In afara riscurilor asociate oricarei interventii chirurgicale ( mai sus, cap. 10.4.), exista riscuri specifice imtarii mamare. in conditiile unei tehnici chirurgicale performante, folosind imte medicale de inalta tehnologie (biocompatibile), aceste riscuri sunt reduse la minimum, lata-le:
1. Ruptura sau fisurarea imtelor. Mai frecventa la imtele cu ser fiziologic si foarte rara la cele cu gel siliconic. Se produce mai ales in cazul unor traumatisme grave ale toracelui (de pilda, fracturi de coaste care inteapa imtul). Fara a pune in pericol sanatatea purtatoarei, necesita inlocuire chirurgicala (sirnpia). Se poate repera ecografic sau mamografic.
2. Infectiile sunt foarte rare. Necesita scoaterea temporara a imtului si inlocuirea lui printr-o operatie ulterioara.
3. Hematomul (acumulare de sange) se poate evacua prin punctie, rareori necesita reinterventie. Semnalati medicului daca unul din sani a devenit excesiv de mare si nu mai incape in sutien!
4. Respingerea imielor. Acest risc este aproape exclusiv teoretic (in masura in care imtele sunt considerate corpuri straine).
5. Retractia capsulara. invelisul format de organism in jurul imtului (normal) se ingroasa si se retracteaza, dand
nastere unui san indurat, deformat, dureros. in conditiile practicarii unei tehnici chirurgicale performante si biologiei normale de ndecare a pacientei, fenomenul este rar.
6. Asimetriile mamare. Asimetriile mamare naturale, de mica anvergura, sunt o regula. Ele nu trebuie corectate ca In cazul asimetriilor zibile, cand se pot pune imte de volum diferit. Asteptarile pacientei trebuie sa fie realiste: sa tolereze un grad (mic) de asimetrie. Prin operatia de marire de sani nu se poate corecta pozitia departata a areolelor (si sfarcurilor) mamare.
7. Deplasarea imtelor. La persoanele care isi antreneaza intensiv muschiul pectoral, imtul plasat submuscular se poate deplasa lateral sau in sus.
8. Cicatricele. Desi orice chirurg se straduieste ca inciziile sa fie cat mai mici, mai fine si mai ascunse, este posibil ca ele sa dena mai ingrosate, hiperpigmentate, dure (deci zibile), mai ales la nivelul pielii santului submamar. Cicatricele se trateaza sau se reopereaza. Daca pacientul are predispozitie pentru cicatrice urate\", posibilitatile de tratare sunt limitate.
9. Diminuarea sensibilitatii la nivelul areolei si mamelonului (sau aparitia sensibilitatii dureroase). De obicei, indiferent de linia de incizie, dar mai frecvent la inciziile areolare (cu precadere circulare), aceste fenomene sunt tranzitorii (dureaza pana la
6 luni, rareori mai mult).
10. Sarcina si alaptarea. Imtele mamare nu interfereaza cu
sarcina (in nici un fel),
alaptarea nu este, de obicei, afectata, iar
laptele are o compozitie normala. in mod curent,
sanii imtati isi mentin mai bine forma dupa sarcina decat cei neimtati.
11. Cancerul mamar. Nu are legatura cu imtele mamare; riscul de aparitie a cancerului mamar este acelasi la femeile fara imte si la cele cu imte. Aceeasi situatie se constata in cazul altor boli presupuse a avea legatura cu marirea de sani (de exemplu, bolile autoimune).
Pentru o depistare precoce a cancerului mamar, fiecare femeie, chiar dupa acest tip de interventie, trebuie sa-si faca un consult regulat al
sanilor (la medicul de familie, ginecolog) si sa se autopalpeze.
Rezultatul interventiei de marire de san este imediat, de obicei, spectaculos si, conform sondajelor de opinie efectuate de clinica noastra, aduce schimbari benefice importante in ata pacientelor.
