Fertilitatea e un indiciu al armoniei dintre trup si suflet. Tensiunile psihologice influenteaza functiile sistemului nervos si ale hormonilor. Temerile si
stresul afecteaza procesul de formare a
spermatozoizilor la barbat, diminueaza permeabilitatea
trompelor la femeie, iar, ca rezultat, are de suferit capacitatea reproducti a ambilor.
Cu ajutorul metodelor moderne de investigare, nu de putine ori au fost depistate patologii concrete responsabile de sterilitate. Dar ramane, totusi, un mister de ce la unele cupluri tratamentul se finalizeaza cu aparitia sarcinii, iar la altele, and acelasi diagnostic, tratamentul nu da niciun rezultat. Stiintific este foarte greu de demonstrat legatura dintre
sterilitate si dereglarile psihice. Experienta insa ne arata ca in conditii de stres permanent, copin se lasa mai mult timp asteptati. Uneori
sarcina apare abia cand sotii si-au pierdut deja toate sperantele de a mai avea vreodata un copil. in astfel de conditii, poate fi de bun augur schimbarea mediului, calatori ile (evident, tinand cont si de perioadele favorabile conceptiei), unde partenerii se pot relaxa si dedica unul altuia.In unele cazuri, medicul nu gaseste nicio cauza de ordin fizic a sterilitatii si recomanda cuplului sa se adreseze psihologului. De cele mai multe ori, pacientii nu sunt incantati de prescriptia\" medicului, iar unii chiar o ignora.
Sterilitatea poate fi indusa de factori psihogeni, in timp ce
nasterea unui copil poate instaura in relatia de cuplu linistea. Asteptarea indelunga a copilului insa creeaza un fel de cerc vicios,
tensiunea psihica acumulata nefiind tocmai favorabila pentru aparitia lui.
Abordarile traditionale, spre deosebire de cea homeopatica, au, de regula, tendinta de a inlatura doar cauzele pur medicale. Depistand unele dereglari fizice, medicii si pacientii se limiteaza la acestea. Si doar in urma unor tratamente ineficiente se continua cautarile, dar deja in sfera psihicului.
Este dificil de silit momentul cand conflictele si tensiunea psihologica dintre parteneri incep sa-si spuna cuntul asupra fertilitatii acestora. Unele persoane nu tin cont de parerea celorlalti. Altele se simt jenate, auzind sfaturile parintilor, rudelor si ale prietenilor cum ca ar fi timpul sa se gandeasca si la copii. Unii parteneri nu comunica, nu discuta, nu-si dau seama de problemele cu aderat importante, se invinuiesc reciproc de pacate imaginare. Alteori, din discutii individuale, medicul constata ca unui dintre parteneri accepta sau, dimpotri, refuza sa conceapa un copil doar pentru a se pune de acord cu partenerul, desi isi doreste exact contrariul. Mai devreme sau mai tarziu, aceste contradictii interioare vor naste conflicte.
Fiecare cuplu, construindu-si constient urile de viitor, isi pune intrebarea: suntem oare pregatiti sa renuntam la independenta noastra in favoarea generatiei viitoare? Dorinta de a da
nastere unui copil si de a-l creste trezeste deseori sentimente contradictorii. Ceea ce e absolut normal. Uneori, dorinta arzatoare de a avea un copil este condimentata\" de temeri legate de sarcina sau de alte probleme, cum ar fi amintirile reprimate din propria copilarie sau cele legate de desele conflicte dintre parinti. Sotii isi pot propune sa scape de aceste emotii paradoxale, insa la nivel subconstient influenta lor psihologica negati poate persista. Daca femeia isi doreste foarte mult un copil si totodata este speriata de eventualele probleme de familie, profesionale sau financiare, conflictul psihologic interior poate sa-i diminueze fertilitatea. Uneori, femeia se straduieste sa ramana
insarcinata doar pentru a atasa partenerul mai mult de ea sau pentru a scapa de o situatie nefavorabila de la locul de munca. in majoritatea situatiilor de viata mai dificile (boala, examene etc.) organismul impiedica aparitia sarcinii. Alteori, blocajul psihologic poate fi legat de intamplarile din trecut (un
avort spontan, nasterea unui copil cu malformatii sau a unui copil mort). In astfel de cazuri e necesara interventia unui psiholog experimentat, care sa inlature temerile repetarii dureroasei si chinuitoarei experiente.
Cum am mai mentionat deja, neaparitia sarcinii mult asteptate poate provoca certuri intre parteneri. Multor cupluri le este bine cunoscuta alternanta diabol ica\" dintre sperante si dezamagiri. Resemnarea dezolanta legata de aparitia menstruatie! dupa 14 zile ia locul sperantei din zilele cele mai favorabile conceptiei. in timp, acestea cedeaza in fata temerilor ca sarcina nu aparea niciodata.
Aceasta presiune priveaza femeia de satisfactie sexuala, iar partenerul ei se poate confrunta cu disfunctii erectile. Sterilitatea poate submina sentimentul propriei importante. Majoritatea oamenilor nu se indoiesc de capacitatea lor de a concepe, de aceea, o perioada indelungata folosesc contraceptive. Faptul ca ar putea fi sterili ii socheaza. De obicei, rudele si prietenii ii consoleaza cu ideea ca pot fi fericiti si fara copii, bucurandu-se de libertate si independenta. Dar putin probabil ca acestea sa le aduca linistea, ci, dimpotri, Ie sporesc sentimentul de neputinta. Diagnosticul de sterilitate le da peste cap toate urile.
Bineinteles, un cuplu steril cauta o explicatie. Nemultumiti de rezultatele investigatiile medicale, vor sapa mai adanc in vietile lor anterioare, in cautarea pacatelor pe care acum trebuie sa le ispaseasca. Si le vor trece in revista cu scrupulozitate: practicarea masturbarii, concentratia de toxine de pe santier, pastilele hormonale, infidelitatea etc. Femeile se vor invinui pentru succesul in cariera si vor regreta ca au acordat prea putina atentie maternitatii. Astfel de ganduri pot, de asemenea, duce la insilitate psihologica.
Multe cupluri se straduiesc sa-si fereasca problemele de ochii lumii pentru a evita sfaturile fara rost, jignirile sau glumele proaste (nu vrei sa-ti imprumut un pic barbatul meu?\")- Uneori pot intampina dificultati in a participa la sarbatorile mari de familie, la care toate rudele vin cu copin. Izolarea, renuntarea la obiceiurile de viata de familie normala nu pot aduce cu sine si linistea. Nici nu e de mirare cain astfel de imprejurari in familie apar conflictele. Multe femei se g ca sotii nu le inteleg dezamagirea in legatura cu aparitia la timp\" a menstruatiei si tentativele nereusite de a ramane insarcinate. Presupun ca nu e decat o modalitate a barbatilor de a se apara, intrucat in deziluziile consoartelor lor ei d un fel de repros la adresa neputintei lor de a da viata unui copil. Daca partenerii isi comunica mai rar sentimentele, femeia vedea in sotul ei doar un partener sexual, care se gandeste doar la satisfactia lui personala. Un astfel de cuplu are nevoie, fara indoiala, de ajutorul unui specialist.
Anumite tensiuni intre soti pot aparea si din cauza tratamentului propriu-zis. Daca acesta dureaza prea mult, intre cei doi se poate instala o stare de nervozitate si deceptie. De aceea, sotii trebuie sa constientizeze din capul locului intregul parcurs pe care-l au de facut. De regula, acesta presupune o perioada importanta de timp sau depinde de ciclul menstrual al femeii. Femeile, care trebuie sa-si ia frecvent liber\" de la serviciu pentru a merge la cabinet, au alte dileme: e neplacut sa-ti initiezi seful sau colegii in problemele tale personale. Aspecte, de asemenea, mai putin placute, trebuie solutionate si in raport cu medicul curant. Sotii sunt nevoiti sa desfiinteze niste uuri. Medicul trebuie sa clarifice detalii legate de viata lor sexuala pentru a se pronunta in privinta corectiilor care se impun. Nu toata lumea agreaza tendinta medicului de a face ordine intr-o chestiune atat de delicata, cum e viata lor sexuala. Este eliminata componenta atat de placuta cuplurilor tinere care e spontaneitatea. Raporturile sexuale sunt permise in anumite zile, sunt recomandate uneori pozitii mai putin uzuale. Trebuie insa mentionat faptul ca astfel de recomandari constituie o problema doar in situatiile in care unul dintre parteneri nu este foarte interesat de reusita tratamentului. Nu trebuie uitat nici faptul ca cea mai mare parte din sarcini revin femeii, chiar si atunci cand cauza sterilitatii cuplului o constituie barbatul. In astfel de situatii, se recurge la metode complicate de fertilizare artificiala a femeii. Barbatului trebuie sa i se explice ce simte sotia si care sunt asteptarile ei, pentru a evita eventualele neintelegeri.
Pentru majoritatea femeilor, asteptarea rezultatului este mai grea decat insesi procedurile, nu de putine ori dureroase, de vindecare. Bineinteles, frica de tratament sau de eventualele complicatii ale terapiilor medicamentoase este de neevitat. Tratamentele pot dura in unele cazuri, cati ani, si nu are rost sa consumati asteptand in fiecare luna aparitia menstruatiei. In cazuri mai complexe, nu trebuie exclusa nici rianta esecului, pentru care sotii au nevoie de o pregatire psihologica speciala.
Si totusi, problemele psihologice pot fi destul de rar invocate drept cauze ale sterilitatii. Printre acestea, medicii le numara si pe cele ale sterilitatii idiopatice. Adesea, femeile dezvolta in subconstient o atitudine negati vizavi de posibilitatea de a ramane insarcinate, in consecinta, organismul lor, automat, nu permite desfasurarea proceselor care ar favoriza conceperea unui copil.
Un studiu recent efectuat de niste cercetatori belgieni a confirmat inca o data importanta starii emotionale a femeii pentru eficienta tratamentului. Frecventa nasterilor la femeile care nu au reusit sa treaca peste depresii este de doua ori mai mica decat la femeile care si-au depasit cu succes problemele emotionale.
Indiciile unor stari emotionale grave sunt sentimentele de furie si culpabilitate, o reprimare generala. Pentru adepasi aceasta stare, psihologii recomanda femeilor sa se deschida emotional\" in raport cu ceilalti, sa-si impartaseasca sentimentele cu sotii, cu persoanele apropiate sau cu suratele lor de suferinta.
Psihologii americani recomanda tuturor cuplurilor sterile, inainte de inceperea tratamentului, sa frecventeze grupuri de sustinere psihologica, sedinte de psihoterapie in grup, sa se adreseze psihologului. O luna sau doua de terapie impotri depresiei pot imbunatati considerabil eficienta tratamentului impotri sterilitatii.
