Argilele rezulta din distrugerea chimica a unor roci. Ele au proprietatea de a forma o masa de genul unui aluat, usor de diluat si de modelat in orice forma. Daca se dilueaza bine,
argila isi pierde elasticitatea si se intinde. Principalele componente ale argilei sunt hidratul coloidal de siliciu si oxidul de aluminiu, care ii determina proprietatile fizice de baza, inclusicapacitatea calorica si termoconducti bi I itatea.
Exista multe tipuri de argila care se deosebesc prin densitate, maleabilitate, culoare, structura minerala si organica. Diversele tipuri de argila - lichide, maleabile, grase, putin maleabile, au si utilizare foarte diferita. Se deosebesc, de asemenea,
argile refractare, de faianta si caolin, usor fuzibile. Culoarea argilei depinde de structura sa minerala (prezenta fierului, a cuprului). Principalele
minerale care intra in componenta argilelor
cosmetice sunt: cuartul, mica etc.
Structura argilelor depinde de locul lor de origine. in Bulgaria, in muntii Rodopi, se extrage argila albastra. Populatia din Crimeea si Caucaz foloseste argilele autohtone: "kil\", "ghiliabi\", "gumbrin\".In nord-vestul Rusiei se extrage asa-numitul caolin de Gluhovetk si argila de Pulkov. in Urali, este renumit zacamantul de argila de culoare gri-verzui, din Kamislov.
Argila marocana se obtine din muntii limitrofi Saharei. Este de culoare rosie-maronie, are proprietati cicatrizante, fiind eficienta in arsuri, iar zacamantul respectile apartine unor seici foarte bogati.
