Termenul de "agorafobie" este utilizat aici cu un sens mai larg decat cel originar, si care mai este inca utilizat in unele tari. Acum se considera ca acest termen include frica nu numai de spatii deschise, dar, deasemenea si de aspecte corelate, cum ar fi prezenta multimilor si dificultatea unei "evadari" imediate si lesnicioase, intr-un loc sigur (de obicei, in casA). Din acest motiv termenul se refera la un grup de fobii inter-corelate, si adesea suprapuse, ce cuprind frica de a parasi casa, de a intra in magazine, de multimi si locuri publice, sau de calatori singuri in trenuri, autobuze sau avioane. Desi severitatea anxietatii si extensiunea comportamentului de evitare este variabil, aceasta este cea mai incapacitanta dintre tulburarile fobice, unii subiecti fiind obligati sa ramana in casa. Multi pacienti sunt ingroziti de gandul ca vor cadea si vor ramane fara ajutor in public. Absenta unei iesiri imediat accesibile este una din trasaturile cheie a multor situatii agorafobice de acest gen. Majoritatea Subiectilor sunt femei, si debutul este de obicei precoce in viata adulta. Simptomele depresive, obsesionale si fobiile sociale pot deasemenea sa fie prezente, dar nu domina tabloul clinic. In absenta unui tratament eficient, agorafobia devine adesea cronica, desi, de obicei, e oscilanta.
INDREPTAR DIAGNOSTIC:
Toate criteriile de mai jos trebuie intrunite pentru un diagnostic cert.
(A). Simptomele, psihologice sau vegetative, trebuie sa fie manifestari primare ale anxietatii, si nu secundare altor simptome ca deliruri sau ganduri obsesive;
(B). Anxietatea trebuie sa fie limitata la (sau apare mai ales iN) cel putin doua din urmatoarele situatii: multimi, locuri publice, plimbare in afara casei si calatoria solitara;
(C). Evitarea situatiei fobice trebuie sa fie, sau a fost, o trasatura proeminenta.
Diagnostic diferentiat:
Trebuie reamintit faptul ca unii agorafobici traiesc o anxietate redusa deoarece ei sunt constant capabili sa evite situatiile lor fobice. Prezenta altor simptome ca: depresia, depersonalizarea, simptome obsesionale si fobiile sociale nu invalideaza diagnosticul, daca ele nu domina tabloul clinic. Totusi, daca Subiectul, a fost deja in mod semnificativ depresiv atunci cand simptomele fobice au aparut pentru prima data, episodul depresiv poate fi un diagnostic principal mai adecvat; aceasta situatie este mai des intalnita la cazurile cu debut tardiv.
Prezenta sau absenta tulburarii de panica (F41.0) in situatia agorafobica poate fi inregistrata utilizand cel de-al 5-lea caracter:
F40.00 fara tulburare de panica
F40.01 Cu tulburare de panica
Include: Tulburarea de panica cu agorafobie.
Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este
interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii. Termeni
si conditii - Confidentialitatea
datelor
