O hotarare atat de grea, cu consecinte pentru intreaga viata, cum este cea a alegerii profesiunii, trebuie luata la o varsta cand inca nu s-au copt pe deplin facultatile de a Cantari lucid toate felele situatiei, de a lua decizia cea mai potrivita. Tocmai de aceea, adolescentul are nevoie & fie ajutat de competenta pedagogului, dublata de intelepciunea si experienta de viata a parintilor sai.
Situatia cea mai fericita, in special pemru cei care se vor indrepta spre studii superioare, consta in identificarea, cu destul timp inainte de terminarea studiilor medii, a aptitudinilor si inclinatiilor adolescentului. inca si mai promitatoare se contureaza pcrspeclivctc alunei cand adolescentul manifesta cu certitudine o vocatie intr-o anumita directie, oricare ar ii aceasfa. intre altele, aceasta inlesneste o pregatire temeinica si din vreme in derea abordarii cu calm a dificilului obstacol reprezentat de intrarea in invatamantul superior. ?!iiar in siluatjile cand batalia se poarta pentru un numar mai redus de locuri. Dimpotriva, cand la baza alegerii facultatii se asaza criterii cum ar fi renilitalea profesiunii sau un coeficient mai avantajos al locurilor in raport cu numarul candidatilor, exista oricand pericolul ca mai tarziu sa iasa la iala factori cu puternica actiune traumatizanta asupra psihicului, derivati din incapacitatea studentului care a€ža gresii adresa\" de a face fata rigorilor unui studiu !3ra sa aiba in directia acestuia suficiente inclinatii si aptitudini. De aici rezulta o situatie conflictuala. cu rezonante tragice si potential direct ncvrozanl, pe care o cunosc bine specialistii din unitatile care acorda asistenta medicala studentilor.
lata, deci, ca orientarea in alegerea profesiunii este si o importanta problema de
igiena mintala. Familia are datoria sa fie prezenta in rezolvarea acestei probleme. Pentru indeplinirea delicatei misiuni, principalele indatoriri din partea familiei sunt urmatoarele:
' Familia sa se preocupe din vreme de cunoasterea aptitudinilor si talentelor reale ale adolescentului, sa fie capabila sa le aprecieze fara subiectivism (ceea ce, sa recunoastem, nu e totdeauna usor).
' in aceasta cunoastere sa fie consultata scoala. Tendinta moderna, in care se insereaza si scoala noastra, este sa se testeze prin mijloace stiintifice, obiecti, pe care le pune la dispozitie psihologia, capacitatile adolescentului pentru anumite profesiuni si contraindicatiile pentru alte profesiuni. Rezultatele unor asemenea teste sunt mai concludente decat simplele impresii, lipsite de suport stiintific, ale parintilor si chiar ale celui in cauza.
' Familia si adolescentul nu vor aa decat de castigat daca vor sti sa rupa cu prejudecata, de un anacronism strigator la cer. potrivit careia indreptarea catre o meserie productiva ' care ar aparea drept cea mai potrivita la cazul in speta ' ar reprezenta o tragedie, o condamnare pe viata. la ocuparea unui rang inferior in ierarhia sociala. Familia este chemata sa gaseasca cele mai bune argumente spre a se convinge mai intai pe sine, apoi pe adolescent, ca numai ihtr-o profesiune pentru care el are aptitudini reale si pe care o va iubi va gasi cu adevarat posibilitatea de a se afirma in viata sociala.
' in sfarsit, datoria familiei mai este de a-l ajuta pe adolescent prin realizarea unor conditii optime de confort fizic si psihic in derea pregatirii, sa-i insufle optimism si incredere in fortele proprii.
