Semne si simptome cheie
» sange in materiile fecale;
» modificarea tranzitului intestinal;
» dureri abdominale;
» scadere in greutate.
Dintre toate cancerele digesti, cancerul colonului si rectului (cancerul colorectal) este cel mai frecnt. In fiecare an sunt
diagnosticate in Statele Unite aproximativ 130000 de cazuri de cancer colorectal. Spre deosebire de majoritatea celorlalte cancere digesti, rata de supravietuire pe termen lung este buna, in cazul in care afectiunea este diagnosticata precoce. Rata de supravietuire la 5 ani a celor cu cancer colorectal diagnosticati in stadii precoce este mai mare de 90 %.
Testele de screening pot ajuta la detectarea cancerului colorectal in stadii precoce. Problema este ca multa lume nu profita de avantajul acestor teste. Aceasta este o parte a motivului pentru care cancerul colorectal omoara peste 50000 de americani in fiecare an, fiind devansat doar de cancerul pulmonar printre cauzele de deces prin cancer in Statele Unite. O data ce cancerul colorectal s-a intins la organele incinate sau la ganglionii limfatici, rata de supravietuire la 5 ani scade.
Ati risc crescut?
Ca si in cazul altor cancere digesti, factorii genetici si stilul de viata par sa joace un rol important in aparitia cancerului colorectal. Factorii de risc cunoscuti cuprind:
Antecedentele familiale. Ati un risc superior mediei daca cineva din familia dumneavoastra are aceasta boala. Toate formele de cancer colorectal au baze genetice. Pentru unele tipuri, totusi - intre 5 si 10 % din total - riscul ca boala sa fie mostenita este foarte mare.
Un alt tip de cancer mostenit este denumit sindromul cancerului ereditar nonpolipozic de
colon (SCENPC). Daca ati aceasta afectiune, exista un risc de 50 % de a transmite gena oricaruia dintre copin dumneavoastra. De asemenea, exista un risc de 80 % de a face cancer de colon la o varsta tanara. Varsta medie la care se pune diagnosticul la cei cu SCENPC este de 45 de ani, in atie cu 65 de ani cat este varsta medie la cei cu cancer colorectal nemostenit.
O alta afectiune mostenita este polipoza adenomatoasa familiala (PAF), in care exista, la nilul colonului si rectului, sute sau chiar rnii de mici proeminente necanceroase (polipi). Polipii apar initial, in mod caracteristic, 3a adolescenta. Cancerul apare aproape intotdeauna la nilul unuia sau mai multor polipi, in general intre 30 si 50 de ani.
Polipii colorectali. Mai mult de 95 % dintre cancerele colonului si rectului debuteaza ca modificari ale stratului intern al
intestinului (adenoame). Aceste modificari sunt asemanatoare polipilor. Nu toti polipii se cancerizeaza, dar aproape toate cancerele colonului sunt la inceput polipi ( Polipii colorectali: semne precoce de artizare\" de la ina 181).
Cancerul colorectal in antecedente. Pot aparea noi cancere sau polipi in alte locuri, la nilul colonului sau rectului.
Grupul etnic. Barbatii si femeile de culoare neagra au un risc mai mare de cancer colorectal. Intre anii 1973 si 1992, frecnta cancerului colorectal la barbatii de culoare neagra a crescut cu 40 %, iar la femeile din aceeasi rasa cu 16 %.
Varsta. Noua din zece pacienti cu cancer colorectal au peste 50 de ani.
Antecedentele de boala inflamatorie intestinala. Durata lunga a unor afectiuni cum sunt colita ulcerativa sau boala Crohn a colonului va creste riscul de a face un cancer colorectal.
Fumatul. Cercetarile arata ca un numar mare de cancere de colon apare la fumatori, Riscul este cu atat mai mare cu cat este mai lunga durata de timp a fumatului sau a consumului de tutun.
Dieta. Cei care mananca o
dieta bogata in grasimi, in special una care contine multa carne de vita, porc si miel, au un risc crescut. Pe de alta parte, se considera de mult timp ca o
dieta bogata in
fibre va poate scadea riscul de cancer colorectal. Totusi, rolul fibrelor este controrsat. Studii mai noi sugereaza ca
fibrele nu va protejeaza impotriva cancerului de colon.
Exercitiul fizic. Persoanele inacti tind sa aiba un risc mai mare de cancer colorectal.
Simptome
Simptomele pot varia in functie de localizarea si extinderea cancerului. Un cancer localizat in portiunea inferioara a colonului sau in rect poate bloca trecerea materiilor fecale, determinand crampe si facand dificila eliminarea scaunului. Veti aa foarte des senzatia de defecatie si, chiar dupa ce ati fost la toaleta, senzatia de scaun poate persista. Un alt semn de alarma este descoperirea sangelui in materiile fecale sau in vasul de toaleta.
Un cancer situat mai sus la nilul colonului poate fi cauza anemiei si a asteniei, datorate unor pierderi de sange pe care nu le puteti sesiza. Sangele este de obicei amestecat in materiile fecale si este de culoare inchisa. Alte simptome mai pot fi
diareea sau
constipatia persistenta, diminuarea apetitului, scaderea inexplicabila in greutate si durerea abdommala.
Diagnostic
Exista multe analize care pot monitoriza starea de sanatate a colonului si rectului si pot depista cancerul. Acestea cuprind: colonoscopia;
» sismoidoscopia;
radiografia colonului (clisma baritata);
» examenul digital rectal;
» testul de determinare a sangerarilor oculte din materiile fecale. Colonoscopia reprezinta standardul de aur in detectarea cancerului
colonie. In timpul acestei proceduri, se introduce prin rect si este impins apoi in colon, un tub subtire, flexibil, care are atasata la varf o camera mica de luat deri. Procedura permite doctorului sa caute leziuni canceroase sau polipi precancerosi. Detectarea si indepartarea polipilor va scade riscul de a face cancer de colon cu mai mult de 90 %. Una dintre alternatile colonoscopiei este sigmoidoscopia combinata cu radiografia
colonului.
Tratament
Interntia chirurgicala si chimioterapia sunt cele doua metode principale de tratament al cancerului colonie. Cancerul rectal are aceleasi optiuni terapeutice, la care se adauga radioterapia. in functie de tipul de cancer (colonie sau rectal), de starea generala, de dimensiunea, localizarea si extinderea tumorii, puteti fi supus doar uneia sau tuturor celor trei metode terapeutice.
