Definitie.
Elementele principale sunt hipertonia SEI, absenta relaxarii SEI la deglutitie si absenta undelor peristaltice in 2/3 esofagiene inferioare. Practic nu se produce relaxarea SEI in timpul deglutitiei.
Etiopatogenie
Etiopatogeneza este insuficient cunoscuta; se incrimineaza factori genetici (predispozitiE), factori de mediu (virus neurotroP), rolul emotiei si stresului in declansare.
Studiile autoptice au evidentiat o afectare a controlului nervos al motilitatii, precum si a musculaturii esofagiene.
Ipoteza implicarii unui virus ce secreta o neurotoxina care afecteaza vagul este sustinuta de existenta acalaziei secundare in boala Chagas (infestare cu Tripanosoma CruzI), in care parazitul produce leziuni neurotoxice ce determina aparitia megaesofagului.
Tablou clinic
Tabloul clinic este dominat de disfagie sau eventual odinofagie (durere la deglutitiE). Uneori disfagia poate fi paradoxala, cu dificultati la deglutitia de alimente lichide, dar cu tolerare buna a alimentelor solide. Sughitul poate aparea tardiv, prin dilatare esofagiana importanta. Regurgitarea de alimente si saliva este destul de frecventa, aparand la mai multe ore postalimentar, dar, cu timpul, prin dilatarea esofagului, diminua. Noaptea, regurgitatia poate declansa
tuse si dispnee. In fazele finale, pacientul ia o pozitie tipica (pozitia ValsalvA), prin care isi creste presiunea intratoracica si usureaza trecerea bolului
alimentar in stomac.
Diagnostic
Diagnosticul suspectat clinic va fi confirmat prin endoscopie,
radiologie si manometrie.
Endoscopia va arata un esofag mult dilatat, cu resturi alimentare si saliva abundenta, dar, in general, fara leziuni ale mucoasei. Presiunea cu endoscopul va permite trecerea relativ usoara in stomac (diferentiind afectiunea de o stenoza organicA). Elementul endoscopic cel mai important este stabilirea absentei neoplaziei.
Examenul baritat esofagian este util si valoros, aratand un esofag mult dilatat, care in portiunea inferioara se ingusteaza simetric, cu aspect de ridiche. Urmarirea deglutitiei releva absenta undelor peristaltice esofagiene, cat si lipsa de relaxare esofagiana sfincteriana (deschidere doar sub greutatea coloanei de bariU).
Manometria este utila mai ales pentru cazurile mai putin avansate sau atipice. Se vor constata absenta undelor peristaltice in esofagul inferior, absenta relaxarii SEI la deglutitie, hipertonia SEI in repaus.
Diagnosticul diferential trebuie facut in primul rand cu neoplasmul esofagian, stenoza esofagiana organica,
spasmul esofagian difuz, esofagul hiperperistaltic( in ciocan de spart
nuci - nutcracker esophaguS), esofagul din acalazie, stenoza esofagiana postcaustica.
Tratament
Tratamentul este adesea dificil si consta in trei alternative terapeutice:
A) Medicamente care scad presiunea in SEI, cum sunt: nitratii si nitritii, blocantii de calciu (nifedipina, diltiazemul si verapamiluL), miofilina si teofilina, anticolinergicele. Se administreaza unul sau doua astfel de preparate, care in fazele initiale pot fi eficiente.
B) Endoscopic. Consta in tehnici de dilatare a SEI, care se face cu: bujii, balonas sub control fluoroscopic. Mai moderna este injectarea pe cale endoscopica la nivelul SEI de anatoxina
botulinica inactivata (care realizeaza o
paralizie musculara sfincteriana temporarA) cu preparatul BoTox. Efectul este de cateva luni, dupa care se poate repeta injectarea.
C) Chirurgical. Este destul de rar indicat, in cazurile in care celelalte tehnici nu au avut efect, si consta din cardiomiotomia SEI (sectiunea longitudinala a fibrelor circularE) Heller. Predispune apoi la reflux gastroesofagian.
Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este
interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii. Termeni
si conditii - Confidentialitatea
datelor
