Ca medic cu specializare in Ayurda, nu ma impac prea bine cu ideea ca exista o demarcatie clara intre elementul fizic, cel mental, emotional si ce! spiritual din firea noastra. De vreme ce fiecare gind si fiecare sentiment se manifesta fizic la nilul corpului, este evident ca mintea si trupul sint una. Totusi, poate ca o distinctie utila ar fi aceea dintre consumul frecnt de alcool si alcoolism, prin separarea experientelor care sint percepute ca emotii primare de cele care dau
nastere unor senzatii fizice bine definite. Mai mult, termenul de
alcoolism poate fi separat de cel de consum frecnt de alcool prin evidentierea unor elemente negati puternice, bine definite in viata alcoolicului, cum ar fi perturbarea muncii, necazuri financiare si legale, probleme in familie, care pot duce chior pina la violenta. De cealalta parte, consumul frecnt de alcool este o categorie moi neclara, care inseamna faptul ca alcoolul impiedica sau tulbura in orice fei capacitatea persoanei de a se bucura de viata, oricit de nesemnificati ar parea aceste interferente.
Odata calatoream cu un prieten caruia ii placea sa consume vin la masa, la fel cum le place ati-tor milioane de oameni din lumea intreaga. Dor and, din neatentie, ne-am trezit intr-un restaurant care nu aa licenta pentru vinderea bauturilor alcoolice, mi-am dat seama ca prietenului meu nu ii placea, pur si simplu, sa consume vin la masa, ci ca mai degraba nu se putea bucura de masa fara vin. Cind am realizat ca restaurantul nu ne putea oferi bauturi alcoolice, nici nu a mai intrat in discutie sa mincam acolo, din cauza nefericirii reale pe care i-o provoca acest fapt prietenului meu. Pur si simplu, nu pot min-ca fara vin\", s-a scuzat el cu tristete si am cautat un alt restaurant. Simtea o nevoie puternica, de neinlaturat, sa bea alcool in anumite momente ale zilei. Daca alcoolul nu facea parte din mesele sale, prietenul meu se simtea foarte neplacut si trebuia sa remedieze situatia. Dar fata de un alcoolic in adevaratul sens al cuvintului, iui nu i se facea rau fizic cind nu aa alcool si lipsa acestuia nici nu-i afecfa vizibil viata. Desi alcoolul juca doar un rol mic si foarte precis in viata lui, el era dependent, dupa cum inteleg eu acest cuvint.
Spre deosebire de obiceiul de a bea frecnt,
alcoolismul propriu-zis ' adica dependenta de alcool ' poate fi definit mai precis si poate fi recunoscut prin intermediul unui numar limitat de trasaturi si caracteristici bine documentate.
a- Silirea prioritatilor. Pentru un alcoolic, scopul principal al unei zile este sa bea. Activitatile importante sint reprogramate sau sacrificate pentru a permite bautul, in ciuda oricaror probleme pe care le-ar putea cauza. La fel, un alcoolic stie in ce anume momente ale zilei, pur si simplu, trebuie sa bea si face orice sacrificii pentru a se asigura ca se va intimpla asa.
a- Toleranta crescuta. Pe masura ce trece timpul, cantitati tot mai mari de alcool sint necesare pentru a provoca efectul scontat.
a- Simptomele abstinentei. Pe masura ce toleranta la alcool creste, cresc si simptomele neplacute sau chiar dureroase care apar atunci cind alcoolul lipseste. Aceste simptome includ tremuraturi, insomnie, agitatie, anxietate si confuzie. In cele din urma, acestea se transforma intr-un cerc vicios, iar evitarea lor devine un factor motivator major pentru continuarea consumului de alcool. Alcoolicul bea mai mult ca sa evite consecintele abstinentei, dar cresterea consumului nu face decit sa agra-ze consecintele.
a- Disperarea. Uneori exista o dorinta sau o nevoie coplesitoare de a bea, mai ales atunci cind se face o incercare de a reduce consumul. Chiar in momentul in care are o bautura in mina, un alcoolic s-ar putea sa simta nevoia de urmatoarea. Intr-un bar sau intr-o bodega, un alcoolic s-ar putea sa ceara a doua bautura inainte de a o fi terminat pe prima.
a- Conflictul interior. Pe masura ce problema se agraaza si incepe sa scape de sub control, va exista o perioada in care alcoolicul va dori sa se lase de bautura, ba chiar s-ar putea sa reuseasca pentru un timp. Dar cind incepe din nou sa bea, el isi reia rapid chile obiceiuri.
a- Problemele exterioare. In viata unui alcoolic aproape sigur vor aparea probleme la serviciu, cu prietenii, cu familia si cu politia. Pentru a le evita, s-ar putea co el sau ea sa inceapa sa bea in secret, sa ascunda sticle de alcool la lucru sau acasa.
De la faza de bautor la cea de alcoolic
a-
Nu e de mirare ca adesea bautul frecnt se transforma in alcoolism. Aceasta progresie a fost descrisa foarte detaliat intr-o serie de prelegeri tinute la Unirsitatea Yale de catre cercetatorul E. M. Jellinek. Prelegerile respecti au fost concepute pornind de la chestionarele completate de peste 2 000 de alcoolici si ele stau la baza modelului bolii\" alcoolismului, in prezent o abordare apreciata in tratarea alcoolismului. Ca urmare a acestei cercetari, Jellinek a reusit sa identifice etape clare si previzibile ale bolii\" alcoolismulul, desi pot trece luni sau chiar ani intre dirsele etape. Alcoolismul, in aceasta perspectiva, poate fi inteles ca o problema de sanatate cronica, somatica, progresiva, analoaga bolilor care provoaca handicap, precum
sifilisul sau scleroza multipla. Desi Jellinek recunoaste ca anumiti bautori nu trec niciodata de stadiul obisnuit\", care seamana cu simplul consum de alcool, el concluzioneaza ca dependenta de alcool progreseaza in patru etape succesi.
