Sindrom clinic si paraclinic in care manifestarile se coreleaza cu apartia unui gradient foarte mare de presiune intre VS si aorta ca urmare a stenozei orif aortic.
-A) valvularopbstacolul p fi -B) subvalvular
-C) supra valvular

C) SA supravalvulara este EXCLUSIV congenitala si este produsa de un inel constrictiv fibros la marginea superioara a sinusului Valsalva deasupra ostiilor arterelor coronare

B) SA subvalvulara este produsa fie de un inel fibros fie de un diafragm de diverse marimi inserat la cativa mm sub valve aortice; este congenitala; sau de hipertrofia anormala a septului interventricular in cardiomiopatiile hipertrofice.

A) SA valvulara
- congenitala - cea mai frecventa forma este bicuspidia aortei cu comisurile fuzionate ce transforma valva intr-un difragm cu un orificiu central. Se asociaza de obicei cu alte leziuni cardiace congenitale (coartatia de aorta, persistenta canalului arterial si transpozitia de vase marI)

- dobandita - reumatismala - asociata frecvent cu insuficianta aortica
- asociata frecvent cu lez mitrale
- degenerativa - de obicei > 60 ani
- valve ingrosate, rigide, cu depunere de ca
- se asociaza cu cardiopatie ischemica si cu leziuni
mitrale degenerative (calcificare de inel, insuficianta mitralA )alte cauze - endocardita infectioasa
- boli de colagen (spondilita anchilopoeticA )

Fiziopatologie

Suprafata normala a orificiului aortic este de 2.5-3 cm2 sau 1.5 cm2/m2 suprafata corporala si se poate reduce pana la 50% din normal fara sa apara un gradient de presiune mai mare de 20 mm Hg intre VS si aorta
Ca rezultat al stenozei deci al obstructiei la golire, VS se va contracta mai puternic. Se realizeaza un gradient sistolic de presiune intre VS si aorta cu presuine mica. Ca o consecinta a cresterii presiunii si prelungirii ejectiei VS se dezvolta hipertrofie VS de tip concentric.
H VS are efect benefic de mentinere "compensata" a SA, dar are si efecte negative si anume este alterata intai functia diastolica ventriculara (este incetinita umplerea ventriculara in proto diastola si accentuata umplerea telediastolica produsa de contractia atrialA). Cand se instaleaza fibrilatia atriala dispare componenta atriala ce participa la umplerea ventriculara si starea hemodinamica se accentueaza rapid.

Functia sitolica se poate mentine mai multi ani, dar pe masura ce stenoza progreseaza si scade functia sistolica. Scaderea contractilitatii fibrei miocardice se produce prin aparitia fibrozei interstitiale si a ischemiei subendocardice (datorita presiunii crescute intraventriculare.)

Modificari hemodinamice:

- debitul cardiac in repaus se mentine multa vreme.
- presiunea in AS creste cand apare IVS -> creste preiunea in capilarul pulmonar-> creste pres in arteara pulmonara -> apar ICC
- debitul coronarian chiar daca se mentine exista o discrepanta intre cerere si aport (miocardul hipertrofiat necesita mai mult O2 )

Simptome si semne clinice

Tin de debitul mic si de incapacitatea inimii de a modifica corespunzator debitul la efort datorita fixitatii stenozei.
- dispneea - apare datorita cresterii presiunii diastolice in VS si retrograd in AS si venele pulmonre. Are diferite grarade: dispnee la efort mare, efort mic, ortopnee, dispnee paroxistica nocturna
- angina pectorala - apare la efort
- cedeaza la repaus si la nitroglicerina
- apare la >50% dintre bolnavii cu SA moderate si

sevede

- este produsa datorita ischemiei miocardice secundara hipertofiei miocardului si debitului cardiac neadecvat la efort

- sincopa - apare la >30% din bolnavii cu SA

- de obicei la efort sau imediat dupa efort

- moartea subita precedata de efort

Examen fizic

- inspectia - de obicei nimic deosebit

- palparea - palparea apexului in decubit lateral stg. evidentiaza soc apexian intarziat si sustinut (forta si durata correlate cu HVS)
- uneori si palpeaza impuls presistolic produs de o contractie atriala viguroasa
- freamat sistolic, la baze in spatiile II intercostal la stg si dr sternului in SA medii si severe(corespondentul palpator al suflului de stenoza aorticA).

- auscultatie

Suflu de stenoza valvulara aortica

-are locul de auscultatie oriunde pe o linie intre sp. II i.c. dr. si vf.

- se aude mai bine cu toracele aplecat inainte

- iradiaza in 2 directii: - catre vasele de la baza gatului (pe carotida dr.)
- catre vf inimii - pt frecvente inalte ale suflului (confundat adesea s. holosistolic de M.)
- intens mare sau frecv mare (gr 4 - 6)

- insotit de freamat

- tonalitate inalta

- timbru aspru, raztor

- durata - este protomezotelesistolic ( nu incepe imediat dupa zg I ci la un scurt interval dupa zg I si se termina inainte de zg II)
- intensitatea lui scade in: insuficienta cardiaca, fibrilatia atriala ., cand scade debitul cardiac
- fono - aspect rombic (crescendo-descrescendO)

Clic de ejectie - clic vascular
- este produs de domul valvular si dilatarea poststenotica a acestuia
- apare la bolnavii cu valve mobile necalcigficate
- la 0,03 - 0,08 s dupa zg I inainte de inceprea suflului sistolic (in protosistolA)
- se aude in sp III i.c. pe marginea stg. a sternului si uneori la vf.

- nu se modifica cu respiratia

Zg II (comp aorticA)

- este dimin sau absent

- index IVS - galop protodiastolic

Semne periferice

- puls de mica amplitudine si creste incet (parvus et tarduS)

- in f. avansate T sistolica scazuta

Date paraclinice

- EKG - HVS
- Rx - in formele usoare si moderate - fara modificari (dimensiunea este normala deoarece cavitatea ventr nu este dialtata iar hipertofia este concentrica. Aparitia dilatarii VS are semnificatia unei functii ventriculare deficitare (marirea VS - alungirea si rotunjirea arcului VS)
- dilatarea poststenotica a aortei ascendente vizibila pe Rx toracic postero-anterior

- calcificarea inelului aortic

- circ. pulmonara incarcata de tip venos cand presiunea telediastolica imn VS este crescuta
- Fono - suflu sistolic - debut la distanta de zg I
- se termina inainte de zg II
- forma rombica (crescendo-descrescendO)

- clic protosistolic vascular de ejectie - la 0,03 - 0,08 s dupa zg I inainte de inceperea suflului (cand valvele sunt inca suplE)
- zg IV la vf - expresie a unui gradient > 70 mmHg si a unei pres telediastolice mult crescuta
- Ecocardiografia - prezenta stenozei, localizarea (valvulara, supravalvulara, subvalvularA), severitatea leziunii
- Eco in modul M - ingrosarea si calcifierea valvelor

- HVS

- dilatarea aortei ascendente
- Eco bidimensional - evid. nr. valvelor aortice
- ingrosarea si prezenta calcificarilor
- locul obstacolului
- HVS
- aprecierea functiei VS - sist - fractie de ejectie, contractilitatea peretilor, fractie de scurtare
- diast - prin analiza profilului fluxului transmitral si prin analiza fluxului in vv pulmonare

- Ex. Doppler - gradientul dintre VS si aorta

- calcularea ariei valvulare

Stenoza aortica:

Severa - aria valvelor < 0,75 cm²
- gradient de 80 mmHg sau mai mare
Moderata - aria valvelor intre 0,75 - 1,4 cm²

- gardient intre 50 - 80 mmHg

Sub aceste valori e considerata stenoza aortica usoara.
- Cateterism cardiac - numai daca exista discrepante intre datele clinice si eco. Dupa 50 de ani este necesara si coronarografia pt ca protezarea valvulara se poate insoti si de o eventuala interventie pe coronare.

---

---

---

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor