Cu regret se poate spune ca cea mai importanta directie de tratament - fitoterapia - a evoluat stihinic, iar, in prezent, este reprezentata de relativ putine produse.In literatura de specialitate, se dezbat pe larg chestiuni privind nu doar
insuficienta eficienta, dar si numeroasele fenomene colaterale ale farmacoterapiei. Trebuie relevata si aparitia unei noi afectiuni -boala medicamentoasa. Potrivit datelor OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii), aproximativ 9%_din cei spitalizati, sunt pacienti cu complicatii medicamentoase. in stationarele cu profil dermatologic, numarul persoanelor care au fost supuse unui tratament din cauza unor
dermatite medicamentoase, toxidermii, urticarii, eczeme, necroze toxice epidermice, atinge, uneori, 7-l2%.
Creste numarul persoanelor cu patologie care necesita recomandarea administrarii mai multor produse medicamentoase in acelasi timp, dar este absolut incorect ca tratarea problemelor acute si cronice sa fie abordata deopotriva. in afectiuni dermatologice cronice, indeosebi cele de natura alergica (dermatoze, pemus, lupus eritematos, forme grele de psoriazis), efectul se poate schimba substantial de-a lungul intregului tratament, iar rezultatul final al actiunii comune a substantelor medicamentoase se poate manifesta antagonic.
Care produse sunt cele mai eficiente in tratamentul profilactic si antirecidivant? Dispune oare medicina contemporana de arsenalul necesar de produse pentru tratarea si profilaxia bolilor? Pentru multe dintre ele, raspunsul la aceasta intrebare suna clar si fara echivoc: nu. Tocmai de aceea, este posibila si necesara folosirea fitoterapiei ca metoda de tratament independenta, Aceasta da rezultate bune si in unele forme acute de boala. Important este sa se delimiteze corect asemenea stari acute. Fitoterapia s-a dodit a fi o strache metoda, practic uitata si neelaborata stiintific, care ascunde in sine un anumit potential.
Dezvoltarea farmacologiei a jucat un rol urias in dobandirea autoritatii de catre
dermatologie si medicina in ansamblu, dar tocmai acest succes meritat al farmacologiei a avut un rol negativ in cautarea unor noi mijloace de vindecare. O data cu evolutia farmacologiei, bazata pe principiile sintezei, produsele medicinei populare au inceput sa dispara. in timp ce, in prezent, farmacologia s-a constituit ca o disciplina stiintifica independenta, fitoterapia, atat cea populara, cat si cea stiintifica, au o baza teoretica insuficienta.
De pe pozitiile farmacologiei, efectul terapeutic al telor este legat de substantele fiziologic acti continute de eie. Aceasta a facut ca experienta populara sa fie studiata profund, interesul manifestat in ultimii ani fata de fitoterapie permite a privi aceasta metoda ca pe una destul de eficienta, nenociva, practic, fara contraindicatii. Considerand fitoterapia un gen de terapie meolica, cu actiune asupra vitalitatii organismului, se crede ca aceasta metoda de tratament raspunde in totalitate cerintelor terapiei patogenetice, deoarece exercita o influenta directa asupra proceselor meolismului celular, fiind, de fapt, singura metoda de tratament antirecidivant. Aceasta directie in tratamentul dermatozelor dodindu-se aproape nestudiata, solicita toata atentia cercetatorilor si a medicilor.
