Histologic corneea este formata din 5 straturi :
- epiteliu cornean

- membrana Bowmann

- stroma / parenchimul cornean

- membrana Descemet

- endoteliu cornean

ANOMALII CONGENITALE :

* anomalii de marime si curbura :

- Megalocorneea - reprezinta corneea cu diametru mai mare de 13 mm, nonprogresiva, transmisa ereditar. Transparenta corneei este pastrata, presiunea intraoculara este normala ceea ce exclude glaucomul congenital.
- Microcorneea - este o afectiune in care cornea are diametru mai mic de 10 mm.Se asociaza cu hipermetropie si in 20% din cazuri determina glaucom cu unghi ingust.
- Corneea plana - este corneea cu o curbura mai mica, mai aplatizata. Se poate asocia cu vicii de refractie, miopie sau hipermetropie.
- Sclerocorneea - este o afectiune rara,nonprogresiva si noninflamatorie caracterizata de opacifierea si vascularizarea periferiei corneene. Se asociaza cu cornee plana.
- Keratectazia - este opacifiere corneeana completa, unilaterala, cu protruzia corneei prin fanta palpebrala. Se datoreaza unei keratite intrauterine.
* anomalii de structura - se mai numesc si digenezii ale segmentului anterior si in care se intalnesc anomalii ale corneei, ale unghiului iridocornean si ale irisului. Se asociaza uneori cu glaucomul datorita modificarilor prezente in unghiul iridocornean.

DISTROFII CORNEENE

Sunt afectiuni progresive, noninflamatorii, bilaterale, transmise genetic si care determina opacifierea progresiva a corneei, manifestata prin scaderea lent progresiva a vederii. Afectiunea se manifesta intre 10-40 de ani, in functie de particularitatile fiecarei distrofii in parte.

Topografic distrofiile pot fi clasificate astfel :
- anterioare : afecteaza epiteliul cornean, membrana bazala epiteliala sau membrana Bowmann. Acuitatea vizuala poate fi imbunatatita prin keratoplastie
( transplant corneaN) sau keratectomie laser excimer, desi uneori se constata recidiva distrofiei pe grefonul cornean.
- distrofia microchistica Cogan
- distrofia Meesmann
- distrofia Reis- Bucklers
- distrofia Schnyder

- stromale : modificarile de transparenta corneana sunt localizate la nivelul stromei; majoritatea necesita keratoplastie.
- distrofiile reticulare (latticE)

- distrofiile granulare

- distrofiile maculare
- posterioare : afecteaza endoteliul cornean si functia de pompa a acestuia, cu edem cornean consecutiv.
- distrofia Fuchs - este mai frecventa la femei dupa 50 de ani si poate asocia glaucom si/sau cataracta.
- distrofia polimorfa posterioara - aspectul leziunilor endoteliale este variat si in evolutie se complica cu edem cornean si aderente iridocorneene datorita extinderii endoteliului anormal peste unghi si iris . Prezinta risc crescut de glaucom datorita leziunilor unghiului iridocornean.

DISTROFII ECTATICE

Keratoconusul este o distrofie progresiva a corneei centrale sau paracentrale in care corneea se subtiaza progresiv si capata un aspect conic.Este transmisa autosomal dominant cu penetranta incompleta, dar cele mai frecvente cazuri apar sporadic. Afectiunea este bilaterala in 85% din cazuri, dar debuteaza unilateral in a doua decada a vietii. Se manifesta prin scaderea acuitatii vizuale datorita progresiei miopiei si astigmatismului miopic care se transforma treptat in astigmatism neregulat, de valori mari. Astfel apare frecvent necesitatea schimbarii ochelarului. Semne clinice si paraclinice precoce:
- striurile Vogt sunt cute descemetice vizibile biomicroscopic sub forma unor linii fine oblice sau verticale ; ele dispar la presiunea pe glob.
- semnul Rizzuti este o reflexie in forme de varf de sageata a corneei nazale cand fanta ingusta a biomicroscopului este pozitionata oblic pe limbul temporal.
- semnul Charleaux este un reflex retinoscopic intunecat in aria conusului "in picatura de ulei".
- mire neregulate la keratometrie si neregularitati ale inelelor la topografie corneana.
Semne clinice tardive:
- semnul Munson reprezentat de deformarea pleoapei inferioare produsa de conus la privirea in jos.
- inelul Fleischer, de culoare maronie produs de depunerea de fier la baza conusului.
- prezenta cicatricilor stromale datorate micilor rupturi in membrana Descemet.
In stadii avansate se poate complica cu hidrops cornean acut datorita ruperii membranei Descemet, manifestat prin scadere brusca a acuitatii vizuale, durere, fotofobie, ochi rosu iar la nivelul corneei se constata aparitia unei opacitati disciforme, albicioase. Hidropsul cornean nu conduce la perforatie, numai cand se asociaza cu traumatism cornean.
Tratamentul :corectie optica adecvata in cazuri incipiente, lentile de contact dure pentru astigmatismele neregulare greu corectabile cu ochelari sau transplant cornean in cazurile avansate cu cicatrici corneene si astigmatism sever. Se recomanda pacientului sa se fereasca de traumatisme oculare.
Keratoglobul este o distrofie ectatica neprogresiva caracterizata de subtierea intregii corneei si bombarea acesteia sub forma globuloasa. Transplantul cornean are rata de succes mai mica decat in cazul keratoconusului.
Degenerescenta marginala pellucida - subtierea corneei se produce inferior, periferic iar protruzia corneei este superior de zona subtiata. Transplantul cornean este dificil.

DISTROFII DE ACUMULARE ( TEZAURISMOZE )

Sunt determinate de acumularea in cornee, bilateral, in cantitati anormale, a unor substante existente in mod normal. Este determinata genetic de absenta sau insuficienta unei enzime cu acumularea unui metabolit intermediar.
Un exemplu este boala Wilson (degenerescenta hepatolenticularA) caracterizata de o scadere a productiei de ceruloplasmina in ficat , cu acumularea de cupru in tesuturi. In periferia corneana apare inelul Kaiser-Fleischer , de culoare galben-maronie, care debuteaza in parte superioara si apoi se extinde circumferential.
Alte afectiuni in care se intalnesc depozite de metaboliti intermediari la nivelul corneei sunt : mucopolizaharidozele, sfingolipidozele, mucolipidozele, cistinoze, ocronoza, tirozinemia.

DEGENERESCENTE CORNEENE

Sunt modificari aparute in tesuturile normale ca urmare a involutiei senile sau unei boli generale/ locale caracterizate de depozitarea anormala de diferite materiale in straturile corneene.
Arcul senil numit si gerontoxon se prezinta ca o opacifiere periferica a corneei cu epiteliul cornean intact, separata de limb print-o zona de cornee transparenta de 0,5 mm. Este bilateral si este o manifestare legata de varsta fiind intalnit aproape la toti pacientii peste 80 de ani. Studiile histologice au evidentiat depozite lipidice in stroma corneana.
Se poate intalni si la tineri dar in acest caz intereseaza numai un sector cornean.
Alte degenerescente sunt : corneea farinata, corneea guttata, corneea cu aspect de piele de crocodil, keratopatia in bandeleta, keratopatia lipidica, degenerescenta sferoidala, degenerescenta amiloida .

KERATITE INFECTIOASE

Afectiunile inflamatorii ale corneei poarta numele de keratite si pot fi produse de bacterii, virusuri, paraziti.

 Keratite bacteriene - sunt determinate de Stafilococ, Streptococ, Pseudomonas aeruginosa (intalnit mai ales la cei care poarta lentile de contacT), Enterococi, Klebsiella pneumoniae, Moraxella.
Unele bacterii sunt capabile sa infecteze corneea si in cazul in care epiteliul cornean este intact : gonococul, Corinebacterium diphteriae, Listeria, Haemophilus, altele necesita pierderea integritatii epiteliului in urma portului lentilelor de contact, traumatismelor sau in cazul unor afectiuni corneene preexistente.
Se produc infiltrate corneene epiteliale/stromale, de culoare alb-galbuie, unice sau multiple inconjurate de o zona de edem stromal care poate evolua spre keratita ulcerativa prin pierderea epiteliului suprajacent infiltratelor stromale (ulcer corneaN).
Simptomatologia debuteaza cu durere oculara, scadere de vedere, fotofobie, lacrimare; sunt prezente secretia mucopurulenta, hiperemia, chemozisul conjunctivei si edemul palpebral. Complicatiile sunt reprezentate de iridociclita, perforatia corneei si endoftalmita. Vindecarea vicioasa se poate face cu cicatrici corneene si neovascularizatie. Tratamentul : infiltratele si ulcerele corneene sunt considerate urgente si vor fi tratate cu AB cu spectru larg topic (fluorochinolonele sunt des folositE), dupa recoltarea materialului pentru ex.microbiologic.Ulterior tratamentul va fi reajustat in functie de rezultatul antibiogramei. In cazuri severe se indica injectii subconjunctivale cu AB asociate tratamentului topic sau AB sistemic. Midriaticele sunt recomandate pentru reducerea durerii si prevenirea reactiei iridociliare.

 Keratite virale

Keratita herpetica este produsa de virusul herpes simplex de tip 1 care produce leziuni ale fetei, buzelor si ochiului. Herpes simplex de tip 2 produce herpesul genital care se transmite pe cale sexuala si care determina infectii oculare la nou-nascut datorita contaminarii in canalul de nastere.
Infectia primara afecteaza copii intre 6 luni si 5 ani si se manifesta sub forma de blefarita, conjunctivita sau rar keratita. Dupa infectia primara virusul ramane dormant in ganglionul trigeminal de unde poate produce recurente in urma reactivarii. Recurentele se manifesta prin:
- keratita dendritica (epitelialA) - virusul infecteaza celulele epiteliale care se edematiaza si se sparg, iar dispersia virusului se face liniar de la o celula la alta cu aspect tipic de "ramura de brad". Sensibilitatea corneana este scazuta (hipo/anestezie corneanA). Leziunea se coloreaza cu fluoresceina, iar marginile ulcerului cu roz Bengal. Keratita se vindeca spontan sau cu tratament antiviral in 2 saptamani (Acyclovir/ ZoviraX) 5x/zi, 7-14 zile. Agravarea acestui tip de keratita (mai ales in prezenta tratamentului cu corticosteroizI) produce ulcerul geografic- o zona larga de dezepitelizare asociata cu leziuni stromale si reactie ciliara.
- keratita disciforma ( stromalA) - este urmarea difuziei infectiei in stroma, dar si unei reactii imunologice la antigenele virale.Se insoteste de precipitate keratice fine ca semn al unei reactii ciliare. Evolutia este lenta, corneea se poate clarifica sau pot ramane cicatrici corneene.
O forma severa de keratita stromala este keratita stromala necrotica in care stroma devine opaca, se necrozeaza cu risc crescut de perforatie a globului.
Tratamentul :-antivirale topic, cicloplegice si corticosteroizi topic daca inflamatia este severa si se asociaza cu scaderea AV. Dozele de corticosteroizi se reduc foarte lent, in luni de zile, deoarece exista recurenta la intreruperea lor.
O complicatie a keratitei herpetice este aparitia ulcerului neurotrofic( keratita metaherpeticA ) care este un ulcer steril produs de denervarea corneei si toxicitatea medicamentelor antivirale.
Keratita cu virusul herpes zoster - dupa viremia din varicela virusul ramane cantonat in ggl.trigeminal sau ganglionii spinali de unde se reactiveaza , migreaza de-a lungul radacinii nervoase senzitive si determina leziuni oculare/cutanate. Factorii favorizanti in aparitia zonei-zoster sunt: varsta avansata, imunosupresia, leucemiile, tumorile maligne, SIDA. La nivel ocular produce conjunctivita, episclerita, uveita anterioara si keratita. Afectarea corneeana este variata:
-keratita punctata epiteliala - dispusa paracentral si periferic, apar la 2-5 zile de la aparitia leziunilor cutanate; keratite microdendritice, keratita numulara, keratita disciforma.
Recurenta unei keratite cu herpes zoster poate sa apara si la 10 ani de la primul episod.
Tratamentul : - Acyclovir 800mg 5x /zi / Famcyclovir 500mg oral de, 7 zile
- Corticosteroizi topic + cicloplegice
- Lacrimi artificiale

 Keratite parazitare
Keratita cu Acanthamoeba - apare mai ales dupa traumatisme minime ale corneei produse de portul lentilelor de contact. Simptomatologia este disproportionata fata de aspectul clinic, iar evolutia este indelungata. Initial apare o keratita epiteliala punctata sau pseudodendritica iar ulterior un infiltrat stromal inelar.
KERATITE INTERSTITIALE

Sunt inflamatii ale stromei corneene fara afectarea primara a epiteliului sau endoteliului. Se intalnesc in sifilisul congenital sau dobandit, TBC, lepra, boala Lyme, sdr.Cogan ; mai pot fi produse de chlamidia, virusuri ( VHS, VHZ, v.Ebstein-BaR).
Keratita interstitiala luetica este in general o manifestare a sifilisului congenital si debuteaza pana la varsta de 20 de ani, dupa aceasta varsta este data de sifilisul dobandit (keratita unilateralA).Este o keratita bilaterala care debuteaza brusc cu durere oculara, scaderea acuitatii vizuale si hiperemie conjunctivala. La nivelul corneei se constata un infiltrat stromal, precipitate keratice si neovascularizatie corneana profunda. Evolutia se intinde pe mai multe luni, iar in final leziunile regreseaza, fara sa se resoarba complet, iar neovasele din cornee persista dar se golesc de sange-"vase fantoma". Prezenta acestor vase si a opacitatilor cicatriciale permit diagnosticul retrospectiv.
Tratamentul : corticosteroid topic, cicloplegice si tratamentul bolii de fond- dar care nu influenteaza leziunile corneene deja prezente.

ALTE KERATOPATII

Keratopatia de expunere este determinata de paralizia de nerv facial periferic, ectropion cicatriceal, colobom palpebral, lagoftalmii de diferite cauze. Afectarea suprafetei corneene este generata de dispersia improprie a filmului lacrimal pe suprafata globului ocular datorita incapacitatii pleoapelor de a acoperi corneea la fiecare clipit. Suprafata corneana se usuca mai ales in jumatatea inferioara, se exfoliaza si apar mici ulceratii evidentiabile cu fluoresceina (epiteliopatie punctatA). Ulceratiile pot conflua, se extind si formeaza o ulceratie severa care se poate suprainfecta si globul poate perfora.
Temporar sau daca se apreciaza remisia cauzei care a produs lagoftalmia, tratamentul se face cu lacrimi artificiale, unguente lubrifiante, pansament ocular. Pe termen lung, pentru protectia corneei se apeleaza la inchiderea chirurgicala partiala a fantei palpebrale ( tarsorafiE).
Keratopatia neurotrofica apare datorita denervarii corneei prin leziunea nervului trigemen (traumatisme, inflamatii, leziuni vasculare, tumori, intoxicatii, leziuni degenerativE). Aparitia keratitei neurotrofice dupa o keratita herpetica poarta numele de keratita metaherpetica. Trigemenul are un rol important in mentinerea troficitatii corneene, iar leziunile acestuia conduc la leziuni ale epiteliului in dreptul fantei palpebrale si in jumatatea inferioara insotite de anestezie corneana. Epiteliul isi pierde luciul, se exfoliaza apoi stroma corneana se ramoleste, se opacifiaza si poate apare perforatia. Se trateaza in acelasi mod ca si keratopatia de expunere.

---

---

---

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor