Aici nu aducem in discutie ansamblul efectelor nocive ale alcoolului si tutunului. Ne oprim in exclusivitate la domeniul interesand mai indeaproape sfera sanata(ii mintale, prin prisma influentei indiscuil frenatoare a acestor doua toxice a€žde larg consum\" asupra activitatii intelectuale, dominanta in anii adolescentei, care sunt precumpanitor ani de studiu.In ceea ce priveste alcoolul, totul ar incapea intr-un rationament de numai cale cuvinte. Astfel, stim bine ca alcoolul este un toxic al sistemului nervos, iar relatia directa dintre starea sistemului nervos central si calitatea activitatii intelectuale n-arc nevoie sa mai fie demonstrata. Concluzia rezulta de la sine. Se pare, insa, ca nu totdeauna un rationament simplu si perfect logic este in aceeasi masura si convingator. Doda o constituie unele obiec[ii, destul de des auzite.
Una dintre obiectii suna cam in felul urmator: e aderat ca alcoolul dauneaza activitatii intelectuale, si, de altfel, oricarei activitati. Dar, se obiecteaza mai departe, uzul e una si abuzul e cu totul altce. in doze mici. alcoolul nu numai ca n-ar fi nociv ' sustin aparatorii acestei opinii ' dar chiar ajuta, da putere, stimuleaza inspiratia, da frau liber imaginatiei creatoare, face mintea mai ageraIn privinta abuzului exista o desarsita unanimitate de pareri, asa ca il scoatem cu totul din discutie. Cum ramane insa cu consumul zis a€žcuminte\", a€žcivilizat\"?
Realitatea atesta ca inainte, cu mult inainte de a1 trimite sub masa pe bautorul care a intrecut masura, alcoolul isi manifesta asupra intelectului actiunea sa veriila, care este deprimanta, paralizanta, narcotica. De exemplu, s-a experimentat si s-a silit cu certitudine ca sub influenta unui consum relativ moderat de alcool scade net calitatea muncii la masina de scris ' care reprezinta un excelent test al capacitatii de concentrare. Dupa numai 30 de mililitri de alcool, viteza scrisului scade cu 2 %, iar greselile cresc cu 40 %, intr-o situatie cum ar fi audierea unui curs, pregatirea unui examen, elaborarea unei lucrari, lectura unui material documentar. participarea la o consfatuire de lucru, precum si in orice alta activitate creatoare, omul aflat sub influenta alcoolului se concentreaza mai greu, nu mai poale fi destul de atent, oboseste mai usor si cateodata devine in mod foarte suparator incomodat de o tendinta irezistibila la somn. De notat ca toate aceste neplaceri survin chiar dupa cantitati de alcool de 5-6 ori mai mici decat cele capabile sa duca la starea de betie evidenta. Si, mai ales, de notat ca la adolescenta efectele alcoolului, la aceeasi concentratie in sange, sunt mult mai puternice, in atie cu ceea ce se intampla la adult.
Credem ca numai cele spuse sunt suficiente pentru a conduce la cate concluzii clare si simple. Datoria adultilor este de a urmari, cu rabdare si perseverenta daca e cazul, sa obtina adeziunea liber consimtita a adolescentului in favoarea acestor concluzii:
1) Alcoolul nu aduce niciodata si in nici un fel vreun beneficiu, ci totdeauna si sub multiple aspecte numai neajunsuri si necazuri.
2) Alcoolul reprezinta un obstacol in calea studiului, a succesului la intatura si in sport. El se impotriveste ' chiar daca acest lucru nu este intotdeauna usor de zut ' eforturilor tanarului de a-si fauri un viitor conform cu nazuintele sale firesti. Prin urmare, oricare adolescent, inainte de toate, ESTE PERSONAL SI DIRECT INTERESAT sa se atinga cal mai rar de alcool. 3) Desigur, ar fi ncrealisl sa propoduim o prohibire totala ti neconditionata, chiar pentru adolescent. Dar adolescentul care isi cunoaste interesele cauta ca paharelul de alcool sa nu fie niciodata plasat inainte de activitatea intelectuala, legata de studiu, ci numai dupa efectuarea ei, astfel ca pana la urmatoarea activitate sa ramana un interl suficient pentru un
somn reparator si pentru dezintoxicare.
Putine sunt astazi familiile in care parintii sa nu se trezeasca la un moment dat consternati, in fata faptului implinit: baiatul (fata) lor nici n-a ispravit scoala, a€že inca un copil\", si fumeaza! Cc-i de facut?
Interdictia simpla se soldeaza cu arhicunoscuta ineficacitate. Esenta atitudinii de adoptat este. dupa parerea noastra, urmatoarea: a cauta sa-l facem pe adolescent sa se convinga singur ca
fumatul reprezinta pcnlru el o afacere din calc afara de proasta, din care el nu avea nimic de castigat, ci numai de pierdut.
Printre efectele fumatului asupra organismului tanar se numara si uncie situate in perspecti cea mai apropiata. Sa ne oprim pentru un moment la acestea.In primul rand, nu trebuie uitat ca nicotina, in ciuda oricaror aparente contrarii, esie un toxic prin excelenta al sistemului nerfos. Oamenii de stiinta cunosc bine realitatea, iar
fumatorii au simtit-o si o simt pe propriul organism: fumatul aduce dupa el oboseala, dureri de cap,
tulburari ale vederii, slabirea memoriei, diminuarea atentiei si a puterii de concentrare, scaderea capacitati intelectuale. Si acu n, daca vom face legatura cu principala preocupare a ntei, care este studiul, vom vedea usor ca efecte de felul celor mentionate reprezinta tocmai ceea ce-i trebuie mai putin unui tanar.
Tineretea, de asemenea, este rsta de electie a practicarii sportului si, pentru unii, a sportului de performanta. Or, nu poate 11 trecut cu vederea ca tigara, alaturi de aliatul ei, alcoolul nu face altce decat sa bareze drumul spre rezultate la nivelul pretins astazi in mai toate disciplinele sportive, si care singure permit afirmarea in sport, consacrarea. Oricine traieste in lumea sportului sau numai urmareste actualitatea sporti nu se poate sa nu ti auzit de unii tineri, plini de talent si exceptional dotati fiziceste, despre care deodata nu s-a mai vorbit nimic, intre altele si din cauza ca
nicotina este un dusman neimpacat al formei sportive, al performantei.
Si in privinta aspectului exterior, care pe nici un tanar nu-l lasa indiferent, ar fi un cunt de spus. Tutunul arc si proprietatea de a tulbura
nutritia tesuturilor si de a fura din rezervele de vitamine. Marirea ratiei zilnice de tigari, dupa o lege de care nici un fumator nu scapa, expune treptat la asa-numitul facies nicolinic. caracterizat printr-o paloare nesanatoasa a fetei, aparitia unor cule pe obraji si a cearcanelor, care dau in ansamblu un chip tras, imbatranit inainte de vreme. S-ar putea, obiecta, invocand exemple vii, ca nu-i aderat, si intr-ader astfel de modificari nedorite nu se produc in toate cazurile la fel de repede. Dar de produs, tot se produc si ar fi preferabil sa nu se riste. Pentru aceasta c necesar ca tanarul fumator sa se gandeasca mai profund la aderatele Iui interese si sa procedeze in consecinta. Sincer vorbind, el n-a avut inca vreme sa ajunga la acel grad de consolidare a deprinderii care joaca atatea Ieste fumatorilor vechi, dornici sa se descotoroseasca de
intoxicatia agica cronica. E inca destul de usor pentru fumatorul tanar sa dea doda de spirit practic si ' de ce n-am spunc-o? ' de gandire matura.
Se stie ca multi, foarte multi tineri d in consumul precoce de alcool si de
tutun o doda de maturitate, de independenta si personalitate. Sa-i ajutam sa da ce mai sus si sa se convinga ca aderata personalitate se exprima in capacitatea de a te ridica deasupra imitarii unor exemple neprofiile, in puterea de a respinge, dintre multiplele tentatii inconjuratoare, tot ceea ce ar putea sa dauneze tocmai desarsirii si afirmarii propriei personalitati.
