Prima etapa
Cind consuma alcool, subiectul resimte o scadere drastica a nivelului de stres si o dimensiune a tensiunii. Dupa o perioada de sase luni pina la doi ani, viitorul alcoolic incepe sa bea aproape in fiecare zi, pentru a trai acea relaxare. De regula, el sau ea are o toleranta la alcool mai mare decit o persoana obisnuita.
A doua etapa
Cind incep sa apara amneziile sau pierderile bruste de memorie, s-a atins a doua faza a alcoolismului. Amneziile se refera de obicei la memoria intermediara ' de exemplu, la activitati sau conversatii care au avut loc cu o zi in urma, in perioada in care s-a baut. Amintirile evenimentelor de dinainte si de dupa momentul de amnezie ramin intacte. In timpul acestei perioade, subiectul incepe sa-si dea seama ca bautul a ajuns intr-o noua faza, iar acestei activitati i se asociaza
tensiunea si vinotia. Ca urmare, s-ar putea sa inceapa sa bea in secret.
A treia etapa
In formularea originala a lui Jellinek, aceasta este faza cruciala in care bautorul trece de ia un comportament mai mult sau mai putin controlat la unul total necontrolat. Alcoolicul raspunde acum tensiunii cu bautura, in mod imediat si reflex, zilnic, si poate chiar provoca sau inventa incidente care sa justifice consumul de alcool. Adesea dependentul isi incepe fiecare zi cu o bautura si isi petrece serile devenind din ce in ce mai beat. Aceasta faza dureaza mai multi ani, de-a lungul carora el este capabil inca sa isi mentina slujba, sa fie sociabil, desi relatiile apropiate sint din ce in ce mai incordate.
A patra etapa
Jellinek o considera faza cronica a dependentei de alcool, marcata de lungi perioade de intoxicare. Apar probleme grave de sanatate fizica si mentala, probleme in relatiile personale si profesionale si cu politia. Chiar o scurta indepartare de alcool produce simptome neplacute si generatoare de spaima, iar dependentul bea ca sa le evite. Toleranta la alcool se diminueaza brusc si chior cantitati mici de alcool duc la betie.
De-a lungul celor patru etape ale modelului de
alcoolism ca boala prezentat de Jellinek, o mica majoritate a alcoolicilor (cam 60%) trece printr-o experienta care are implicatii importante in tratarea cu succes a alcoolismului. Cind acesti oameni sint cuprinsi de o disperare profunda, pe nesteptate traiesc experienta unei treziri spirituale. Ei incep sa faca apel la o putere mai mare care sa-i ridice din haurile in care s-au scufundat. Un mic numar de alcoolici traieste chiar un moment dramatic de revelatie, similar
cu o convertire religioasa, in care recunosc ca sint in miinile unui destin suprem. Cu alte cuvinte, traiesc un
moment de extaz.
Acest fenomen transcendent este in aceeasi masura dovedit stiintific, ca si celelalte etape ale bolii alcoolismului. Poate ca boala insasi poate fi interpretata ca o incercare inselatoare de a ajunge la acest punct ' o cadere in iad care trebuie sa preceada viziunea raiului. In acest context, poate ar trebui sa revenim la discutia noastra din modulul 1, in care il consideram pe dependent un cautator prost indrumat, si sa citam aici o scrisoare a psihologului Car! Jung, in care el realizeaza explicit o onaiogie intre dependenta si iad:
Sint pe deplin convins ca dominanta spiritului raului in aceasfa lume duce nevoia spirituala ne-. recunoscuta in pierzanie, daca nu este neutralizata iie printr-o viziune religioasa reala, fie prin zidul protector al comunitatii umane. Un om obisnuit, neprotejat de un spirit mai inalt sau izolat de societate, nu poate rezista puterii raului, care este pe buna dreptate denumit demon Alcool\" in latina inseamna spirit\", acelasi cuvint fiind folosit si pentru cea mai inaltatoare experienta religioasa, ca si pentru otra cea mai vicioasa.
Daca jocul de cuvinte nu vi se pare exagerat, putem obser ca, pentru un numar destul de mare de persoane, solutia spirituala\" a alcoolului duce in cele din urma la o solutie spirituala in favoarea alcoolismului. Filozoful William James, in The Varie-ties of Religious Experience (Varietatea experientelor religioase), scria ca aderatul leac pentru bautul excesiv este religia ferventa. Sinf tentat sa merg chiar mai departe, spunind ca singurul leac pentru dependenta de orice fel este descoperirea unei spiritualitati interioare profunde. Apoi, pe aceasta baza spirituala, dependentul aflat in recuperare poate incepe sa faca schimbari concrete in viata sa, schimbari absolut necesare pentru o transformare aderata.
