei. Au amplitudine mare si produc miscari de flexie si extensiE ) - articulatia humero-ulnara, articulatia dintre tibie si talus
. Articulatii trohoide ( prezinta un cilindru osos care intra intr-un inel osteofibros, realizand miscari de rotatie ale cilindrului osos in jurul axului saU ) - articulatia radio-ulnara proximala
. Articulatii condiliene ( condilartrozE ) ( prezinta un cilindru osos rotunjit, numit condil. Se articuleaza cavitatea celui de-al doilea os. Este mai putin mobila si are cavitate mica. Prezinta miscari limitate intr-un singur plaN ) - articulatia genunchiului, articulatia temporo-mandibulara
. Articulatii in sa ( suprafata articulatiei este concava intr-un sens si convexa in celalalt. Permite miscari variate - flexie, extensie, abductie, adductie, circumductie. Are amplitudine redusA )
. Articulatii elipsoidale ( au aspect elipsoid pe un os si aspect de depresiune pe celalalt. Prezinta mobilitate mare. Realizeaza miscari de flexie, extensie, abductie, adductie, circumductie. Nu realizeaza miscari de rotatiE )--articulatia radio-carpiana
. Articulatii sferoidale ( enartrozE ) ( sunt cele mai mobile. Realizeaza miscari variate cu amplitudine mare - de flexie, extensie, abductie, adductie, rotatiE ) - articulatia scapulo-humerala, articulatia coxo-humerala
4. Dupa numarul axelor
. Uniaxiale (permit miscarea intr-un singur plan. Realizeaza flexie, extensiE ) - sunt articulatiile ginglin, trohoide si condiliene
. Diaxiale (prezinta doua axe articulare perpendiculare intre elE ) - sunt articulatiile elipsoidale si in sa
. Triaxiale ( asigura miscari in toate planurile spatiuluI ) - sunt articulatiile sferoidale
ARTICULATIILE FIBROASE
Sinartrozele sunt articulatii fixe unite prin tesut fibros. Ele nu permit miscari sau daca permit acestea sunt foarte reduse. In functie de procesele de osificare prin care s-au format oasele articulare intre ele, sinartrozele se clasifica astfel :
1. Daca este osificare cartilaginoasa, sinartrozele sunt sincondroze. Ele au cartilajul intre capetele articulare, periostul trece peste articulatie de la un os la altul ex :articulatia costo-condrala
2. Daca osificarea este membranoasa, sinartrozele sunt sinfibroze. Ele au tesut fibros intre suprafetele lor articulare. Periostul trece de la un os la altul, peste articulatie (ex : suturile oaselor craniuluI ). La adult, procesele osificarii se desavarsesc peste 45 de ani, cand se osifica membranele dintre oase, proces numit sinostoza.
Variante de sinartroze
1. Sindesmoze - legaturile dintre oase se fac prin ligamente sau membrane - membrana interosoasa a antebratului sau a oaselor gambei, ligamentul coraco-acromial, ligamentele galbene - ligamentele dintre lamele vertebrelor
2. Gomfoze - sunt articulatiile dintre o articulatie conica osoasa si o cavitate alveolara - articulatia dintre radacinile dintilor si alveole
ARTICULATIILE CARTILAGINOASE
Amfiartrozele
-Sunt articulatii semimobile
- fete articulare plane, usor concave, acoperite de cartilaj.
-Mijloacele de unire sunt realizate de ligamentele interosoase si de capsula articulara
Ligamentul interosos este un fibrocartilaj care ocupa tot spatiul dintre cele doua suprafete articulare.
- Nu au cavitate articulara.Rolul fibrocartilajului este de a uni puternic oasele intre ele permitand deplasari minime (simfiza pubiana, articulatia dintre corpurile vertebreloR ).
Diartrozele. Alcatuirea unei articulatii sinoviale
Sunt articulatiile cele mai mobile,cu membrana sinoviala si lichid sinovial in cavitatea art.
Elemente componente :
1. fetele articulare
Suprafetele articulare sunt netede, delimitate de santuri- capul humerusului sau al femurului
Au margini proeminente - acetabulum
Sunt invelite in cartilaj articular hialin, alb, elastic, cu rol de protectie si amortizare in caz de lovituri
Are doua suprafete : - una adera la os
- una este libera ( umezita de sinovialA )
Cu cat presiunea exercitata asupra cartilajului este mai mare cu atat cartilajul este mai gros - membrul inferior.
Cartilajele articulare nu prezinta terminatii nervoase sau vase de sange. Au metabolism redus, sunt hranite prin insibitie din lichidul articular.Daca patrunde sange in articulatii, tesutul osos apare in locul cartilajelor care se reabsorb, aparand anchilozele osoase.
Cartilajul articular hialin este invelit de o membrana articulara
conjunctiva (pericondrU ) bogat in celule conjunctive mezenchimale ce asigura cresterea cartilajului in grosime.
Daca suprafatele articulare nu concorda ( nu patrund bine una in cealalta - nu sunt congruentE ) suprafata articulara cea mai mica prezinta un fibrocartilaj articular de marire ( de forma circulara care mareste suprafata circularA ) - labrul glenoidal. Este de forma triunghiulara pe sectiune. Este inserat pe marginile cavitatii glenoide si o adapteaza la capul humerusului.
Fibrocartilajul articular se afla intre suprafetele articulare - discul articular ce ocupa toata articulatia, articulatia sterno-claviculara, articulatia temporo-mandibulara, meniscul articular ( lama fibrocartilaginoasa, in forma de semiluna sau inel dispusa intre cele doua oasE ) - articulatia genunchiului
Fibrocartilajul intraarticular adera de suprafata articulara cea mai mobila si o insoteste in toate miscarile.
2. Mijloace de unire
- capsula articulara
- ligamente
- muschi
Capsula articulara este un manson conjunctiv fibros care inveleste suprafata articulara. Are doua straturi : - stratul extern - fibros
- stratul intern - membrana sinoviala - secreta lichid sinovial
Capsula are doua circumferinte inserate una pe marginile oaselor articulare si aceasta realizeza miscari cu amplitudine redusa si a doua este capsula inserata la distanta de suprafata articulara si realizeaza miscari cu amplitudine mare.
Grosimea capsulei este mai mica la articulatiile cu mobilitate mare ( articulatia umaruluI ) si mai mare la articulatiile cu mobilitate mica ( sterno-clavicularA ). Grosimea este mai mare desi amplitudinea este mare deoarece capsula este bogata in
fibre elastice ( articulatia solduluI), suporta greutatea corpului, permite miscari ample.
Membrana sinoviala o captuseste ajungand pana la marginea cartilajului articular.
Capsula articulara are rol de protectie si de unire.
Ligamentele articulare sunt benzi fibroase care se insera pe oasele articulate intre ele cu rol de a mentine contactul dintre suprafetele articulare.
Dupa pozitia lor ligamentele sunt :
- ligamente interosoase intracapsulare
- ligamente extracapsulare
Dupa modul de formare sunt :
- ligamente formate prin ingrosarea capsulei articulare - gleno-humerale
- ligamente formate prin transformarea unor tendoane - ligamentul rotulian al articulatiei genunchiului
- ligamente formate din fasciculele musculare atrofiate - coraco-acromial
- ligamente formate din ingrosarea fasciei musculare - membrana interosoasa
Ligamentele au rolul de a limita miscarile articulare excessive.
Membrana sinoviala este o lama conjunctiva subtire, neteda, lucioasa. Ea acopera suprafata interna a capsulei articulare si se oprste la mica distanta de cartilajul articular.
Lichidul sinovial este galbui, vascos, unsuros, cu rol in lubrefierea suprafetelor osoase aflate in miscare. Are rol de
nutritie si curatare a acestor suprafete.
Membrana acopera tendoanele, ligamentele si discurile aflate in articulatie.
Braurile sinoviale sunt incretituri ale sinovialei cand trece peste unele mici vase sau formatiuni conjunctive in cazul insertiei capsulei la distanta de cartilajul articular.
Prelungirile sinovialei :
- externe - funduri de sac - recesuri sinoviale
- sunt prelungiri mari prin orificiile capsulei
-se dispun in jurul tendoanelor si favorizeaza alunecarea acestora in contractia musculara- capul lung al bicepsului brahial
- foliculi sinoviali - sunt prelungiri mici care se insinueaza intre ligamentele articulare
- interne - umplu cavitatile articulare - ciucuri sinoviali - mari si ramificati
- vilozitati - mici
Sinoviala este bogat vascularizata si inervata.
Muschii au rol de mentinere a oaselor in contact prin tonusul si elasticitatea lor. Prin contractie
fibrele unor muschi inserati pe capsula trag capsula dintre oase impiedicand prinderea unor pliuri a ei intre suprafetele articulare.
MISCARILE IN ARTICULATII. AXUL MISCARII
Se refera la miscarile articulare ale oaselor dependente de forma suprafetelor articulare. Miscarile oaselor se efectueaza in jurul unor axe articulare si se efectueaza in anumite planuri ale spatiului.
Axul articular reprezinta totalitatea punctelor care nu se deplaseaza in timpul miscarii.
- ax transversal
- ax sagital
- ax vertical
La axul transversal, oasele se apropie, iar miscarea este de flexie. (daca oasele se departeaza miscarea este de extensiE ) . Planul este sagital.
La axul sagital , oasele se departeaza de ax si produce miscari de abductie. ( daca oasele se apropie de ax miscarea este de adductiE ). Planul este frontal.
La axul vertical, rotatia se face in jurul unui ax ce trece prin centrul osului mobil, rotatie mediala sau laterala. Planul este transversal
Circumductia reprezinta insumarea miscarilor de flexie, extensie, abductie, adductie si rotatie.
Pronatia este miscarea de rotatie a oaselor antebratului in care un os este imobil, iar celalalt are superior o extremitate cu miscari de rotatie pe loc, iar inferior o extremitate care sufera o rotatie cu deplasare, incrucisind celalalt os ; astfel oasele iau forma literei X
Supinatia este miscarea inversa. Cele doua oase devin paralele. Axul miscarii este cu oblicitate redusa.
Miscareade pronatie/supinatie se realizeaza in jurul unui ax oblic care trece prin capetele celor doua oase.
Miscarea de inversie a piciorului - se ridica fata mediala
- se coboara fata laterala
Miscarea de eversie a piciorului-- se ridica fata laterala
- se coboara fata lmediala
Miscarea de inversie/eversie se realizeaza in jurul unui ax cu oblicitate tripla :
Sus->jos; antero->posterior; medial->lateral
Miscarea de basculare - intre sacru si coccis - ax transversal
- miscarea de nutatie: cu coccisul inapoi
-contranutatia este procesul reversibil dupa nastere.
Conducerea miscarii in articulatii se face in functie de configuratia suprafetelor articulare si de elementele care formeaza diferitele miscari.
1. Articulatii cu conducere osoasa - articulatia cotului
2. Articulatii cu conducere musculara - muschii extensori ai gambei limiteaza flexia
- muschii flexori ai gambei limiteaza extensia
3. Articulatii cu conducere ligamentara - articulatia soldului.
Entorsa este intinderea exagerata a ligamentelor.
Luxatia este amplitudinea prea mare a miscarii, intreruperea congruentei dintre capetele osoase cu deplasarea lor prin ruperea ligamentelor sau a capsulei articulare.
.
PIRGHIILE OSOASE
Parghia se poate roti in jurul unui punct de sprijin si asupra ei se aplica doua forte:
. Forta activa- muschii
. Forta de rezistenta- greutatea segmentului care se deplaseaza
. Punctul de sprijin- axul biomecanic al miscarii (trece prin osul articulatieI)
Linia principala de actiune leaga cele doua puncte de insertie musculara. Bratele parghiei (segmentul 1 si 2) se inatind intre aceste doua puncte si pornesc de la nivelul punctului de sprijin (axul biomecanic al articulatieI)
In functie de locul unde se afla punctul de sprijin fata de forta, parghiile se clasifica in:a. parghii de gradul I: segmentul 1< segmentul 2
- aici forta este mai mare depusa de muschi si viteza de deplasare mai mica
-ex. art atlanto occipitala, art solduluib. parghii de gradul II : segmentul 1= segmentul 2
- cu aspect intermediar al fortei si viteza de deplasare
- ex. art talocrurala in pozitia stand pe varful piciorului
c. parghii de gradul III : segmentul 1> segmentul 2
-aici forta muschilor este mai mica si viteza de deplasare este mai mare
- ex. art cotului, art genunchiului
Muschii sunt grupati in jurul unei articulatiia. sinergici - miscarea este de acelasi sens intr-o articulatieb. antagonisti - se opun miscarii intr-un anumit sens
Agonistii si antagonistii au un rol important in efectuarea miscarilor, ei actionand intotdeauna similar, moduland gradul de deplasare al segmentelor in functie de necesarul dorit.
Antagonistii reprezinta o frana musculara elastica (pana la oprirea miscariI), care actioneaza inaintea celei ligamentare sau osoase si se afla sub control nervos adaptativ la diferite situatii. Ex. gravitatia,deplasarea. Astfel antagonistii regleaza viteza, amplitudinea si directia miscarilor
Lantul articular ( kinematiC ) - miscarile complexe se realizeaza frecvent in mai multe articulati succesiv.
Lantul kinematic se regleaza cand mai multi muschi se asociaza prin grupare in sens longitudinal de-a lungul unui lant articular. Trecand peste mai multe articulatii, muschii solidarizeaza intr-o actiune comuna mai multe segmente corporale.
In cadrul fiecarui lant, muschii sunt asezati caracteristic alternativ: unul anterior si celalalt posterior pe oasele din jurul articulatiei pe care actioneaza.
Ex. -lantul triplei extensii: ms. fesieri posterior de coxal, ms. cvadriceps anterior de femur, ms. triceps sural posterior de oasele gambei
- lanturile kinematice din peretele posterior al trunchiului: ajuta la miscarile coloanei vertebrale:
1. lantul lui Braus: splenius, semispinalul opus, ridicatorul coastelor, oblicul extern
2. marele dorsal, fascia lombara, marele fesier de partea opusa
3. spleniusul capului, dintatul posterior si superior, intercostalii externi
4. dintatul posterior si inferior, intercostalii interni
Articulatiile intervertebrale
1. Articulatia corpurilor vertebrale - amfiartroze
Fetele articulare sunt reprezentate de fetele superioare si inferioare ale corpurilor care proemina la periferie si realizeaza un spatiu lenticular.
Discul intervertebral are forma de lentila biconvexa. Are doua parti :
- La periferie - inel fibros ( lame fibroase, orientate obliC ) ; are rol de a limita miscarile
- In centru - nucleul pulpos ( alb-galbuI ) ; reprezinta un punct de sprijin, in jurul lui miscandu-se corpurile vertebrale
Ligamente:-lig longitudinal anterior - pe fata anterioara a corpurilor vertebrelor
- de la occipital -la S3
-Lig.longitudinal posterior - pe fata posterioara a corpurilor vertebrelor
- de la occiput la coccis
-Ligamentele galbene - intre lamele vertebrale suprapuse - impiedica flexia exagerata a coloanei vertebrale. Ajuta la mentinerea verticala a coloanei vertebrale
2. Articulatiile proceselor articulare - diartroze planiforme - in regiunea
cervicala si
toracala
- trohoida - in regiunea lombara
Capsula art.se insera la periferia fetelor articulare. Sinoviala este in interior.
Fetele articulare sunt diferite in functie de regiunea coloanei vertebrale.
3. Articulatiile proceselor spinoase
Li.g. interspinos - vertical si subtire in regiunea cervicala
- gros in regiunea lombara
Lig. supraspinos - nucal - in regiunea cervicala - de la occipital la C7
- de la C7 la osul sacru
- controleaza miscarile de flexie sau extensie ale capului, gatului si
toracelui
Lig.intertransversale - intre procesele transverse
- dezvoltate in regiunea toracala
- in zona cervicala sunt inlocuite prin muschii intertransversali
4. Articulatia sacro-coccigiana - amfiartroza
Fetele articulare : se realizeaza intre varful sacrului si baza coccisului ( fete elipticE )
Lig. interosos - se osifica cu varsta
Lig. sacro-coccigiene - unul anterior
- doua posterioare ( de la hiatus la coccis; inchid hiatusuL )
- doua laterale - limiteaza a cincea gaura sacrata
Discul intervertebral
- este o lentila biconvexa.
- diametrul sau creste progresiv din regiunea cervicala pana in regiunea lombara.
- forma si functionalitatea discului influenteaza nu numai mobilitatea ci intreg ansamblul functional al coloanei vertebrale.
- inelul sau fibros este format din lame fibroase concentrice cu fibre optice.
- intre doua lame exista un sistem de fibre de legatura. Daca aceste fibre sunt rupte lamele se deplaseaza intre ele si discul se alternaza.
In placile terminale, cartilajul asezat peste corpul vertebrelor supra si subdiacente discului, patrund fibre ale inelului fibros ancorandu-le. Dispozitia acestor fibre se face pe directia tractiunilor ce se exercita la nivelul respectiv in timpul miscarilor de flexie sau extensie, de inclinatie laterala si rotatie. Miscarile anormale ale vertebrelor aparute odata cu degenerarea discului induc
stresul de tractionare de-a lungul insertiei fibrelor externe ale inelului fibros cu dezvoltarea osteofitelor. Aceste osteofite pot comprima nervii spinali deoarece ele sunt dezvoltate langa gaurile de conjugare (intervertebralE ).
- Nucleul pulpos este alb-galbui si elastic, format din nuclei gelatinosi dispusi intr-o cavitate fibroasa. Se deplaseaza in ea sub influenta miscarilor reciproce ale vertebrelor adiacente. Rezistenta vascoasa la aceste deplasari constitue un sistem important de absorbtie al fortelor care se exercita asupra coloanei vertebrale evitand transmisia brutala a tensiunilor.
In componenta lui intra o plasa, reticul cordal, format din fibroblasti, celule cordale care reprezinta resturi din notocord si o substanta mucoasa lichida, bogata in glucopolizaharide.
Rolul discului intervertebral
Nucleul pulpos joaca rol de tampon in statica si dinamica coloanei vertebrale. Este ca un resort care tinde sa indeparteze doua vertebre invecinate. Inelul fibros actioneaza ca o banda intinsa ce impiedica deplasarile orizontale intre vertebre.
Nucleul pulpos distribuie incarcarea
greutatii pe segmente vecine. El constitue un punct de sprijin in jurul lui miscandu-se corpurile vertebrale.
Cu inaintarea in varsta are loc o degenerare a discului i.v. de cauze genetice, metabolice, infectioase si mecanice ( purtarea de greutati marI ) sau post traumatice.
Sediul preferential al leziunilor degenerative discale se afla in segmentul de maxima mobilitate al coloanei vertebrale: L4-L5; C5-C6; C6-C7.
Discurile intervertebrale sunt deposedate de vasele proprii,
nutritia lor facundu-se prin difuziune de la suprafetele articulare ale corpurilor vertebrale. Aceasta explica degenerarea mai rapida odata cu inaintarea in varsta a discurilor. Hernia de disc se produce prin deplasarea discurilor intervertebrale la inclinarea accentuata a celor doua corpuri vertebrale. Are loc in general pe un disc cu fenomene degenerative anterioare.
Hernia de disc anterioara se produce prin deplasarea discului in partea opusa si prin comprimarea nervului intervertebral, iar cea posterioara se produce prin comprimarea maduvei spinarii.
Vascularizatia si inervatia maduvei spinarii
Vascularizatia provine din ramuri ale arterelor vertebrale in regiunea cervicala, ramuri ale arterelor intercostale posterioare din aorta toracica si ramuri ale arterelor lombare din aorta abdominala. Venele se strang in
venele vertebrale, venele intercostale si lombare.
Inervatia. In regiunea cervicala de afla o bogata retea de fibre nervoase somatice, care vin recurent ( inapoI ) prin nervii spinali ai regiunii cervicale, asociate cu fibre ale simpaticului cervical. Aceste legaturi intre sistemul nervos vegetativ si cel somatic sunt comune pentru inervatia intregii coloane vertebrale. Inevatia discului explica pentru ce durerea din
hernia de disc apare inainte semnelor de comprimare a radacinii nervoase.
BIOMECANICA ART. COLOANEI VERTEBRALE
Miscarile coloanei vertebrale in ansamblu sunt:
1. Miscari de inclinatie - anterioara - flexie
- posterioara - extensie
se face in ax orizontal si plan sagital
2. Miscari de inclinatie laterala - ax sagital si plan frontal
-scade discul i.v.de partea inclinatiei
3. Miscari de rotatie ( mediala sau lateralA )
-ax vertical ce trece prin central discului i.v. si plan transversal.
Este mai ampla in partea superioara a coloanei vertebrale toracale.
Este asociata frecvent cu inclinatia laterala.
4. Miscarea de circumductie - uneste miscarile de inclinatie si rotatie. Miscarile coloanei vertebrale se fac concomitent cu articulatiile corpurilor vertebrale si a proceselor articulare. Fiecare dintre ele sunt limitate ca amplitudine, dar actiunea lor sinergica este sumata astfel:
- in flexie- se apropie anterior corpurile vertebrale si fuge discul i.v.
- se intind ligamentele interspinoase, supraspinoase, ligamentele galbene posterioare, ligamentele longitudinale posterioare; are loc si o
tensiune in muschii extensori. In zona cervicala sunt miscari ample.
-In extensie - miscarea inversa a corpurilor vertebrale
-discul intervertebral se deplaseaza anterior limitata :apropierea proceselor spinoase, intinderea lig.longitudinale anterioare. Este mai ampla in regiunea cervicala si lombara.
Particularitatile miscarii coloanei vertebrale in diferite regiuni
Sunt influentate de doi factori : - inaltimea discului i.v. in raport cu dimensiunea corpurilor vertebrale. Va determina intinderea miscarii care este proportionala cu marimea discului intervertebral.
- procesele articulare, care influenteaza sensul miscarii in functie de aspectul suprafetei si al orientarii acestora.
In regiunea cervicala, coloana vertebrala are mobilitatea cea mai mare pe toate cele trei axe. Discurile intervertebrale sunt mari, fetele articulare plane si oblice spre lateral, astfel incat inclinatia laterala se asociaza cu rotatia.
In regiunea toracala, coloana vertebrala are o miscare mai putin ampla. Discurile intervertebrale au inaltime relativ mica. Fetele articulare sunt plane si verticale. Ele limiteaza flexia, extensia si permit doar miscari de alunecare sus-jos in plan frontal, astfel realizandu-se inclinarea laterala cu o usoara rotatie in acelasi sens.
In regiunea lombara, coloana vertebrala are miscari ample. Discurile intervertebrale sunt mari, fetele articulare sunt cilindrice, cele superioare concave, cele inferioare convexe si au o orientare sagitala, ceea ce limiteaza miscarile de inclinare laterala.
Miscarile de flexie si extensie sunt ample.
In articulatia sacro-vertebrala miscarea se face amplu pe toate cele trei axe, avand centrul la nivelul promontoriului prin discul intervertebral mare si orientarea in plan frontal al ultimului proces articular lombar.
Muschii motori ai coloanei vertebrale
Din punct de vedere functional, muschii care actioneaza asupra coloanei vertebrale formeaza lanturi chinematice( in miscarE ) agoniste si antagoniste, care cuprind intregul corp.
Muschii flexori ai coloanei vertebrale
- pentru coloana cervicala - sternocleidomastoidianul, scalenul si lungul gatului
- pentru coloana toracala si lombara - muschii abdomenului, dreptul abdominal, oblic extern si intern si muschii iliopsozi
Muschii extensori ai coloanei vertebrale
- muschii erectori ai coloanei vertebrale : iliocostalul, longisimus, spinal, supraspinos, interspinos, splenici, muschii posteriori migrati ai spatelui ( trapezul si marele dorsaL )
- muschii flexori laterali : trapez, patrat, intertransversal, lungul gatului, ridicatorul scapulei
Muschii rotatori
- oblic intern, marele dorsal, splenius, muschii cefei
- oblic extern, transversospinal, semispinal, iliopsoas, trapez
Curburile fiziologice ale coloanei vertebrale sunt:
- lordoza cervicala si lombara
- cifoza toracala
Aceste curburi sunt considerate a avea forma optima, atat pentru solicitarile statice, cat si pentru cele dinamice. Curburile coloanei vertebrale pot fi situate diferit fata de linia de gravitatie. Aceasta linie verticala, prin centrul de gravitatie al corpului aflat in pozitie verticala, trece anterior fata de orificiul auditiv extern si apoi prin centrul vertebrei L4, proiectandu-se inferior la mijlocul distantei dintre cele doua plante.
Greutatile diferitelor parti ale corpului vor produce solicitari care tin sa modifice curburile coloanei vertebrale existente. Ligamentele sunt solicitate la intindere, iar discul intervertebral, la compresiune, forfecare si rasucire.
Mersul solicita coloana vertebrala prin greutatea corpului si prin socul pasilor. Mersul teapan, cu tocuri inalte este mai greu de suportat de coloana, dacat mersul cu tocuri joase.
In cazul sustinerii, coloana vertebrala este solicitata static.
Purtarea greutatilor pe corp, pe umeri cat mai aproape de axul coloanei vertebrale e mai putin solicitanta dacat atunci cand greutatile sunt tinute cu mainile intinse si mai ales daca sunt purtate intr-o singura masura.
Greutatile mari vor fi purtate paralel cu axul coloanei vertebrale. Odata cu aplecarea coloanei vertebrale, greutatea trunchiului solicita discul L5. Daca ridicarea greutatii se face cu spatele drept, trunchiul este rotit in jurul articulatiei soldului ca o balama, coloana vertebrala avand o pozitie statica foarte favorabila astfel coloana vertebrala este rigida servind doar ca element de sustinere.
Daca greutatile sunt ridicate cu ajutorul muschilor fesieri si muschii coapselor, greutatea este atunci repartizata uniform pe suprafata discului intervertebral. Daca ridicarea greutatilor se face cu spatele indoit sarcina este repartizata neuniform doar pe 2/3 anterioare ale discului.
Discul are astfel tendinta sa fuga in partea opusa inclinarii coloanei vertebrale ( risc : hernie de disC ).
In pozitia sezanda lordoza dispare fiind inlocuita de o usoara cifoza. Discurile intervertebrale sunt comprimate anterior de corpurile vertebrale luand forma de pana.
Scaunele moderne sustin regiunea lombara, iar prin ridicarea partii anterioare a spatarului este evitata bascularea spre inapoi a bazinului, mentinandu-se lordoza.
Articulatia atlanto-occipitala ( bicondilianA)
Fetele articulare sunt reprezentate de condilii occipitali ( convecsI )
-Masele laterale ale atlasului sunt concave.
Membrana atlanto-occipitala anterioara se insera pe marginile anterioare a marii gauri occipitale si pe arcul anterior al atlasului.
Membrana atlanto-occipitala posterioara se insera pe marginile posterioare a marii gauri occipitale si pe arcul posterior al atlasului.
Membranele limiteza miscarile de flexie si extensie a capului.
Articulatia atlanto- axoidiana mediala ( trohoidA)
Fetele articulare: dintele axisului ( fata anterioarA ) si atlas( arcul anterior,cu foseta dinteluI)
-Lig. transvers al atlasului - intre masele atlasului - fixeaza dintele in articulatie
-Lig. alare - fetele laterale ale dintelui - fixeaza dintele de condilii occipitali
-Lig. varfului dintelui - intre ligamentele alare si marea gaura occipitala
-Ligamentul cruciform - este dat de ligamentul transvers al atlasului si fibre care se desprind din el si se insera pe fata posterioara a axisului ( fasciculul longitudinal inferioR ) sau pe occipital langa marea gaura occipitala ( fasciculul longitudinal superioR )
-Membrana tectoria -intre axis si occipital
- cea mai interna
- acopera dura mater
Articulatia atlanto-axoidiana laterala
(diartroza planiformA)
Fetele articulare : masele articulare ale atlasului si procesele articulare ale axisului.
Membrana atlanto-axoidiana anterioara - limiteaza extensia
Membrana atlanto-axoidiana posterioara - limiteaza flexia
BIOMECANICA ARICULATIILOR CRANIOVERTEBRALE
Art. atlanto-occipitala si atlanto-axoidiana actioneaza sinergia la realizarea miscarilor capului:
. Flexia si extensia
-se fac in art. atlanto-occipitala
-Axul transversal-trece prin cei 2 codili occipitali
-Planul sagital
-Miscarile sunt de amplitudine redusa->pt.miscari mai ample este mobilizat lantul art. al vertebrelor cervicale
-Limitarea: flexiei- membrana atlanto-occipitala posterioara
extensiei- membrana atlanto-occipitala anterioara
-Mm.flexori ai capului: lungul capului, dreptul anterior al capului, SCM
-Mm.extensori ai capului: marele si micul drept posterior al capului, oblicul superior
. Rotatia dreapta-stanga
- se fac in art. atlanto-axoidiana(art. trohoida-un singur tip de miscarE)
-Ax vertical -trece prin dintele axisului
-Planul transversal
-Lig. transvers al atlasului (inel osteo-fibroS) fixeaza dintele axisului in foseta dintelui de pe arcul anterior al atlasului.
-fetele art.: convexe antero-posterior
oblice spre lateral si inferior-la atlas; medial si superior -axis
->In cursul miscarii are loc alunecarea fetelor articulare de pe masele laterale ale atlasului, cu cele de pe fata superioara a copului axisului.
-Limitarea: lig.alare
-Mm.rotatori ai capului: oblicul inferior, marele drept posterior al capului, splenius, lungul capului, SCM, semispinalul capului
-Miscarile sunt de amplitudine redusa->pt.miscari mai ample este mobilizat lantul art. al vertebrelor cervicale
. Inclinatia laterala
-Axul sagital trece prin fiecare condil occipital si in plan frontal
-Planul frontal
-Miscarile sunt de amplitudine redusa->pt.miscari mai ample este mobilizat lantul art. al vertebrelor cervicale
-Limitarea: intilnirea intre cele 2 oase , lig., muschi.
-Mm.care inclina capul lateral: dreptul anterior al capului, oblicul superior, SCM, splenius,
longissimus al capului
ARTICULATIILE TORACELUI
1) Articulatiile costovertebrale ( diartroze planiformE)
-fete articulare cu cartilaj hialin:
- capul coastei - varful in dreptul discului intervertebral
- 2 fete articulare inclinate
- corpul a 2 vertebre suprapuse cu cate 2 fete articulare
( superioara si inferioarA ) pe partile laterale
- capsula articulara - pe marginile suprafetelor articulare
- ligamente: - lig. radiat al capului coastei
Insertie:- corpurile a 2 vertebre si pe discul i..v.
- capul coastei
- lig. capului coastei → ligament interosos
Insertie : - intre creasta capului coastei
-discul i.v.
- imparte cavitatea articulara intr-o parte superioara si una inferioara ( sinoviala dublA )
2) Articulatiile costo transversale ( diartroza planiformA)
- fete articulare cu cartilaj hialin: - procesul transvers al vertebrei toracale
- tuberculul coastei
! Coasta se articuleaza cu procesul transvers al vertebrei inferioare.
- capsula art, pe marginea fetelor
- ligamente - lig. costo - transversal este interosos
Insertie:- pe colul coastei
- pe procesul transvers
-lig. costo- transversal superior
Insertie: - pe colul coastei
- pe marginea procesului transvers superior - -lig. costo - transversal lateral
Insertie:- varful procesului transvers
- colul coastei
3) Articulatiile costosternale
A) - articulatiile costo - condrale ( sincondrozE )- periostul coastei se continua de pe coasta pe cartilaj
B) - articulatiile condrosternale ( diartroze planiformE)
- articulatia sternului cu coastele !- C I cu manubriul sternal
- C II la unghiul sternal
- CIII - VI pe mg. sternului
- CVII- la unirea corpului cu
xifoidul
- fetele articulare - sternala - incizurile costale - cu fete inclinate -
formeaza fiecare un unghi diedru
- cartilajul coastei
- capsula art. la mg. fetelor - 2 sinoviale la fiecare articulatie
- ligamente - lig. interosos - sternocostal intraarticular
- lig. sterno-costal radiat in evantai
Inserat: - cartilaj costal
- fata anterioara a sternului
C) Articulatiile intercondrale - cartilajele C VI - C X -pericondrul trece de
la un cartilaj la celalalt
- formeaza arcurile costale(rebordurile costalE)
D) Articulatiile sternului ( sincondroze sternalE)
- Fete articulare intre - manubriu-corp - cartilaj hialin pe fete
- fibrocartilaj intre fete - amfiartroza
- corp - xifoid - periostul trece de pe corp pe xifoid
Biomecanica art. costo-verebrale si costo-sternale
-miscarile respiratorii-
Au 2 axe oblice care trec prin colul coastei, intre cap si tuberculul coastei
-orientate: lateral->medial, dinspre posterior ->anterior
In faza 0 :exista o oblicitate maxima a coastelor la sfarsitul expiratiei.
In faza I: inspiratie cu ridicarea extremitatilor anterioare ale coastei si sternului prin actiunea muschilor: diafragm si intercostal intern-> Coastele devin orizontale cu capul in jos, unghiul sternal proemina inainte si cresc toate diametrele cutiei toracice, cu cresterea volumului toracic.
In faza II: expiratie miscarea este inversa, scad toate diametrele cutiei toracice prin coborarea extremitatilor anterioare ale coastelor si sternului si urca capul coastelor. Asociaza flexia anterioara a coloanei toracale.
Expiratia se face: -predominand prin elasticitatea elementelor toracice, dar si prin contractia muschilor intercostali interni.
In expiratia fortata intra in actiune muschiul dintat postero-inferior.
Articulatia sterno- claviculara ( enartrozA )
enartroza = are fibrocartilaj articular.
-fetele articulare cu cartilaj hialin :
- incizura claviculara de pe stern - dispusa oblic , priveste superior si lateral
- are diametrul mai mic decat extremitatea
claviculara
- extremitatea sternala a claviculei - forma de sa , convexa transversal si
concava antero - posterior
- discul articular fibrocartilaginos- asezat in plan sagital
-imparte art. in 2 etaje: medial si lateral
--sinoviala: sunt 2 sinoviale in cele2 segmente - medial si lateral
-capsula articulara pe marginea fetelor art.
- Ligamente - lig.sterno-clavicular anterior - se opune miscarii posterioare
- lig.sterno-clavicular posterior - se opune miscarii anterioare
- lig.interclavicular - se opune miscarii de ridicare a umarului
- uneste claviculele intre ele
- are fibre si pe manubriul sternal
- lig.costo - clavicular- intre clavicula si coasta I
- limiteaza miscarile de coborare ale umarului
Biomecanica art.sternoclaviculare
1. Miscarea de ridicare si coborare a umarului
-axul sagital - trece prin clavicula in punctul impresiunii ligamentului costoclavicular.
- planul frontal
- parghie cu doua brate - medial - mai scurt
- lateral - mai lung
La ridicare:- extremitatile laterale ale claviculei urca
- extremitatile mediale coboara
Limitata: ligamentele costoclaviculare
La coborarea miscarea e inversa.
Limitata-ligamentele:sternoclaviculare,interclaviculare,prima coasta.
Muschii ridicatori : trapez, ridicator al scapulei, romboizi.
Muschii implicati in coborare :subclavicular, pectoral mic, fb.ascendente ale trapez
2.Miscarea de proiectie inainte-inapoi a claviculei
- axul vertical - trece prin insertia ligamentelor costoclaviculare
- planul sagital
Pentru proiectia inainte extremitatea laterala a claviculei se deplaseaza inainte impreuna cu scapula, iar pentru proiectia inapoi ea se deplaseaza inapoi.
Limitari:-ligamentele sternoclaviculare posterioare(deplasare anterioarA)
-ligamentele sternoclaviculare antreioare si costoclaviculare
(deplasare posterioarA)
Muschii proiectiei anterioare sunt : pectoralul mic, dintat anterior,
Muschii proiectiei posterioare sunt: trapezul si romboizii.
3.Miscarea de circumductie cumuleaza totalitatea celor patru miscari si formeaza doua conuri unite prin varfuri : unul mai mic la stern si altul mai mare la acromion.
Axul miscarii este rezultanta axelor conurilor=cu inaltimea celor doua conuri.
Articulatia acromio claviculara
(diartroza planiformA)
- Fete articulare - extremitatea laterala : clavicula + acromion
cu cartilaj hialin + capsula articulara pe margine si sinoviala
- Ligament acromio clavicular - pe partea superioara a articultiei
- Ligamentul coracoclavicular -din ligamentul conoid si trapezoid
Insertie:- de pe clavicula
-pe coracoid
Miscarile scapulei
- sunt asociate miscarii claviculei si humerusului.
-sunt miscari de alunecare sus-jos, antero- posterior, medial-lateral
-sunt imprimate de muschi.
Biomecanica articulatiei acromioclaviculae
(Miscarea de bascula a scapuleI)
Axul sagital si trece prin articulatia acromio-claviculara.
Bascularea scapulei -la ridicarea peste 90o a bratului, cu rotatia anterioara si superioara a scapulei, iar la revenire este o rotatie posterioara si in jos a scapulei.
- La bascularea scapulei: unghiul lateral urca, unghiul superior coboara si unghiul inferior merge anterior, descriind un arc de cerc.
pentru scapula stanga- miscarea se face in sens orar
pentru scapula dreapta- miscarea se face in sens antiorar.
-act.muschilor:dintat anterior si trapez (prin fibrele descendentE)
-coboara unghiulsuperior . -La revenire: miscarea este inversa- prin actiunea sinergica a :
muschilor:- pectoral mic - coboara unghiul lateral
- ms.ridicator al scapulei si romboizii- urca unghiul medial.
ARTICULATIA SCAPULO-HUMERALA (a umaruluI)
-DIARTROZA SFEROIDALA-
● Fetele articulare :-cavitatea glenoida a scapulei
acoperite cu -capul humerusului mai mare decat cavitatea glenoida
cartilaj hialin -labrum glenoidal = fibrocartilaj inserat in jurul cavitatii
glenoide pt. a-i creste suprafata- pe sectiune e triunghiular
cu baza spre cavitatea glenoida
●Capsula articulara : -este laxa
-inserata pe marginile cavitatii glenoide,pe fata externa a
labrumului glenoidal
-superior,intre capsula si labrum trece tendonul muschiului
biceps brahial (capatul lunG) care patrunde in articulatie-
capsula articulara se va insera la baza procesului coracoid
trece apoi pe colul anatomic al humerusului
●Sinoviala - captuseste in interior articulatia. Fb. circulare ale capsulei art. ridica sinoviala formand fraurile sinovialei
- are prelungiri numite burse sinoviale (pentru muschi inserati pe
epifiza proximalA): subdeltoidiana , subcoracoidiana ,
sub rotundul mare ,sub pectoralul mare , sub marele dorsal ,a
muschiului subscapular si a lungului cap al muschiului biceps brahial
●Muschiul supraspinos si suprascapular trag capsula articulara pt. a nu se prinde
intre fetele articulare
●Ligamente : - Coracohumeral :-se insera pe tubercul mare humerus- coracoid
(pe fata superioara -limiteaza flexia
a articulatieI)
-3 Glenohumerale :-pe fata anterioara a articulatiei
-intre cavitatea glenoida si extremitate
proximala humerus
-limiteaza miscarile de extensie si abductie
1.Supraglenohumeral - se insera pe tubercul mic
2.Supraglenoprehumeral - se insera inferior de primul
3.Preglenohumeral - se insera pe col chirurgical humerus
●Vasc. : arterele : - suprascapulara
- subscapulara
-- circumflexa - anterioara si posterioara
Inerv.: nervii suprascapulari
BIOMECANICA ARTICULATIEI SCAPULO-HUMERALE
Are 3 grade de libertate=>f. mobila (capul humerus depaseste cav. glenoidA)
1.Flexie si extensie - Ax transversal - tubercul mare humerus
prin : - cav. glenoida (in centrul eI)
- Plan sagital
Flexie - bratul este impins anterior
Extensie - bratul este impins posterior
Flexie --pana la 120° - limitata de : - muschiul triceps(muschi posterior al
bratuluI)
-- lig. coraco-humeral
Extensie - pana la 35° - limtata de :-- muschii anteriori ai bratului
--lig. glenohumerale
Mm.flexori ai bratului : deltoid, biceps brahial, coracobrahial, pectoral mare
Mm.extensori ai bratului :deltoid, marele dorsal, marele rotund, triceps br.
2.Abductie si adductie
Abductie=ridicarea bratului in lateral
Adductie=apropierea bratului de trunchi
-- Ax sagital -cap humerus aluneca in jos in cav. glenoida
-- Plan frontal
! Abductia se face in art. scapulohumerala doar pana la 90°
Abductia de la 90°- 180° se face prin miscarea de bascula a scapulei
Abductia --limitata de lig. glenohumerale
Adductia-- limitata de trunchi
Mm.abductori ai bratului : supraspinos, deltoid, biceps brahial
Mm.adductori ai bratului : deltoid, pectoral mare, infraspinos, coracobrahial
●Luxatia umarului se face in abductie , pe partea antero-inferiora , unde capsula art. e putin intarita.
3.Rotatia mediala si laterala--Ax vertical - trece prin capul humerus
--Planul orizontal
●Rotatia mediala : --capul se roteste posterior
--tuberculul mare se roteste anterior
--limitata de : capsula art. si muschi
Mm.rotatori mediali : marele rotund, pectoral mare, marele dorsal, deltoid,
subscapular
Mm.rotatori laterali: infraspinos, rotundul mic
●Rotatia laterala : --miscare inversa -limitata de:- capsula art.
- lig. glenohumerale si muschi
4.Circumductia - combinarea miscarilor 1,2,3;
●Este o articulatie cu conducere musculara
ARTICULATIA COTULUI
-articulatie cu conducere osoasa:Ginglim=balama
-cuprinde 3 articulatii:->humerus(trohleE)-ulna , realizeaza flexie+extensie
->humerus(capituluM)- radius, realizeaza flexie+extensie
->radius-ulna(proximalA) realizeaza rotatie
●Fete articulare:-extremitatea inferioara humerus
cu cartilaj -extremitatea superioara radius si ulna
(foseta radiala, incizura trohleara a ulneI)
Humerus(condiL) +radius=>CONDILARTROZA
Humerus(trohleE)+ulna =>TROHLEARTROZA
●Capsula articulara - fixa
-insertie:->pe humerus:-anterior:deasupra fosetelor radiala+coronoida
-posterior:deasupra fosetelor olecraniene
-lateral:lasa epicondilii in afara articulatiei pt.insertiile musculare
->pe radius- col
->pe ulna- marginea incizurii trohleare
●Sinoviala-tapeteaza capsula->se reflecta la mg.-funduri de sac
in cele 3 fosete:radiala,ulnara,olecraniana
●Lig. posterior:->humerus-olecran
●Lig. inelar -.lama puternica de 5-6 mm grosime ->pleaca si se intoarce tot la incizura radiala dupa ce inconjoara capul radiusului intr-o chinga care il fixeaza in articulatie
->limiteaza flexia
●Lig. colateral radiar are 3 fascicule care pleaca de pe epicondilul lateral al humerusului: anterior, mijlociu si posterior
. - Fasciculul anterior si mijlociu:
->inconjoara capul radiusului ca o chinga
->se insera pe incizura radiala de pe ulna
-Fascicolul posterior :-> acopera foseta olecraniana
->se insera pe olecran
-> limiteaza flexia
●Lig. colateral ulnar insertie: -- f. anterior ->pe capsula
pleaca de pe epicondiul -- f. mijlociu ->pe pr.coronoid al unei
medial al humerusului -- f. posterior ->pe mg. mediala a olecranului
-f. arciform (transverS) ->intre olecran si
procesul coronoid al ulnei
->limiteaza extensia
●Lig. patrat ->intre radius si ulna, sub art. radio-ulnara proximala (sub incizura -> limiteaza : pronatia , supinatia radialA)
●Coarda oblica ->intre tuberozitatea radiala si ulnara ->limiteaza:supinatia
●Membrana interosoasa mai groasa proximal ->intre mg. interne radius-ulna, intre coarda oblica si membrana interosoasa ->orificiu pt. A. interosoasa post.
Vasc. - Reteaua arteriala a cotului : ramuri din a. radiala si a. ulnara
Inerv. - Nervii din reg cotului : radial, ulnar, median, musculocutan
ARTICULATIA RADIO-ULNARA DISTALA( TROHOIDA)
●Fete articulare ->Capul ulnei + incizura ulnara a radiusului
completata de lig triunghiular
●Capsula articulara -> pe mg fetelor articulare, unita cu cea a art. radio carpiene
pe discul articular
●Lig. triunghiular (discul articulaR) ->fibrocartilaj triunghiular :
Insertie :- radacina pr. stiloid ulna(varful lig.)
-incizura ulnara a radiusului (baza lig.)
Rol - completeaza suprafetele articulare,le mentine impreuna
- limiteaza pronatia si supinatia
Sinoviala ->da recesuri superior si inferior
Vasc.si inerv. ->Artera, vena, nerv interosoase anterioare si posterioare
BIOMECANICA ARTICULATIEI COTULUI
-articulatie cu conducere osoasa:Ginglim=balama
Sunt limitate datorita - capsulei art. fixe
->formei suprafetelor articulare
->ligamentelor puternice
●Flexia , Extensia
Axul transversal:->prin centrul trohleei si capitulului humeral(intre cei 2
epicondilI)
-orientat oblic spre anterior si medial
Plan sagital
-miscarea are traiect oblic prin:->aspectul spiroid al trohleei
->trohleea cu partea interna mai dezvoltata
-in flexie : antebrat ajunge medial de brat
-in extensie : antebrat si brat formeaza un unghi de 170s deschis in lateral
Limitare flexie: ->patrunde procesul coronoid in foseta coronoida
->lig. posterior
->muschiul triceps
Limitare extensie: ->patrunde olecranul in foseta olecraniana
->muschii anteriori ai bratului si antebratului
Intre capitul humeral si capul radiusului =>miscarea de alunecare
Mm.flexori ai antebratului: biceps brahial, brahial, epicondilieni mediali
Mm.extensori ai antebratului : triceps brahial, anconeu, epicondilieni laterali
,
BIOMECANICA ART. RADIO-ULNARE (TROHOIDA)
Miscarile- sunt favorizate de curburile pronatorii ale radiusului:
->fata anterioara a radiusului
->marginea mediala a radiusului
-se fac prin actiunea muschilor pronatori si supinatori
!-ulna are miscari pasive
Axul oblic->intre capul radiusului si capul ulnei
Plan transversal
Se face:-rotatie interna(pronatiE)->policele ajunge medial cu palma posterior
-rotatie externa(supinatiE)->policele ajunge lateral cu palma anterior
●Pronatie: ->superior:rotatia capului radiusului in chinga lig. inelar+incizura
radiala
->inferior:corpul si extremitatea inferioara a radiusului incruciseaza
ulna in X si trec medial de ea
Limitare ->lig. patrat , muschii epicondilieni laterali
Mm.pronatori: rotundul si patratul pronator, longul flexor si extensor radiari ai
carpului
●Supinatie : ->oasele redevin paralele
Limitare ->lig. patrat , coarda oblica
Mm.supinatori: supinator, biceps brachial, mm.posteriori profunzi ai antebrat
ART. RADIO-CARPIANA(A PUMNULUI)
-diartroza elipsoidala -
●Fetele articulare : ->epifiza distala a radiusului
- cu cartilaj hialin ->discul articular (lig. triunghiulaR)
->realizeaza : - concavitate superior
-covexitate inferior ->fata proximala a primului rand carpian
●Capsula artculara -> inserata pe disc si pe mg. fetelor articulare.
●Lig. radio-carpian anterior - e oblic: intre radius <-> semilunar si piramidal
●Lig. radio-carpian posterior - de la radius <-> piramidal
●Lig. ulneo-carpian anterior- mg. anterioara disc articular->semilunar, piramidal
●Lig. colateral radial - varful stiloidei radiusaului <->scafoid
●Lig. colateral medial->stiloida ulnei - pisiform,piramidal
●Sinoviala :prelungiri(recesurI) spre art. radio-ulnara proximala
Vascularizatie : reteaua carpiana - anterioara
- posterioara
Inerv: Nervii ulnar, radial, median
BIOMECANICA ARTICULATIEI RADIO-CARPIENE
(diartroza elipsoidalA)
- conducere musculara
●Flexie, extensie
Ax ul transversal-> prin stiloidele radiusului si ulnei
->prin capul osului mare
Plan sagital
Flexia :-Participa: art. radio-carpiana si art. medio-carpiana si inter-carpiana
prin deplasarea "in etaj"
in flexie spre anterior->a randului distal carpian- pe cel proximal carpian
->al celui proximal carpian pe oasele antebratului
-Intre oasele carpului sunt doar mici miscari de alunecare
! Miscarile ample ale art. pumnului se realizeaza prin cumulul miscarilor oaselor carpului si radio carpiene care actioneaza simultan.
Limitarea - lig. posterioare
- muschii extensori
Mm.flexori ai mainii pe antebrat : mm.flexori ai carpului si ai degetelor
Extensia (mai amplA) - miscare inversa a "etajelor" -- spre posterior
-- limitare :lig. anterioare + muschii flexori
Mm.extensori ai mainii pe antebrat : mm. extensori ai carpului si ai degetelor
● Adductie, adductie
- se fac in art. ->radio carpiana
->medio carpiana
Axul sagital -prin capul osului mare
Plan frontal
Adductie(inclinare mediala
Adductie (inclinare lateralA)
Limitate de: -- lig. colaterale ->radial (adductiA)
->ulnar(abductiA)
-- muschii antagonisti
Mm.abductori: mm. flexori si extensori radiari ai carpului
-mm. profunzi posteriori ai antebrat
Mm.adductori: mm. flexori si extensori ulnari ai carpului
Articulatia coxo femurala(a solduluI)
- diartroza sferoidala-
.
-Art. cu conducere ligamentara.
1)Fetele articulare:
A) capul femurului- convex:
- 2/3 dintr-o sfera, acoperita de cartilaj.
- contine foseta capului pt. lig. capului femural ( nu are cartilaJ).
B) acetabulul - concav:
- la periferie: facies lunata - fata articulara semilunara.
- interior: fosa acetabulara - patrata, nearticulara
- unde se insera lig.capului femur
- contine tes.gras si conjunctiv.
C) labrul acetabular(ca si cel glenoidiaN)=fibrocartilaj inelar de marire - - inserat pe mg.acetabulului.
- La incizura acetabulului, fibrocartilajul trece peste ea si o transforma intr-un orificiu : se formeaza astfel lig transvers al acetabulului.
- Prin orificiu trec: - A. si V.lig.rotund.
- ramuri din A.V.obturatoare.
2)Capsula articulara- manson conoid se insera :
- Pe coxal: pe labrula acetabular si pe sprinceana cotiloida,
- lasa liber orificiul acetabular
- pe femur: posterior: - pe colul anatomic al femurului, la unirea a 2/3 mediale cu 1/3 poster., trecand la 1 cm superior de creasta intertrohanterica.
Anterior - pe intertrohanterica si apoi anterior de - trohanterul mic
Lateral - trece pe langa trohanterul mare.
! Ambele trohantere nu intra in artic.soldului,ele avand rol de insetie musculara.
-Insertia capsulei articulare la distanta de capul femural permite o amplitudine mare a miscarii.
-Capsula articulara este groasa si rezistenta.
3)Lig.de intarire(formate prin ingrosari ale capsuleI):
A)Lig.iliofemural(BertiN):
- localizat pe fata anterioara a art.soldului in forma de evantai.
- inserat intre - partea infer.a S.I.A.I.
- linia intertrohanterica.
- format din 2 fascicule - oblic se insera pe marele trohanter limiteaza adductia + rotatia lat.
- vertical se insera pe micul trohanter.limiteaza extensia coapsei pe bazin.
B)Lig.pubofemural.
- localizat pe f.anter. a art.soldului.
- inserat - superior: eminenta iliopectinee,creasta pectinee si ramura superioara a pubisului.
- inferior: pe micul trohanter.
- limiteaza abductia si rotatia laterala.
- Lig.iliofemural+pubofemural->aspect in "N"
C)Lig.ischiofemural:
- localizat pe f.poster. a art.soldului.
- insertia - pe partea poster.a sprancenei acetabulare.
- anterior de fosa trohanterica.
- Limiteaza adductia si rotatia mediala.
D)Zona orbiculara(lig.inelar WebeR)
- este o condensare a fs.circulare profunde ale capsulei art.
-are 2 tipuri de fibre - un tip pleaca de pe spranceana acetabularasub S.I.A.I .- >trece pe sub colul femural-"ca o ansa"=>rol de sustinere al colului femural.
- alt tip: fs.paralele cu spranceana acetabulului.
Zona orbiculara solidarizeaza cele trei lig.iliofemural, pubofemural si ischiofemural.
E)Lig.rotund al capului femural.
Intre fosa capului si acetabul(are 3 fascicule,1 care se insera pe lig.transvers si 2 pe incizura acetabululuI) ; -contine A.si V. capului femural.
- rol : sustine greutati mari + nutritiv.
-Sinoviala - inveleste capsula art.soldului+lig.rotund al capului femural.
- prezinta plici sinoviale la trecerea peste vase.
-Vasc. - A.iliaca interna(A.obturaroare,A.fesiera superioarA).
- A.femurala profunda(A.circ.femurale mediala si lateralE).
Se formeaza un cerc arterial anastomotor in jurul art.sold.
-Inerv.- Plexul lombar: Nv.femural, Nv.obturator.
-Plexul sacral: N.ischiatic,N. patrat femural,N.femural cutanat post.
Biomecanica art.soldului
Articulatie mobila,cu 3 grade de libertate(diartroza sferoidalA)cu conducere ligamentara
1)Miscarea de flexie-extensie.
-Axul transversal:-trece prin trohanterul mare si fosa lig.rotund
-Plan sagital
flexie = apropie coapsa de bazin
extensie = departeaza coapsa de bazin
Limitarea: flexiei - fs.posterioare ale capsulei
- ms.posteriori ai coapsei
extensiei - fs.anter. al capsulei+lig.iliofemural
! Daca flexia coapsei este asociata cu flexia gambei->amplitudinea ei creste de la 90 la 130°.
A)Ms.flexori ai coapsei pe bazin - iliopsoas(cel mai puterniC),ms.tensor al - fasciei lata,ms.croitor,ms.dreptul femural.
! Ms.iliopsoas este singurul care ridica coapsa peste linia orizontala, ajutat de ms.pectineu si de ms.fesieri mijlociu si mic.
.
B)Ms.extensori-fesierul mare(cel mai puternic extensor,antigravitationaL)
- ms.posteriori ai coapsei.
2)Miscarea de Adductie-Abductie.
-Axul sagital- trece prin centrul capului femural
-Plan orizontal
A)Abductia - indepartarea coapsei de planei sagital al corpului este maxima daca coapsa are gamba flectata(140°),fata de 80° cand doar coapsa este flectata
-este limitata - lig.pubofemural
- intalnirea colului cu spranceana
- ms.adductori(mai puternici decat cei abductorI)
Ms.abductori - fesierul mijlociu si mic
- ms.tensorul fasciei lata
- ms.croitor,ms.dreptul femural,ms.piriform
B)Adductia - apropierea coapselor de Axul sagital
- limitata de - lig.capului femural
- lig.ischiofemural,lig.iliofemural
- ms.abductori.
Ms.adductori - ms.reg.mediale - Adductori : mare,scurt si lung + ms.pelvitrohanterieni + ms.anteriori ai coapsei : iliopsoas si pectineu
3) Miscarea de rotatie
Ax vertical ce trece prin capul femurului.
Plan transversal
A)Rotatia laterala - in caz de flexie+abductie-> creste la 100°
- limitata de - lig.capului femural
- lig.pubofemural si iliofemural
- ms.antagonisti
- ms.rotatori laterali(mai puternici ca cei medialI)
- fesier mare si mijlociu
- pectineu, piriform
- iliopsoas,adductorii
B)Rotatia mediala - limitata :- lig.ischio si iliofemural - -ms.antagonisti.
- Ms.rotatori mediali(scurti si slabI):
-fesierul mijlociu si mic
- gracilis
-Adductorul mare
4)Circumductia - capul femurului se invarteste descriind un cerc
- diafiza - descrie un con
-contine toate cele trei tipuri de miscari
Articulatia genunchiului
- Diartroza condiliana-
-este cea mai mare articulatie a corpului uman
. Fete articulare -epifiza diatala a femurului
-epifiza superioara a tibiei
- rotula- fata interna
1. epifiza distala a femurului:
-initial aspect de trohlee care se continua posterior cu cei 2 condili despartiti prin fosa intercondilara
-condilii diverg posterior, avand o raza care scade dinspre anterior spre posterior, descriind o curba spirala:
-epifiza distala a femurului este mai mare anterior
mai mica posterior.
-condilul medial este mai mare inferior decat cel lateral
-realizeaza cu tibia un unghi de 170-177 de grade
-anterior femurul se articuleaza cu rotula prin fata patelara
2. epifiza distala a tibiei
-are 2 condili cu fete aticulare la nivelul platoului tibial, despartite prin eminenta intercondilara( cu 2 tubercului si 2 arii intercondilare: anterioarar +posterioarA)
3. rotula - are fata articulara neteda, cu fata laterala mai mare deoarece condilul lateral al femurului este mai lat.
4. meniscurile intraarticulare
-formatiuni fibrocartilaginoase asociate suprafetelor atriculare ale condililor tibiei, pentru a asigura congruenta dintre tibie si femur
-meniscul lateral: inelar, litera O, se insera pe eminentele - intercondilare
-meniscul medial: in forma literei C, mai lat, se insera cu cele 2 capete in dreptul ariilor intercondileare, in apropierea lig incrucisate
-meniscurile au forma triunghiulara pe sectiune cu baza catre periferie (unde se si afla capsula fibroasA) de care adera si varful spre centru
! meniscurile sunt mobile in articulatie deplasandu-se odata cu condilii femurului, ajutand la miscarea progresiva a acestora
!au rol in amortizarea socurilor
. capsula articulara- adera pe meniscuri (superioare si inferioarE)
->se formeaza 2 cavitati articulare supra si submeniscale
- insertia pe femur este neregulata trece deasupra condililor, lasand epicondilii in afara articulatiei si ajunsa posterior patrunde in fosa intercondilara fuzionand cu lig incrucisate
- insertia tibiala se face la periferia condililor tibiali la 2-4 mm de cartilajele art., mergand de la aria intercondilara anterioara pana la cea posterioara
! art. tibio-fibulara proximala ramane extraarticular
. lig. rotulian- triunghiular se insera cu - baza pe rotula
- varful pe tuberozitatea tibiei
- este considerat tendonul de insertie al ms cvadriceps
- pe fata lui posterioara-> corpul adipos infrapatelar
-> bursa pretibiala
-de la marginea lui pleaca formatiuni fibroase de intariire a capsulei: expansiunea quadricipitala->retinaculele patelei
. lig. popliteu oblic
-derivat din tendonul ms semimembranos (care se insera pe condilul medial al tibieI)
-urca si se insera pe condilul lateral al femurului
. lig. popliteu arcua=-arcada fibroasa cu concavitatea superioara
-pleaca de pe condilul lateral al femurului ->pe sub lig popliteu oblic -> se tremina in capsula art. in dreptul ariei intercondilare posterioare a tibiei
. lig. colateral fibular: Insertie- capul fibulei
- epicondilul lateral femural
-intre el si ms biceps femural-bursa seroasa
-rol de limitare a extensiei
. lig. colateral tibia: Insertie -epicondilul medial al femurului
-meniscul medial si condilul medial al tibiei
. ligamentele incrucisate: Insertie- condilii femurali M si L
- ariile intercondilare de pe platoul tibial A si P
-sunt cele mai importante mijloace de unire ale genunchiului:
A<->L si P<->M
!sinoviale acopera aceste ligamente anterior si lateral,lasandu-le extra sinoviale
-lig incrucisat-anterior->aria anterioara-condilul lateral femural
- posterior->aria posterioara-condilul medial femural
Ligamentele formeaza o dubla incrucisare -in plan sagital
-in plan frontal
-capsula articulara adera posterior la lig incrucisate
. sinoviala art genunchiului- este cea mai complicata sinoviala art.
-superior urmareste capsula art la nivelul fetei patelare, apoi coboara si se fixeaza pe marginea superioara a rotulei, dupa ce s-a reflectat pe tendonul rotulian al ms cvadriceps
-de la mg inferioara a rotulei->trece peste corpul adipos infrapatelar-> se insera pe tibie, anterior de lig incrucisat
-lig incrucisate raman in afara sinovialei
-in lateral sinoviala trece de la mg cartilajelor si femur->pe fetele laterale ale condililor->se refracta pe capsula si coboara pe fata interna a capsulei articulare
-ajunge la mg superioara a meniscurilor, pe care se insera si se intrerupe
-la mg inferioara a meniscului se reflecta si ajunge de pe capsula pe tibie ->urca pana la cartilajul articular
-sinoviala imparte cavitatea art. genunchiului in 2 portiuni:
1. suprameniscala si 2. submeniscala-mai redusa
Prelungirile sinoviale - sub quadricipitala-sub ms quadriceps
-sub poplitee-sub ms poplitee
- sub ms gastrocnemian medial->chistul - sinovial Becker
-sub ms. semimembranos
Franjurile sinoviale
-umple spatiile articulare
-sunt mai putin dezvoltate: plicile alare- de o parte si de alta a rotulei
-se continua cu plica infrapatelara care merge spre fosa intercondilara
Vasc: -plexul arterial anastomotic din jurul articulatiei format din: -a ascendenta a genunchiului (din art femuralA)
-a poplitee prin ramurile sale
Inerv.: N tibial, n peronier comun, nerv femural, nerv obturator
Biomecanica articulatiei genunchiului
- diartroza condiliana in care conducerea este ligamentara
-articulatie cu un singur ax (grad de libertatE): in principal flexie si extensie
in secundar.- inclinatie laterala
- rotatie mediala si laterala
. Flexia: - gamba se apropie de fata posterioara a coapsei. Amplitudine maxima 50o
-Ax transversal- care trece prin condilii femurali; in mod real.sunt mai multe axe datorita formei spiralate a condililor femurali
-Planul sagital
. Extensia -gamba ajunge in continuarea coapsei, amplitudinea fiind de 180o
- cele doua miscari au loc in etajul superior al art. genunchiului (femuro meniscaL)
- miscarile se pot produce in trei moduri:
1. deplasarea femurului pe tibie (la ridicarea pozitiei verticale a corpuluI)
2. deplasarea tibiei pe femur (stat in pozitie sezandA)
3. miscarea simultana a ambelor oase (in timpul mersuluI)
- cei doi condili femurali se deplaseaza pe platoul tibial prin 2 miscari : rostogolire si alunecare.
Din pozitia de extensie a gambei pe coapsa incepe rostogolirea condililor femurali pe tibie, realizand flexia pana cand coapsa formeaza cu gamba un unghi de 160o Dupa aceea urmeaza alunecarea care apare datorita faptului ca suprafata articulara a condililor femurali este mai mare decat a suprafetelor tibiale si miscarii spiralate a condililor
Axul miscarii se deplaseaza in flexie superior si posterior,iar in extensie invers
Meniscurile participa si ele la miscare, fiind mai subtiri in centru decat la periferieIn flexie ele fug sub presiune, deplasandu-se posterior, adaptate la forma descrescatoare a suprafetelor condililor femurali
in extensie se deplaseaza anterior.
! Accidental meniscurile pot fi comprimate foarte mult intre femur si tibie si se pot rupe. Meniscurile au rol:- in marirea suprafetei articulare a condililor tibiali
-in amortizare a greutatii corpului pe membrele inferioare.
Ligamentele incrucisate- au unele portiuni intinse, altele relaxate
Rolul lor:
1. asigura soliditatea articulatiei-in flexie( in extensie- soliditatea art.prin ligamentE)
2. asigura miscarile combinate flexie/extensie cu miscari de rotatie-> confera siguranta mersului pe teren accidentat
-Limitarea: flexiei -ms. cvadriceps
- lig incrucisat anterior
extensiei - lig. colaterale
- lig. posterioare
- cele doua meniscurii
-Mm.flexori ai gambei pe coapsa: biceps femural, semitendinos si semimembranos
-Mm. extensori ai gambei pe coapsa: cvadriceps si tensor al fasciei lata
. Rotatia gambei pe coapsa sau a coapsei pe gamba
-Ax vertical care trece prin centrul eminentei intercondilare a tibiei
-Miscarile de rotatie sunt combinate cu flexie si extensie:
In rotatie condilul medial este un pivot, iar cel lateral descrie un arc de cerc odata cu miscarea inainte si inapoi, antrenand si miscarea meniscului lateral.
-Limitarea miscarii : rotatia mediala -lig incrucisat
rotatia laterala -lig colaterale
- miscarea de rotatie se realizeaza in etajul inferior al art genunchiului (menisco-tibiaL) si numai cand gamba este flectata si lig.colaterale se relaxeaza
-Mm.rotatori mediali: semitendinos si semimembranos, croitor
-Mm.rotatori laterali: biceps femural, gemenul lateral
. Miscarile de inclinatie laterala
- se realizeaza in mod pasiv, fixand coapsa cu gamba in semiflexie
- se pot face miscari de lateralitate foarte reduse medial sau lateral
Limitarea: lig colaterale si incrucisate
! Datorita ligamnetelor puternice si muschilor motori, articulatia genunchiului este foarte solida-> Luxatia traumatica cu ruperea ligamentelor este rara.
In miscare articulatia genunchiului functioneaza pe principiul parghiei de gradul III
. forta rezistenta- la nivelul gambei
. forta activa- ms. flexori si extensori
. punct de sprijin- in articulatia genunchiului axul trece prin condilii femurului
ARTICULATIILE TIBIO-FIBULARE
1).ARTICULATIA TIBIO-FIBULARA SUPERIOARA(diartroza planiformA)
-fete articulare-condilul tibial
-capul fibuleiacoperite de cartilaj
-capsula articulara se insera pe marginile fetelor articulare;
-Ligamentul anterior al capului fibulei:oblic dinpre lateral spre medial de jos in sus,intre capul fibulei si condilul tibial.
-Ligamentul posterior al capului fibulei :mai subtire ,dispus posterior de aticulatie.
-Sinoviala tapeteaza articulatia.
-Vasc. :din reteaua arteriala a genunchiului ,venele se varsa in vena poplitee
-Inerv. : nervul tibial.
2).ARTICULATIA TIBIO-FIBULARA INFERIOARA(sindesmoza tibio-fibularA).
-fete articulare:-incizura fibulara a tibiei concava antero-posterior si plana in sens vertical;
-extremitatea distala a fibulei:convexa,
-periostul trece pe deasupra si nu exista catrtilaj hialin;
-capsula articulara se insera pe marginea articulatiei.
-Ligamentul tibio-fibular anterior : de la tibie la maleola laterala a fibulei ;
-Ligamentul tibio-fibular posterior :mai gros si mai rezistent, asezat posterior de articulatie si ia parte si la formarea articulatiei talocrurale .
-Ligamentul tibio-fibular interosos :intre cele doua suprafete articulare ce se continua superior cu membrana interosoasa,ambele formatiuni solidarizand oasele gambei.
Vasc.: din ramurile arterei peroniere .
Inerv :nv. safen si nv.peronier profund-- fata anterioara a art.
nv.tibial-- fata posteriora a art..
MISCARI :in articulatia tibio-fibulara superioara se fac miscari de alunecare fiind o articulatie plana ;
in articulatia tibio-fibulara inferioara au loc miscari de apropiere si indepartare intre oasele gambei :
In flexia dorsala a piciorului-- cele doua oase se indeparteza datorita latimii mai mari a trohleei talusului in partea anterioara->Trohleea talusului patrunde in scobitura tibio-fibulara si ligamentele se intind .
In flexia plantara epifizele distale ale celor doua oase se apropie, cu relexarea ligamentelor.
ARTICULATIILE PICIORULUI
1).ARTICULATIA TALOCRURALA(a glezneI)
-diartroza tip ginglim-
-fete articulare(acoperite de cartilaj hialiN)-superior:scoaba formata de-extremitatea distala a tibiei,maleola medila a tibiei,maleola laterala a fibulei.
--inferior:trohleea talusului,mai lata anterior;
!Suprafata antero-postrioara a talusului este mai mare decat a scoabei tibio-fibulare si permite miscari ample de flexie dorsala si plantara a a piciorului.
-capsula articulara laxa:se insera- superior pe oasele gambei,lasand in afara maleolele
- inferior pe talus( sub insertia cartilajului hialin al trohleeI)
-Ligamentul colateral-lateral:pe fata laterala a articualtiei este format din trei fascicule:
-lig.talo-fibular anterior de la maleola fibulei la colul talusului;
-lig.talo-fibular posterior de la maleola fibulei la procesul posterioral talusului ;
-lig. calcaneo-fibular de la varful maleolei fibulei la fata laterala a calcaneului.
-Ligamentul colateral medial :de pe maleola tibiei ,cu trei fascicule in evantai pe oasele tarsului : -anterior :tibio-talar anterior pe colul talusului si pe navicular ;
-mijlociu:tibio-calcanean pe sustentaculum tali;
-posterior:tibio-talar posterior pe procesul posterior al talusului.
-Sinoviala :cu doua prelungiri,anterioara si postrioara .
-Vasc. :aa.tibiale antreioara si posterioara precum si a.peroniera.
-Inerv. :nv.safen,nv.peronier profund -fata anterioara,
nv.tibial-fata posterioara.
MISCAREA-:rol static de pastrare a echilibrului gambei pe picior;
-rol dinamic in mers.
-maleolele intre care intra trohleea permit solidarizarea articulatiei gambei, astfel ca luxarea gambei este rara.
- miscari de flexie si extesie- in jurul unui ax aproape transversal care trece prin centrul trohleei talusului.
- planul este sagital.
FLEXIA DORSALA :apropie fata dorsala a piciorului de fata anterioara a gambei sau se inclina fata anterioara a gambei. Atunci se largeste scoaba dintre maleole ,trohleea fiind mai mare antreior.
LIMITARE :intinderea fetei posterioare a ligam.colateral,tendonul lui Achile si intalnirea dintre tibie si colul talusului.
Mm.flexori dorsali:ms.regiunii anterioare a gambei si ai piciorului.
EXTENSIA (flexia plantarA) :miscare inversa cu coborarea dorsului piciorului si ridicarea calcaiului ;
-se micsoreaza spatiul intre maleole ;
-Limitare: intinderea lig.colaterale si a ms.anteriori ai gambei.
-Mm.flexori plantari: ms.posteriori ai gambei,mai ales tricepsul sural,din lantul triplei extensii.
Secundar-se mai pot asocia miscari de adductie /abductie cu rotatie mediala sau laterala,axul miscarii trecand prin capul talusului. Aceste miscari se executa sincron cu miscarea oaselor tarsului.
3) ARTICULATIA SUBTALARA (talo-calcaneala posterioarA):diartroza trohoida ;
fete articulare :convexa pe calcaneu si usor concava pe talus (acoperite de cartilaj hialiN) ;
capsuala articulara :se insera pe margini ;
ligamante :Interosos-situat in sinus tarsi,in partea posetrioara este foarte puternic si asigura soliditatea si elasticitatea articulatiei in mers ;
Talo-calcanean lateral-sub ligam.fibulo-calcanean -pe fetele latarale ale talusului si
calcaneu
Talo-calcaneana madial-pe procesul posterior al talusului si sustentaculm tali ;
-Vasc. : a.tibiala posterioara si a.peroniera.
-Inerv.:nv.tibial si nv. peronier profund ;
4) ARTICULATIA TALO-CALCANEO-NAVICULARA :(diartroza de tip sferoidaL)
fetele articulare :convexa pe capul talusului si concava pe navicular(fata posterioarA) si pe calcaneu(fetele articulare superioara ,anterioara si medialA) ;unite prin lig.calcaneo-navivular care creste suprafata concava ;
capsula articulara :se insera pe marginile fetelor articulare ;
lig. interosos :din sinus tarsi (partea anterioarA) ;
lig. calcaneo-navicular-plantar :are doua parti -inferioara fibroasa ;
-posterioara fibrocartilaginoasa ;
-pe sub el trece tendonul ms.tibial posterior.
lig. bifurcat ,,in y'':posterior de calcaneu, anterior se bifurca in:
- fasc.medial calcaneo-navicular
-fasc. lateral calcaneo-cuboidal;are rol in solidificarea oaselor tarsului.
lig. talo-navicular:pe fata dorsala a piciorului;
MISCARILE ARTICULATIILOR INTERTARSIENE:
-au fiecare cate un ax propriu ,dar miscarile se realizeaza in jurul unui ax rezultant a 3 axe cu directie: oblica in jos,posterior si lateral;
-trece prin talus si calcaneu;
-se efectueaza miscari combinate ;
INVERSIA PICIORULUI :adductie,supinatie si extensie ;
-cand planta priveste medial, marginea laterala a piciorului coboara pe sol ;
EVERSIA PICIORULUI :abductie.pronatie si flexie ;
-cand planta priveste lateral, marginea mediala a piciorului coboara pe sol ;
Muschi care realizeaza-inversia piciorului : ms.posteriori ai gambei, mai ales tricepsul sural
-eversia piciorului :ms.peronier, ms.regiunii anterioare ai gambei
La aceste miscari particulare participa articulatiile 2) si 3) ,dar un rol foarte important il are talusul in articulatia glasnei1).
BOLTA PLANTARA
Piciorul normal este mai lat anterior si mai stramt posterior, datorita suprapunerii oaselor tarsului.
-prezinta 2 arcuri longitudinale: medial si lateral-> se suprapun posterior
Arcul medial talus, navicular, cuneiforme, metatarsienele I-III
Arcul lateral calcaneu, cuboid, metatarsienele IV- V
2 arcuri transversale cuboid si cuneiforme, cu inaltime maxima la cuneifomul II
capetele metatarsienelor
Piciorul se sprijina: posterior -pe calcaneu
anterior - pe capetele metatarsienelor
lateral - pe arcul lateral
! Arcul medial este mai inalt si nu ajunge la sol-> este arcul de miscare
Arcul lateral ,mai putin boldit, atinge suprafata de sprijin-> este arcul de sprijin
Rolul boltii plantare:sustinerea greutati corpului si in miscare(locomotiE).
Talusul preia presiunea de la gamba->o transmite la sol prin punctele osoase de sprijin ale piciorului
Mentinerea boltii plantare :- ms. peronier lung, mm.profunzi ai reg.posterioare a gambei, - mm.adductori ai halucelui
- aponevroza plantara, lig. interosoase plantare
! Prabusirea boltii plantare = PLATFUS
In ortostatism piciorul este in eversie,cu sprijin pe partea laterala
La mers piciorul este in inversie, fiind transformat intr-o pirghie rigida de gradul III,
prin actiunea mm. din planta
Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este
interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii. Termeni
si conditii - Confidentialitatea
datelor
