Hemoroizii (gr. "haima" = sange, "rhoia" = a curgE) reprezinta dilatatia varicoasa a pleŽxurilor venoase din submucoasa anorectala, manifestata cel mai adesea prin pierŽdere de sange, si au inŽcidenta maxima intre 30-60 de ani, cu repartitie egala pe sexe. Adeseori, afectiunea este latenta, compatibila cu starea de sanatate. PreŽvaŽlenta reala este greu de apreciat, fiind influentata de culŽtura, educatie si factori socio-economici; este mai mare in tarile avansate socio-economic, unde se pare ca intereseaza un individ din trei.

Este foarte importanta corecta interpretare a simptomelor si semnelor intalnite in cadul patologiei ano-perianale in general si a hemoroizilor in special, deoarece in spatele unei boli banale se poate ascunde uneori o afectiune grava cum este canŽcerul de rect sau tumora pelvina in evolutie, situatie cand un diagnostic corect si precoce permite instituirea unui tratament adecvat care sa ofere sansa unui rezultat cat mai bun pentru bolnav.

Plexul hemoroidal superior este format din eŽlemente venoase dispuse in 3 pachete heŽmoŽroidale, coŽresŽpunzatoare celor 3 ramuri terminale ale arterei hemoroidale supeŽrioaŽre (doua pe dreapta si una pe stangA), ceea ce justifica localizarea de electie a hemoroiŽziŽlor la orele 2, 4 si 8 pe caŽdraŽnul orar anal in pozitie genuŽpectorala (respectiv orele 3, 7 si 11 din literatura anglosaxona, care raporŽteaza la pozitia taliei hipogastrice = pozitia TrendelenburG).

Tabloul clinic difera dupa tipul de hemoroizi, externi sau interni:

1. Hemoroizi externi:

- in general sunt asimptomatici;
- uneori se pot trada clinic printr-un prurit ano-perianal (98% din cauzele de prurit anal la adult, exprimat mai ales in sezonul calduros, dupa eforturi etc.) sau printr-o senŽzaŽtie de greutate ano-rectala (mai ales in cursul defecatieI);
- cel mai adesea, se manifesta cand devin sediul unei complicatii trombotice (tromboza hemoŽroiŽdala exŽterŽnA), cu simptome de amplitudine corespunzatoare gravitatii tromŽboŽzei;
- la examenul clinic, sunt vizibili in jurul anusului, pe toata circumferinta (hemoroizi "in coŽroaŽna") sau partial, sub forma unor proeminente neregulate, rotunjite, cu baza larga de implantare, acoperite de teŽgument (in cea mai mare partE) si de mucoasa, care la efort prezinta tumefieri albastrui mai ales la baza;
- pe alocuri, tumoretele hemoroidale descrise alterneaza cu ciucuri cutanati uscati, avasŽculari, cu aspect verucos, denumiti mariste hemoroidale (aspect evolutiv tardiv al unor hemoroizi externi care, succesiv, s-au trombozat si apoi s-au fibrozat, cu condensarea scleroasa a tesutului subŽmuco-cutanat perivenoS); exista si aspectul de marisca cirŽcuŽlara, sechela a unor fibrozari heŽmoroidale in coroana pe marginea canalului anal.

2. Hemoroizi interni: constituie localizarea principala a bolii hemoroidale; simptoŽmaŽtologia poaŽte fi perŽmaŽnenta sau periodica, realizand crizele hemoroidale care constituie in timp si etape evolutive ale bolii. HeŽmoroizii interni nu sunt clinic evidenti decat daca sunt procidenti; ei se palpeaza ca formatiuni rosii si dureroase, pediculate, acoperite de mucoasa de aspect normal sau inflamator, moi la pipait, putand dispaŽrea la apasare.

Criza hemoroidala ("congestia hemoroidala") poate fi determinata de o criza de diaree, de un puŽseu premenstrual, de un exces alimentar (alcool, cafea, etc.), de o calatorie mai lunga pe calea feŽrata sau cu automobilul, de calarit, etc., si se traduce clinic prin arsuri anale spontane sau la scaun, greutate anala jenanta (mai ales in pozitia sezanD), cu false senzatii de a avea scaun, duŽreri la niŽveŽlul anusului sau dureri iradiate spre coccis.

Simptomatologia hemoroizilor interni este mai zgomotoasa, adesea revelatoare, fiind repreŽzenŽtaŽta de:

- durere cu localizare anala (2%): nu constituie un semn specific hemoroizilor interni (chiar in forŽmele cu prolaps permanenT); se prezinta ca o senzatie de greutate anala (disconfort anaL) sau de corp strain intraanal, senzatie de evacuare incompleta a feŽcalelor dupa defecatie, senŽzaŽtie de jena dureroasa dupa scaun (corespunde conŽtracŽturii reflexe de scurta durata a apaŽraŽtuŽlui sfincterian in urma iritatiei mucoasei congesŽtionate si inflamate produse de trecerea materiiŽlor fecale sau a prolapsului mucoS); daca devine vie si persistenta, cu caracter de arsura, in timŽpul si imediat dupa scaun, evoca o fisura anala sau o anita hemoroidala asociata (de la forŽma acuta congestiva, pana la cea ulceroasa, de la forma localizata de criptita sau papilita pana la cea diŽfuzA); uneori, durerea poate deveni pulsatila (sugerand asocierea unui abceS) sau inŽtensa ca o arsura ce devine sfasietoare in timpul mersului (in accidentele tromboticE);

- hemoragie: este semn caracteristic si alarmant, posibil precoce, foarte frecvent (70%), cu caŽracter capricios (repetata la fiecare scaun sau intermitenT), provocata de defecaŽtie si urmand acesteia sub forma unei cantitati variabile de sange care inveleste dar nu se amesteca cu scaŽuŽnul ("sangele coafeaza scaunul"); spre deosebire de sangele proŽvenit dintr-o fisura anala, care este abia perceptibil sub forma unor mici striuri, cel de origine hemoroidala este in cantitate mai mare si nu are mereu un caracter venos (uŽneori este mai rosu, sugerand o sangerare arterialA); in stadii mai avansate (hemoroizi voluminosi, prolabatI), sangele se poate exteŽrioŽriŽza si in afara defecatiei; in hemoroizii vechi, cu scleroza venoasa, hemoragiile au tendinta sa se reduca sau sa dispara, locul lor fiind luat de prolapsul hemoroidal; in caz de sangerari imporŽtante, apare anemie aŽcuta normocroma posthemoragica, in timp ce hemoragiile mici, repetate, pot trece neobservate si conduc la anemie cronica hipocroma feripriva;

- prolaps hemoroidal sau mucos (50%): semnifica exteriorizarea formatiunilor hemoroiŽdale inŽterŽŽne prin orificiul anal, consecinta a alunecarii masei varicoase voluminoase spre orificiul anal prin submucoasa laxa si decolata de mucoasa (tocmai ca urmare a dezvoltarii pachetelor hemoŽroŽidalE); se diferentiaza 3 forme evolutive: prolaps temŽpoŽrar (hemoroizi procidenti: apar in timpul efortului de defecatie si se reduc spontan, dar pot apare si la eforturi de tuse, de mers, de ridicat, etc.), prolaps permanent (se menŽtine si dupa defecatie, dar este reductibil prin manevre externE), prolaps ireductibil (caracteristic hemoroizilor interni complicati prin trombozA);

- scurgeri sero-mucoase sau purulente ("hemoroizii albi" ai lui RicheT): sunt expresia unei inŽflaŽmaŽtii a mucoasei anale, aparand frecvent in hemoroizii procidenti sau in prolapsurile perŽmaŽnente; sunt scurgeri sero-mucoase (rezultat al hipersecretiei glandeŽlor mucoasE) sau purulente (agravare a fenomenelor inflamatorii sau supraadaugare a unor abcese evacuate spontan, a unor fistule perianale, etc.); prezenta acestor secretii intretine o umiditate permanenta a regiunii ano-perianale, cu iritatia tegumentelor marŽginale si eczematizari.

Alaturi de cele 4 semne cardinale anterior descrise, in evolutia bolnavilor cu hemoroizi se consŽtata frecvent existenta pruritului anal si mai ales a diverselor tulburari de tranzit gastro-intesŽtiŽnal (pacientul are frecvent senzatie de scaun, fara emisiuni de materii fecale, dar elimina adesea glere care umezesc tegumentul sau pierde cateva picaturi de sange, de fiecare data urmate de senzatia de tensiune anala corespunzatoare prolapsului mucos temporar; constipatia este de fapt consecinta frecventa a hemoroizilor adesea laŽtenti, fiind produsa prin jena mecanica creata de bureletul hemoroidal, de sensibilitatea anala ce creeaza falsa senzatie de scaun si de conŽtracŽtarea sfincterului neted; cand exista, incontinenta anala este datorata in principal prezenŽtei prolapsului hemoroidal si mai putin atoniei sfincterienE) care, alaturi de preocuparea perŽmaŽnenta a bolnaŽviŽlor pentru un scaun normal si o igiena locala corespunzatoare, reprezinta deseori cauza unor neŽvroze depresive.

Hemoroizii interni prezinta 3 grade evolutive:

- gradul I = hemoroizi localizati permanent in canalul anal deasupra liniei pectinee; nu pot fi evidentiati la simpla inspectie sau prin tact rectal (se colabeaza la palparE), ci nuŽmai prin anuŽscopie; se manifesta prin hemoragii declansate de defecatie si defecatie dureroasa;
- gradul II = hemoroizi procidenti, care prolabeaza temporar numai in cursul efortului de deŽfeŽcatie, retragandu-se spontan in canalul anal dupa incetarea efortului; la tuseul rectal, se constata prezenta unor pliuri longitudinale groase, elastice, usor mobilizabile pe planul submucoasei, localizate la sediul de electie al hemoroizilor interni;
- gradul III = prolapsul hemoroidal permanent (hemoroizi procidenti care pot fi redusi doar prin taxiS): hemoragiile sunt inlocuite de scurgeri purulente, asociindu-se leziuni ale mucoasei exteriorizate ce este supusa traumatismelor externe (anorectita, fisuri sau chiar mici fistule peŽrianalE), care determina anxietate si status neurastenic sintetizat in sintagma "rǎu hemoroidal"; complicatia frecventa este tromboflebita hemoroidala.

Examenul clinic efectuat unui purtator de hemoroizi cuprinde 4 timpi:

- examenul anusului (inspectiE): se realizeaza cu bolnavul in pozitie genupectorala si permite vizualizarea hemoroizilor externi si a celor interni procidenti;

- tuseul rectal: permite aprecierea starii de contractie a sfincterului anal si a starii muŽcoaŽsei siŽtuate deasupra si sub linia pectinee; permite uneori perceperea hemoroizilor interni si elimina alte patologii (tumorale, etc.) aflate in aria de explorare;

- explorarea endoscopica = anuscopie (confirma prezenta sau absenta hemoroizilor interni, eŽvenŽŽtuala marca a sangerarii hemoroidale, precum si leziuni ca fisura anala, tromboza hemoŽroŽiŽdala interna, neoplasm anal sau rectal inferioR) si rectoscopie (alaturi de clisma baritata reŽprezinta meŽtode de explorare obligatorie a oricarui bolnav purtator de hemoroizi, datorita asoŽcierii frecvente tumorale, mai ales cand tulburarile de tranzit sunt recente sau accentuate recent la un pacient de peste 40-50 de ani, sau cand dupa 3 saptamani de tratament bine condus rectoragiile si celelalte tulŽburari nu cedeazA);

- examenul general: isi propune sa stabileasca etiologia hemoroizilor, initial prin excluderea unor posibile cauze de hemoroizi simptomatici (ciroza hepatica, neoplazii pelvine, etc.), urmata apoi de evaluarea terenului pacientului (obezitate, sedentarism, tulburari degenerative cronice etc.).

Diagnostic diferential:

1. Cancerul anal: poate lua o forma pseudohemoroidala, de tip marisca, dar pe fata sa profunda exista ulŽceŽratia neoplazica; piesele rezultate in urma curei chirurgicale a hemoroizilor trebuie suŽpuse intotŽdeaŽuŽna examenului histopatologic.
2. Cancerul colorectal: se poate insoti de hemoroizi simptomatici; sunt prezente rectoragii care, in general, preced scaunul, iar sangele este amestecat cu materiile fecale; rectocolonoscopia cu biopsie si examen histopatologic transeaza diagnosticul.
3. Condilomatoza anala (Condyloma acuminatA): formatiuni tumorale indolore, cu asŽpect de veŽgeŽtatii polipoide sesile (excrescente anale cu caracter mamelonat sau arboŽresŽcenT), de consistenta moale; etiologie virala (Papillomavirus umaN), transmitere sexuala (contact sexual anaL).
4. Rectocolita ulcero-hemoragica: e prezenta diareea; irigografia si rectocolonoscopia cu biopsie tranŽseaza diagnosticul.
5. Polipii si polipoza rectocolonica: rectocolonoscopie cu biopsie si examen histoŽpatologic.
6. Prolapsul rectal adevarat: lipsesc pachetele hemoroidale, sfincterul anal este hipoton, iar pliuŽrile mucoasei prolabate sunt orientate circumferential.
7. Diagnosticul diferential al pruritului anal: oxiuraza, dermite, complicatii septice ale hemoŽroiŽzilor.

Complicatii:

Puseul hemoroidal se manifesta printr-o senzatie de jena si de greutate anala ce se insoteste de o sangerare minima dupa scaun; anuscopia descopera bureletul hemoroidal cu anita hemoroidala paŽsagera supraiacenta. Se poate vindeca sau se poate repeta ajungand la boala hemoroidala.

Boala hemoroidala reuneste triada clasica - hemoragie dupa scaun, dureri anorectale si prolaps. Constipatia, care este la originea crizei, se agraveaza. Durerile se exacerbeaza, apar insomnia si chiar tulburari psihice, pe un teren predispus.

Complicatiile bolii hemoroidale au fost sintetizate de Hillemand astfel:

1. Complicatii hemoragice: anemie normocroma sau hipocroma, rezistenta la tratamentul martial si reversibila dupa transfuzia de sange, rezolvata numai prin terapia sclerozanta sau chirurgicala a hemoroizilor.

2. Complicatii dureroase:

A) Complicatii trombotice:

Tromboza hemoroidala externa: debut brusc, dupa un scaun fortat (mai ales la bolnavi cu consŽtiŽpatie cronicA), dar posibil si dupa un puseu diareic sau un efort fizic oarecare; debutul poate fi favorizat de excese alimentare, alcool, condimente, precum si de factori endocrini (sarcinA). Simptomul de baza este o stare de tensiune anala ce se transforma intr-o durere vie (aminteste fie pe cea prezenta la constituirea unui abces perianal, fie pe cea care insoteste o fisura analA), inŽsoŽtindu-se de aparitia unei tumefactii dure, dureŽroaŽse, albastra-violacee, de circa 2-3 cm in diaŽmeŽtru, imobila, nereductibila, situata pe marŽgiŽnea anusului, acoperita cel putin partial de piele intinŽsa si lucioasa (adesea este edem pronuntaT). Se poate produce in absenta unor hemoroizi preaŽlaŽbili ("hematom peŽriŽanal"), pe un hemoroid extern preexistent sau consecutiv unor interventii pe regiunea anala. Evolutie posibila: regresie progresiva (lasa pe loc o mariscǎ hemoŽroiŽdalǎ), ulceŽratie cu eliminare spontana a cheagului, infectare (abces superficiaL).

Tromboza hemoroidala interna se prezinta sub una din urmatoarele forme clinice:

- tromboza hemoroidala simpla (intracanalarA): se produce pe hemoroizii interni de grad I-II; suŽbiectiv apare exagerarea jenei dureroase, obiectiv se constata, in canalul anal, una sau mai multe tumefactii rotunjite, albastrui, indurate, dureroase la tact, acoperite de mucoasa lucioasa; evolutie simpla, cu ulceratie sau rezolutie spontana;
- tromboza hemoroizilor prolabati si ireductibili ("prolaps hemoroidal strangulat") = compliŽcaŽtia cea mai grava si mai dureroasa a hemoroizilor interni: debut brutal, cu durere vie ce apare aŽdesea in cursul unui efort de defecatie, prolapsul pana atunci puŽtin voluminos devenind imŽporŽtant si greu de redus; apare o scurgere serosanghinoŽlenta, mersul devine imposibil, bolŽnaŽvul febril ramane la pat in pozitie antalgica, puŽtand aparea tulburari urinare reflexe (retentiE); iŽreŽductibilitatea prolapsului este cauŽzata de tromboflebita hemoroidala si de spasmul sfincŽteŽrian supraadaugat; prezinta o zona periferica cutanata infiltrata de edem alb-roz si o zona cenŽtraŽla mucoasa vioŽlaŽcee reprezentand hemoroizii trombozati; complicatii posibile: hemoŽraŽgie, neŽcroza maŽsiŽva (uneori "autoamputatie"), infectii (se pot propaga la fosele ischiorectalE), fleŽboŽtromboze ale venelor din micul bazin; tratamentul corect duce la rezolutia proceŽsului acut in 2-4 saptamani, urmat de operatie pentru prevenirea recidivei foarte posibile;
- tromboflebita venelor suprahemoroidale (rarA): dureri anorectale violente asociate unui cordon dur dureros care urca pe peretele rectal anterior de la anus pana in ampula; regiunea anala este inŽdemna la inspectie, iar contractura sfincteriana absenta; anuscopic si rectoscopic, apare zona conŽgestionata (hiperemie, edeM); exista si o forŽma hemoragica si indolora; o complicatie poŽsiŽbila si foarte grava este pileflebita, ca si migrarea de emboli septici generatori de abcese metaŽstaŽtice (hepatice, sistemicE).

B) Criptita si papilita hipertrofica: durerea se localizeaza, devine surda, perŽmaŽnenta, exaŽcerŽbaŽta de defecatie, scazand in intensitate dupa eliminarea materiilor (siŽmuleaza adeŽsea un sindrom fisuraR); la tuseul rectal, degetul palpator provoaca duŽrere latero-coŽmiŽsural si poate percepe paŽpiŽla hipertrofiata; anuscopic, se obŽserŽva papila hiperŽtroŽfiata triunghiulara ("dinti de pisica") sau cripŽta largita cu fund roŽsu; evolutie posibila spre ulceratie pseudofisurara sau supuratie cutaneoŽmucoasa.

C) Fisura anala: durere violenta (arsura, rupturA) care survine la cateva minute dupa scaun, obisŽnuit la nivelul rafeului posterior; se asociaza unui hemoroid pediculat si poate fi la originea abceŽselor si fistulelor.

D) Nevralgia anorectala de origine hemoroidala: senzatie de greutate localizata anoŽrectal, fara leŽgatura cu defecatia, cu iradiere spre lombe, perineu si organele genitale.

3. Complicatii infectioase = abcese si fistule care pot surveni dupa anita hemoroidala sau dupa tromŽboŽflebita interna supurata. S-au semnalat flebite mezenterice sau chiar sepŽticopioemii. InaŽinŽtea utilizarii antiŽbioŽticelor si anticoagulantelor, complicatiile fleŽbiŽtice si septice embolice din cursul evolutiei tromboŽfleŽbiŽtelor hemoroidale puteau fi letale.

4. Complicatii diverse:

- polipi sau pseudopolipi hemoroidali (neoformatiuni polipoase inflamatorii consecutive fenoŽmeŽneŽlor de anitA); uneori, prolabeaza transanal fara a se reduce (au cativa centimetri lungimE);
- prostato-urinare: accidente disurice sau congestive prostatice (mai ales la varstnicI), cu retentie urinara, tenesme vezicale etc., care survin unui pranz abundent sau ortostatism prelungit ce faŽvorizeaza producerea unui puseu congestiv hemoroidal;
- constipatie rebela (provocata de frica bolnavului de a avea scaun dureroS);

- tulburari psihice (la cei predispusI).

---

---

---

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor