Fara indoiala, exercitiile fizice sint utile pentru mentinerea unei bune stari de sanatate, fiind deci favorabile longevitatii. O buna activitate fizica, in ritmul potrivit, cu durata si cu intensitatea potrivite, favorizeaza mentinerea unei bune stari de sanatate. Ele amelioreaza starea cardiovasculara si diminueaza probabilitatea aparitiei bolilor cardiovasculare si a accidentelor vasculare cerebrale. De asemenea, exercitiul fizic amelioreaza meolismul hidratilor de carbon, intirzie anomaliile fibrelor musculare legate de imbatrinire si amelioreaza functionarea cerebrala.
Exercitiul fizic creste concentratia de HDL-coIesterol si o diminueaza pe cea de LDL-colesterol, lucru valabil mai ales la cei care practica maratonul, schiul si la alergatori.
Exercitiile trebuie repartizate, in mod ideal, in trei reprize de douazeci de minute pe saptamina. Intensitatea lor trebuie sa atinga 75 % din frecnta cardiaca maxima teoretica. Aceasta se calculeaza scazind virsta din 220. De exemplu, la o virsta de 50 de ani, frecnta teoretica maxima este 220-50, adica 170 batai cardiace pe minut. Asadar, aceasta persoana va trebui sa atinga in cursul exercitiilor fizice, timp de douazeci de minute, de trei ori pe saptamina, o frecnta cardiaca teoretica maxima de 128 batai pe minut (75% din 170). Pentru a obtine o precizie si mai mare si pentru a tine cont de starea clinica reala a persoanei, trebuie sa se realizeze o proba de efort cardio-respirator cu masurarea VO2 max.
Pe linga cresterea sensibilitatii tesuturilor la
insulina si ameliorarea meolismului glucidic, exercitiile fizice regulate permit evitarea sau diminuarea efectelor imbatrinirii asupra timpului de reactie (timpul necesar pentru a raspunde unei situatii date). Persoane de 65 de ani care beneficiaza de un antrenament fizic regulat au timpi de reactie egali sau chiar mai buni decit persoane de 20 de ani fara antrenament fizic. De asemenea, aceste persoane prezinta o capacitate mai buna de a rezolva probleme (inteligenta fluida), constatare care nu mai este valabila in cazul testelor care evalueaza doar memoria pura.
Caracterul benefic al exercitiilor fizice este general valabil, indiferent de virsta; asadar, niciodata nu este prea tirziu pentru a beneficia de efectele poziti ale unei activitati fizice regulate. Trebuie facut insa un examen medical aprofundat, pentru a depista orice contraindicatie sau boala (in special cardiovasculara) care ar putea fi decompensata de o activitate fizica «supragheata medical.
Trebuie sa spulberam mitul conform caruia activitatea fizica este un leac unirsal si ca ne poate scuti de restrictia calorica. Experientele pe animale au aratat cu claritate ca activitatea fizica amelioreaza starea de sanatate, dar nu contribuie la prelungirea sperantei de viata. Exercitiile cresc meolismul general al organismului, ard mai multe calorii si cresc productia de radicali liberi in organism, a! caror rol daunator asupra sperantei de viata este de acum cunoscut. Un studiu publicat in Journal of the American Medical Associa-tion, realizat pe 13.344 barbati si femei, pe o perioada de opt ani, a aratat ca doar persoanele cu o activitate fizica medie beneficiau de o reducere a mortalitatii. Cei cu o activitate fizica intensa sau foarte intensa nu beneficiau de reducerea corespunzatoare. Ideal ar fi sa se alerge douazeci de kilometri pe saptamina. Daca pare mult, sa se incerce mentinerea unui ritm de douazeci de minute de trei ori pe saptamina (la 75 % din frecnta cardiaca maxima).
Nu vom fi insistat niciodata prea mult asupra necesitatii unui examen medical atent inainte de inceperea oricarei activitati sporti. Asa cum am spus, aceasta ajuta la identificarea contraindicatiilor sau, dimpotriva, a recomandarilor pentru practicarea unui sport sau altuia, in functie de starea de sanatate a persoanei, fixind obiecti serioase si controlind realizarea lor.
