Riscul cardioscular caracteristic sindromului meolic se refera la probabilitatea crescuta si precoce de dezvoltare a patologiei alerosclerotice si rezulta in urma actiunii specifice fiecarei componente a sindromului; asocierea acestora amplifica in mod exponential riscul. La acestea se adauga rolul aterogen independent al hiperinsulinismului, fapt demonstrat recent de unele studii prospective.
Boala cardiosculara este considerata ca fiind expresia clinica majora a sindromului meolic.
Studiul Botnia a evidentiat faptul ca persoanele care prezinta sindrom meolic au o patologie cardiosculara semnificativ mai fecventa ativ cu cei fara acest sindrom. Aceasta diferenta a fost demonstrata pentru cardiopatia ischemica si
infarctul miocardic, atat pentru cei cu toleranta normala la glucoza (9,2 % vs. 4,1 %), cat mai ales pentru cei cu
diabet zaharat tip 2 (27,1 % vs. 13,5 %). Analizand impactul cardioscular pe care il au componentele sindromului meolic, s-a constatat ca dislipidemiile se asociaza cu un risc cardioscular crescut in prezenta diabetului zaharat tip 2, iar
hipertensiunea arteriala, in cazul celor cu toleranta normala la glucoza. Mortalitatea de cauza cardiosculara a fost mai frecventa in randul celor cu sindrom meolic (12,5 vs. 2,2 %).
Un studiu populational recent, efectuat in Statele Unite ale Americii si incluzand 3.510 adulti cu rsta peste 50 ani, a depistat o prelenta a sindromului meolic de 28.7%. Boala coronariana a fost depistata la 13.9 % din persoanele cu sindrom meolic si la 19.2 % din persoanele care aveau si diabet zaharat tip 2. In cazul persoanelor cu sindrom meolic, riscul de boala coronariana a fost evidentiat la 37,4 %, iar in cazul in care sindromul meolic a fost asociat cu diabet zaharat tip 2, 54,7 % din persoane au fost incluse in aceasta categorie.
Studiul Framingham a demonstrat ca sindromul meolic este corelat cu 25 % din cazurile noi de boala coronariana.
Ca o caracteristica importanta pentru practica medicala, trebuie mentionat faptul ca bolile cardiosculare apar in randul populatiei generale mai frecvent prin cumulare de factori de risc de intensitate moderata, _decat prin existenta unui singur factor risc foarte exprimat. In cadrul sindromului meolic, cel mai frecvent, patologia cardiosculara este corelata cu obezitatea, care reprezinta atat un factor de risc independent, cat si o conditie ce induce sau favorizeaza alti factori de risc, cum sunt dislipidemiile, hipertensiunea arteriala,
diabetul zaharat lip 2, starea procoagulanta.
Multiple studii evidentiaza relatia directa si semnificati a obezitatii cu mortalitatea de cauza generala si cu cea de cauza cardiosculara. Studiul Framingham rele o crestere proportionala cu cresterea in greutate, a patologiei coronariene, a infarctului miocardic, a mortilor subite si a accidentelor cardiosculare.
Obezitatea reprezinta un risc coronarian independent; cu fiecare kilogram peste greutatea normala riscul coronarian creste cu 3,1%.4 Nurses Health Study indica un risc coronarian de 3,3 ori mai mare la femeile cu IMC peste 29 kg/m2, ativ cu cele cu DVICsub21 kg/m2.
Obezitatea abdominala, ca marker clinic al insulinorezistentei, este asociata in mod specific cu ceilalti factori de risc cardioscular, determinand o crestere proportionala a riscului cardioscular global. La lori crescute ale circumferintei abdominale, de peste 94 cm la barbati si peste 80 cm la femei, probabilitatea asocierii cu cel putin un alt factor de risc se dubleaza, iar la lori ale taliei peste 102 cm la barbati si peste 88 cm la femei, aceasta creste de patru ori.
Obezitatea, in principal cea abdominala, este un factor de risc puternic si independent pentru hipertensiunea arteriala. Hipertrofia ventriculara stanga creste odata cu cresterea IMC-ului, indiferent de rsta.
Dislipidemia asociata sindromului meolic isi manifesta alerogenitatea in principal prin: 1) cresterea particulelor mici si dense de LDL-colesterol, cu potential crescut de initiere a procesului aterogen, 2) reducerea HDL-colesterolulu, care este considerat un predictor semnificativ si independent al cardiopatiei ischemice la lori < 35mg/dl (lori < 40 mg/dl la baibati si
