Mortalitatea si morbiditatea adultilor sint reprezentate de trei mari grupe de boli: afectiunile cardiace, accidentele vasculare cerebrale si cancerele. Se poate prognoza, cu o eroare de 5%, ca fiecare persoana risca sa moara de una din cele trei boli. Restrictia calorica permite reducerea considerabila a riscului de contractare a unei boli din aceste trei categorii, in ipoteza in care totusi se intimpla, afectiunea respectiva corespunde rstei biologice a indidului si nu rstei cronologice. De exemplu, angina pectorala (cardiopatia ischemica), care surne de obicei catre rsta de 50 de ani, nu va aparea decit pe la 60 de ani. Restrictia calorica permite deci, in acest caz, un avantaj de zece ani asupra bolii.
Dupa 40 de ani, bolile cardiovasculare sint legate aproape exclusiv de arterioscleroza. Aceasta se datoreaza in principal unor niveluri sanguine de colesterol ridicate. Hipercolestero-lemia poate fi corectata in mare parte printr-o restrictie calorica. Cei 5% dintre americani cu cel mai scazut nivel de colesterol nu au aproape nici o afectiune cardiovasculara. Rezultate abile gasim la indienii tarahuraara din Mexic (colesterolemia medie este de 1,37 g/l) si la yanamomii din Brazilia (colesterolemia medie este de 1,33 g/l). Membrii echipei din experimentul Biosfera 2 aveau la inceput colesterolul de 1,91 g/l, iar dupa sase luni, l,23g/l. Acum nici un produs de scadere a colesterolemiei de pe piata nu se poate mindri cu asemenea rezultate.
Accidentele vasculare cerebrale au doua cauze principale:
tromboza arteriala (asociata arteriosclerozei) sau ruptura unui vas (asociata hipertensiunii arteriale). Or, presiunea arteriala este corelata cu greutatea indidului. Iar greutatea este strins legata de alimentatia persoanei. Tensiunile arteriale ale celor din echipa Biosfera 2 erau in medie de 110/75 la intrarea in complexul ecologic si 90/58 dupa sase luni. in paralel, greutatea a scazut si ea.
Aceste rezultate sint confirmate de statisticile sanitare chinezesti, intr-adevar, mortalitatea cauzata de bolile cardiovasculare la chinezi reprezinta doar 6% din cea din Statele Unite. Cancerele mamare nu reprezinta decit o cincime din procentul Statelor Unite, iar cancerele de
colon - o treime. Or, regimul nutritional al chinezilor corespunde unui
regim de restrictie
calorica.
Efectul benefic al restrictiei calorice in tratarea cancerelor a fost dovedita de numeroase studii pe animale (rozatoare). Eficienta este variabila, in functie de tipul cancerului. Daca se studiaza curbele de mortalitate ale animalelor, se constata ca cele care au beneficiat de o restrictie calorica vor contracta cancer mult mai tirziu (cu o treime din speranta de ata a speciei) decit celelalte animale. Daca se transpun aceste rezultate la om, restrictia calorica implica un decalaj de 15-30 de ani in aparitia unui cancer.
Una din marile temeri ale persoanelor care imbatrinesc este pierderea capacitatilor intelectuale si mnezice. Capacitatile cerebrale ale animalelor de laborator pot fi evaluate prin capacitatea lor de a inainta in labirint. Rezultatele soarecilor batrini care beneficiaza de restrictie calorica sint similare cu ale soarecilor tineri. Daca transpunem aceasta experienta la fiinta umana, o persoana de 75 de ani ar trebui sa aiba aceleasi performante intelectuale ca un adult tinar de 25 de ani.
Un studiu remarcabil a aratat ca soarecii batrini, care au depasit rsta reproducerii, dupa zece saptamini de restrictie calorica au putut relua actitatea
sexuala si ciclul de reproducere. Capacitatile imunitare slabesc o data cu rsta. Aceasta evolutie poate fi corectata prin adoptarea aceleiasi restrictii calorice. Adesea, oamenii intre 100 si 110 ani nu mor din cauza unor boli grave precum cancerul sau bolile cardiovasculare, ci pentru ca nu mai pot innge niste boli (boli rale sau bronho-pulmonare) care la rsta adulta sint benigne.
