Alimentatia este unul dintre cei mai importanti factori de mediu care influenteaza starea sie sanatate a omului. in prezent, se considerata alimentatia este implicata in toata patologia umana.
Aportul
alimentar insuficient in elemente necesare organismului - proteine (protide), (zaharuri),
lipide (grasimi), tamine, saruri
minerale etc. - poate provoca
tulburari ale sanatatii. Excesele alimentare sunt si ele daunatoare.
Dereglarea ecliililirtilui alimentar pe o perioada scurta de timp, prin neasignrarea unui raport corespunzator intre necesitatile alimentare si aport, poate ti compensata de organism prin mecanisme fiziologice si biochimice de adaptare. Daca dereglarea se mentine insa timp mai indelungat, capacitatea de adaptare a organismului se epuizeaza, apare un dezechilibru la nivel celular, iau nastere\'proeese patologice. t
Dezechilibrul alimentar afecteaza homeostazia meolismul, imunitatea, actitatea motorie, comport ametitul etc.
Optimizarea structurii alimentatiei, elaborarea unei tactici alimentatie-sanatate care sa corespunda nevoilor fizologice ale omului contemporan, in noile conditii create de cilizatia actuala, prezinta o mare importanta pentru profilaxia si patologia umana.
Ca urmare a mecanizarii si automatizarii muncii, a cresterii gradului de Urbanizare ti confort, omul contemporan depune, in general, un fort fizic mai mic deeat in trecut.
Necesitatile energetice (calorice) sunt de 2400-2 800 kcal in 24 de ore pentru adultul care nu face eforturi musculare deosebite, in perimetrul unei eti .sedentare, al unei actitati usoare (in zona temperata), ajungand la 3 200-3 800 de kcal pentru o actitate fizicii medie sau pentru stari fiziologice deosebite, si la 4 000-5 000 de kcal pentru actitati fizice intense.
Alimentatia trebuie sa cuprinda, pe langa calorii .suficiente (nevoile calorice sunt bine acoperite de zaliaruri .si grasimi) si anumite caniitati de proteine digestibile-(100 -.150 g/zi), tamine, saruri
minerale etc. Ca atare, alimentatia trebuie sa fie cat mai echilibrata, sa contina toti-f actor ii nutriti in cantitati si proportii conforme necesitatilor organism ulin.
Se constata ca alimentatia omului modern contine un exces de calorii, respectiv de grasimi, de produse rafinate, concentrate, su-praprelucrate (
zahar rafinat,
paine alba, paste fainoase, bauturi alcoolice distrate etc), bogate in compusi energetici, dar sarace in tamine, saruri minerale si alte substante biologic active, esentiale pentru buna desfasurare a proceselor meolice. Acest dezechilibru alimentar se gaseste la originea multora dintre maladiile cilizatiei actuale: boli cardiovasculare, boli gastrointestinsile, diabet,
obezitate etc.
Prin prelucrare, alimentele sufera pierderi importante in tamine si saruri minerale. Rafinarea excesi a unor produse elimina celuloza, din care cauza se constata incidenta tot mai inaie a constipatiilor cronice, a afectiunilor
intestinului gros, sporirea coles-terolemiei si a bolilor cardiovasculare. Reducerea excesiva a volumului alimentelor, prin hranirea cu concentrate, produce cousti-patii cronice, deoarece nu se stimuleaza peristaltismul intesstinal.
Tel mai adesea, omul alege alimentele fara a tine seama de necesitatile organismului, fiind atras in primul rand de placerile pe care i le procura un aliment sau altul. A limita hrana la unele preferinte, ocolind varietatea alimentelor, este o greseala grava (o
alimentatie corecta presupune o mare varietate de alimente), creand in organism o lipsa cronica a unor elemente nutritive si un exces al altora.
Preferinta pentru dulce determina o crestere exagerata a consumului de zahar rafinat. Excesul de zahar rafinat provoaca o suprasolicitare a organelor producatoare de hormoni, indeosebi a pancreasului, contribuie la aparitia diabetului, a obezitatii si la creasterea frecventei cariilor dentare.
Consumul sporit de
glucide poate provoca o creanta de tamine si tulburari ale sistemului nervos.
Tendinta de a consuma paine alba in locul painii integrale duce o reducere considerabila a aportului de tamine din completul si de saruri minerale.
Consumul redus de legume si fructe proaspete atrage
insuficienta de tamina C si de alte tamine.
Supraconsumul de carne si de grasimi (indeosebi de grasimi animale) si deficitul de fibre alimentare (celuloza), de. fructe si legume, favorizeaza aparitia cancerului colonului.
Omul contemporan, care face un efort fizic; redus sau mediu, are nevoie de o alimentatie mai saraca in calorii, dar bogata in substante biologic active, cu atat mal mult, cu cat el este supus stress-nlui si poluarii mediului.
Cresterea solicitarilor neuropsihice este insotita de sporirea necesarului de proteine, de l amine (in special 1^ si Bfi), de fier si calciu.
Poluarea mediului, inclusiv a alimentelor, ca urmare a industrializarii, impune un aport marit de substante de protectie, indesosebi de proteine si tamine.
fructele si legumele reprezinta sursa principala de* tamina\'0 si de protaniina A. Elfi sunt unica sursa de tamina P.
Vitaminele naturale sunt mult mai eficiente, mai active, decat taminele de sinteza (procurate din farmacii).
Fructele, si legumele nu contin o singura tamina, ci un complex de tamine , intre care exista interactiuni multiple. Prezenta acizilor organici si a unor saruri minerale protejeaza si potenteaza actiunea taminelor, astfel incat, in doze foarte mici, taminele naturale au efecte maxime.In fructe si legume se afla, practic, toate elementele minerale necesare organismului uman: potasiu (element preponderent), fosfor, magneziu, sodiu, zinc, fier, cupru s.a.
Fructele si legumele au un potential alcalin ridicat, contribuind la mentinerea, reactiei usor alcaline a sangelui. Se stie ca alimentele de origine animala (eu exceptia laptelui) si produsele taioase au in organism un efect acidifiant. Actiunea alcalinizanta a fructelor si legumelor se datoreaza acizilor organici (citric, malie, tartric) care sunt meolizati in organism, iar sarurile rezultate (carbonati si bicarbonati de calciu si de potasiu) mentin alcalinitatca sangelui. Sarurile de potasiu, prezente in fructe si legume in cantitate mult mai mare decat cele de sodiu, influenteaza pozitiv meolismul apei in tesuturile corpului, permitand eliminarea surplusului de apa si a substantelor nocive din organism (an efect diuretic).
Fructele si legumele (din unele specii) au proprietati uricolitice, respectiv de dezintegrare a acidului uric si, datorita acestui fapt, sunt indicate in tratamentul artritelor, al gutei si litiazelor.
Prin consumarea de fructe proaspete , suculente si de legume, se reduce substantial nivelul energetic (caloric) al ratiei alimentare, fara a diminua volumul mesei. Daca 100 g de paine furnizeaza circa 250 kcal , aceeasi cantitate de portocale ofera 44 de kcal, iar de tomate numai 22 kcal. Ciocolata are un efect caloric de circa
500 kcal la 100 g.
La cele mai multe specii de fructe predomina glucidele simple, direct asimilabile (levuloza si glucoza), incat organismul uman este scutit de efortul de a meolica zaharoza si alte zaharui mai
complexe.
Ca atare, Introducerea fructelor si legumelor in cantitate suii-cienta in ratia zilnica asigura echilibrarea alimentatiei omului sub raport caloric, taminic, mineral, celuloza , etc.
