mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Tehnicile nehormonale de lupta impotriva imbatrinirii
Index » Dieta nutritie » Sa ramanem tineri » Tehnicile nehormonale de lupta impotriva imbatrinirii
» Citeva informatii generale privind nutritia

Citeva informatii generale privind nutritia







Aporturile nutritionale cotidiene ar trebui sa cuprinda aporturi moderate de proteine (de preferinta getale) si lipide (de preferinta lipide de calitate), bogate in fibre, sarace in glucide rapide si bogate in glucide complexe.

1. Proteinele. - Aportul cotidian de proteine este destinat sa inlocuiasca proteinele consumate prin pierderile celulare, meolism sau caolism proteic. Proteinele sint constituite din acizi aminati. Acestia pot fi toti sintetizati de organism, in afara de opt, care trebuie neparat sa fie adusi prin alimentatie. Proteinele nu sint folosite pentru producerea de energie, ci pentru construirea structurii organismului. Totusi, daca aportul caloric este insuficient, organismul va folosi proteinele pentru a obtine energie. Cu alte cuvinte, daca aporturile calorice sint suficiente, nu va surni nici o pierdere proteica.


Regimurile care incurajeaza un aport proteic excesiv sint periculoase pe termen lung. Ele sint recunoscute ca favorizind bolile renale si pierderea de calciu, putind astfel favoriza osteoporoza. Osteoporoza este la originea a 190.000 de fracturi anuale ale colului femural in Statele Uniie (50.000 in Franta) si a 180.000 de fracturi prin tasare rtebrala, cu un cost medical anual de 5,3 miliarde dolari. Nu exista nici o legatura intre bogatia in proteine a unui regim si calitatea musculaturii, asa cum cred inca mult prea multi adepti ai musculatiei. In sfirsit, proteinele getale diminueaza nilul LDL-colesterolului, iar proteinele animale sint mai bogate in acizi aminati.

2. Lipidele. - Cantitatea si calitatea lipidelor din alimentatia noastra au influente asupra sperantei de viata medii, dar mai putin asupra sperantei de viata maximale, care pare sa fie in relatie doar cu aporturile noastre calorice totale. Toti acizii grasi au aceeasi structura (o molecula de glicerol, careia i se alatura mai multe tipuri de acizi grasi saturati, mononesaturati sau polinesaturati). in general, ratia cotidiana de lipide trebuie sa fie cit mai mica posibil.
Colesterolul circula in organism mai ales sub doua forme: HDL-colesterol si LDL-colesteroI. LDL-colesterolul depune colesterolul in vase. HDL-colesterolul retrage colesterolul din vase pentru a-l depune in ficat, unde este meolizat in saruri biliare care vor fi excretate in tubul digestiv in cursul digestiei, pentru a fi in parte reabsorbite de tubul digestiv1. Fibrele vor fixa colesterolul in tubul digestiv si ii vor impiedica reabsorbtia. Un nil de colesterol foarte scazut (sub 1,50 g/I) poate corecta efectul negativ al unui nil scazut de HDL, daca acesta este programat genetic.
Programul national francez de educatie privind colesterolul recomanda un nil al colesterolului mai mic de 1,50 g/l, pentru a aa o probabilitate foarte mica de a face o boala cardiovasculara. Membrii familiilor care au persoane ce au trait mai mult de 100 de ani au adesea nilul HDL-ului de 0,75 sau mai mult.
Uleiurile bogate in acizi grasi mononesaturati sint cele mai bune pentru sanatate (ulei de masline), fiind urmate de uleiurile avind concentratii ridicate de acizi grasi mononesaturati si acizi grasi polinesaturati (ulei de floarea--soarelui).

3. Zaharurile sau hidratii de carbon. - Zaharul este bogat in energie si sarac din punct de dere nutritional, mergind astfel in intimpinarea principiului restrictiei calorice. Zaharurile rapide - precum glucoza - tind sa creasca colesterolul in circulatie, favorizind sinteza lui de catre ficat si diminuind nilul HDL-colesterolului. Hipercolesterolemiile trebuie deci sa beneficieze de un regim hipoglucidic - lucru cu atit mai necesar in cazul elementelor sarace in colesterol, dar bogate in zaharuri. Experientele pe animale arata ca animalele care primesc zahar pur in alimentatie au o speranta de viata mai mica decit cele care beneficiaza de o alimentatie bogata in hidrati de carbon complecsi. Un exces de zahar in circulatie se va lega progresiv de proteinele organismului, alterindu-le structura si, in cele din urma, functiile. Un exemplu marcant este cataracta. Daca se introduce un cristalin uman intr-o solutie de zahar, el devine opac. Numarul persoanelor care fac cataracta este de cinci ori mai mare in rindul diabeticilor. Aceleasi persoane au si o tendinta puternica de a face arterioscleroza. Acest risc este determinat de nilul ridicat de glucoza in circulatie si de durata hiperglicemiei. Diabetul este una dintre bolile care favorizeaza cel mai mult imbatrinirea. O data cu virsta, persoanele nediabetice dezvolta reactii la ingestia de zaharuri similare diabetului.


Glicoliza este un fenomen ce corespunde deteriorarii proteinei de catre glucide. Anumite proteine din organism se reinnoiesc rapid. Ele nu sint afectate in mod real de fenomenul de glicoliza. in schimb, proteinele cu durata lunga de viata - precum proteinele cristalinului, mielina sau colagenul prezent in tesutul conjunctiv al pielii, al tendoanelor sau ai membranelor bazale ale rinichilor - pot fi deteriorate de acest fenomen. Glicoliza mielinei duce la afectarea nervilor (complicatie a diabetului si imbatrinirii), a cristalinului (cataracta in conditii de diabet si virsta inaintata) si la arterioscleroza. Este vorba de fenomene care evolueaza pe termen lung. Un desert (ocazional) bogat in zaharuri sau in grasimi nu poate deci sa fie nociv.

4. Fibrele. - Fibrele sint substante getale nedigerate de tubul digestiv si neabsorbite. Ele sint prezente in celulele getale, carora le confera rigiditate. Fibrele influenteaza nilul plasmatic al colesterolului, volumul excrementelor, functionarea colonului si glicemia. Valoarea lor calorica este nula. Oamenii care au un nil scazut de fibre in alimentatie au o frecnta mai mare a bolilor cardiovasculare, a litiazelor, diabetului, obezitatii, insuficientelor noase, dirticulo-zelor1, hemoroizilor si cancerelor de colon. Exista o legatura clara intre cantitatea de fibre ingerate si moartea cauzata de boli cardiovasculare, o legatura care se poate explica prin reducerea nilului de colesterol ce se observa la persoanele cu un regim bogat in fibre. Aceasta actiune hipocolestero-lemianta se poate explica prin legatura care se creeaza intre sarurile biliare bogate in colesterol si fibrele prezente in tubul digestiv. Complexul fibre/saruri biliare astfel formate nu va mai fi reabsorbit, ci eliminat. Fibrele influenteaza asadar meolismul glucidic, intirziind absorbtia lor de catre tubul digestiv. in sfirsit, fibrele ajuta la regularizarea consumului alimentar prin componenta "volum\", favorizind satietatea fara a aduce calorii. Un regim bogat in fibre permite, de asemenea, prenirea dirticulozei, care afecteaza, dupa virsta de 50 de ani, un american din doi.

5. Vitaminele. - Bolile datorate carentelor vitaminice ii afectau chiar si pe primii oameni, iar unele dintre ele mai sint intilnite si astazi, mai ales in tarile in curs de dezvoltare. De altfel, evolutia comportamentelor alimentare si mai ales diminuarea consumului de alimente getale, excesul de "produse antifiziologice\" - precum alcoolul, tutunul, contraceptile hormonale orale - au antrenat riscuri specifice de carente vitaminice. Vitaminele sint molecule organice indispensabile meolismului celular, nefiind sintetizate de catre organism. Iata citeva informatii privind principalele elemente nutriti ce fac obiectul actiunii de suplimentare si a caror importanta in procesul imbatrinirii a fost evocata de multi autori.

Beta-caroten, retinol si vitaminele A. - Sursa principala a vitaminelor A este pigmentul getal beta-caroten, provita-mina transformata in retinol de mucoasa intestinala. Vitamina, prezenta sub doua forme chimice asemanatoare Al si A2, este stocata in ficat. Retinolul facut astfel disponibil este transportat in singe, impreuna cu o proteina specifica sintetizata de ficat. Alterarile celulare datorate carentei vitaminei A afecteaza, in mod tipic, cresterea si dezvoltarea tesuturilor epiteliale cutanate, pulmonare si intestinale, care devin hiper-cheratinizate. Rezulta o rezistenta mai mica la infectiile bacteriene. Un interes considerabil s-a aratat relatiei intre vitamina A si cancer, indeosebi cancerele tesuturilor epiteliale, care reprezinta majoritatea cancerelor. Beta-carotenul este conrtit in organism in vitamina A. Excesul de vitamina A este toxic, insa beta-carotenul nu este toxic. El este stocat in celule, unde joaca rolul de antioxidant. Este un antioxidant puternic. Conform studiului "The Physicians Health Study\", persoanele care consuma beta-caroten au de doua ori mai putine accidente cardiovasculare sau cerebrale decit celelalte.



Se recomanda o doza cotidiana de 25.000 unitati. Un efect indezirabil este colorarea pielii in galben-portocaliu.
Tocoferolul sau vitamina E. - Este singurul antioxidant liposolubil prezent in singe. El intirzie aparitia petelor maro pe piele (semne ale imbatrinirii) si stimuleaza reactiile imuni-tare. Principala functie meolica exercitata de vitamina E este o functie antioxidanta. Acizii polinesaturati ce intra in alcatuirea fosfolipidelor din membranele celulare sint expusi reactiilor de oxidare si peroxidare ce produc derivati toxici. Protectia acizilor polinesaturati poate fi obtinuta prin vitamina E. Analogia dintre simptomele carentelor de vitamina E si de selenium tradeaza actiunea lor similara de antioxidant in organism.
Acidul ascorbic sau vitamina C. - Cea mai mare parte a speciilor animale, cu exceptia omului, sintetizeaza acidul ascorbic. Interactiunile cel mai bine demonstrate din celulele animale sint reactiile de hidroxilare din biosinteza reparatorie a colagenilor, proteine foarte importante ale pielii si tesutului conjunctiv. in ficat, acidul ascorbic intervine in hidroxilarea colesterolului in acizi biliari (proces care poate, in doze de 500-l000 mg/zi, sa diminueze nilul colesterolului) si in detoxificarea dirsilor compusi xenobiotici. El intervine in sinteza corticosteroizilor (suprarenali). in sistemul nervos, intervine in conrsia tirozinei in noradrenalina. Acidul ascorbic faciliteaza absorbtia intestinala de fier, stimuleaza
sistemul imunitar si are o actiune antioxidanta. Anumiti autori sugereaza ca vitamina C (asociata cu beta-carotenul) poate ajuta la prenirea opacizarii cristalinului (cataracta) si a degenerescentei maculare retiniene. Retina are o concentratie in vitamina C de douazeci de ori mai ridicata decit singele. O doza de 500 mg/zi poate fi utila. in caz de absorbtie excesiva de vitamina C, surplusul este eliminat rapid pe cale renala. Acest mecanism de excretie este cu greu inhibat, fiind deci indispensabila luarea de vitamina C pe perioade lungi pentru a evita o carenta brutala (legata de mentinerea excretiei renale in conditiile opririi suplimentarii) dupa o suplimentare vita-minica de trei sau patru zile.
Seleniul. - Este cel mai important antioxidant al organismului. Exista o corelatie intre nilul de seleniu si frecnta cancerelor (in special cancerul de sin). in general, persoanele bolna de cancer au niluri scazute de seleniu in singe. Se poate recomanda o suplimentare de 100 mg/zi.

Coenzima Q10. - A fost descoperita in 1957 de catre EL. Crane, care a extras-o din mitocondrie1. Dr. SteHarris a aratat ca adaosul de coenzima Q10 in hrana soarecilor creste speranta lor de viata cu mai mult de 50%. Mai mult, adaugarea de coenzima Q10 in hrana soarecilor batrini permite obtinerea unei imbunatatiri a aspectului acestora. insa coenzima Q10 contribuie si la buna functionare a organismului in ansamblul sau (efecte favorabile asupra sistemului cardiovascular, imunitar etc.)- Este un compus netoxic si un supliment de 20 mg/zi poate fi util.

Celelalte vitamine. - Pe piata sint disponibile multe alte vitamine sau compusi: folati, vitaminele B6, B12S magneziu etc. Nu dispunem insa de nici o proba privind actiunea lor asupra procesului imbatrinirii.
Am vazut care sint argumentele ce ne-ar putea incita sa adoptam o restrictie calorica.

Dar nu am detaliat nici un regim, intrucit nu acesta este obiectul lucrarii noastre si, mai ales, deoarece adoptarea unui program de restrictie calorica nu poate fi conceputa in afara unei supragheri medicale stricte. Un regim nu poate fi eficient decit daca a fost adaptat si personalizat dupa mai multe consultatii temeinice.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor