Sinonime: Rodier, rubin, arodie, bodier, poraogram, pitlijan.
Parti folosite: Coaja fructului uscat, coaja radacinii proaspete sau uscate, frunzele proaspete, fructele proaspete, florile.
Habitat: Originar din India.
Florile de rodiu, pregatite cu zahar, opresc scurgerile uterine, dizenterice sau diareice. Sub forma de infuzie, sint binefacatoare in caz de diaree, de singerari ale pielii, de hernie, ptoza intestinala sau hemoptizie.
Coaja de rodiu trebuie sa fie proaspata si uscata: este mai astringenta decit florile si se foloseste in special la calmarea
hemoroizilor si a
hemoragiilor uterine si nazale. Vinul din coaja de rodii, baut cald, calmeaza durerile dentare.
Coaja radacinii, sub forma de decoct sau pulbere, este un puternic vermifug, indeosebi impotriva teniei, dar si a ascarizilor: se lasa la macerat, timp de 24 de ore, 50 g de coaja de rodiu in 250 g de apa; apoi, la foc mic, se reduce la jumatate cantitatea de apa, iar licoarea astfel obtinuta se da bolnavului in doua reprize, adaugindu-se, pentru indulcire, \' citeva picaturi de alcool de menta, care-i vor atenua gustul amar. De retinut ca decoctul distruge si amibele.
Rodiul este si un remarcabil tonifiant al inimii. Curata gura si opreste
varsaturile femeilor gravide.
Dulceata din flori de rodiu are virtutea de a opri orice scurgere vaginala. Decoctul din seminte de rodii sint bune sub forma de irigatii vaginale, curatind, purificind si oprind leucoreea.
Proprietatea cea mai remarcabila a radacinii ramine actiunea ei impotriva bacilului Koch.
Decoctul din radacina de rodiu se foloseste cu succes sub forma de clisma, purificind intestinul de toti parazitii intestinali.
Rodiul este bogat in vitamina B2 si in mangan, una dintre componentele indispensabile ale vietii celulelor. Manganul este prezent si in ovaz, secara, orz, mei, mazare, fasole,
linte si
orez nedecorticat. Vitamina B2 favorizeaza respiratia, oxidarea celulara, eliminarea renala a apei si sarii absorbite peste zi si cresterea la copii si tineri. Carenta de vitamina B, se manifesta prin
tulburari de crestere (rahitism), oculare (fotofobie, senzatia de usturime sau de nisip in ochi, oboseala, scaderea acuitatii vizuale, lacrimare,
spasme ale pleoapei, opacizarea corneei), cutanate (pete rosii, descuamare), ale unghiilor (care devin mate si casante), ale mucoasei (crapaturi ale buzelor, Fisuri ale comisurii labiale, siomatita, senzatia de uscaciune a gurii).
» Aplicatii Afectiuni intestinale
Amibiaza
Colici
Diaree
Dizenterie
Parazi[i
Ptoza Hemoragii
Rani
Metroragie
Hemoragie nazala
Plagi
Ulcere Afectiuni ginecologice
Leucoree Afectiuni ale stomacului
Dureri
Dispepsie
Edemul picioarelor Afectiuni respiratorii
Astm
Bronsita
Tuberculoza rtij - Sincopa Stari febrile
» Proprietati
Anii bac ier ian
Anti diareic
Astringerit
Cefalic
Colagog
Emenagog
Racoritor
Stomahic