Din punct de vedere ayurvedic, lipsa bucuriei din ata unui om este afit cauza cea mai importanta, cit si efectul principal al dependentei. Dar exista si ci-teva semne usor de recunoscut ale consumului de droguri, care se observa in ata de zi cu zi a unui dependent de droguri. Ele merita sa fie luate in considerare atit pentru diagnosticare, cit si pentru ceea ce ne releva despre psihologia persoanei dependente.
Lista drogurilor care duc la dependenta este foarte iunga si putem face multe distinctii intre caracteristicile biologice, psihologice si sociale ale diferite lor substante. Cocaina sub forma de pudra, de exemplu, este de obicei un drog pentru clasele medii sau inalte, iar efectele asupra organismului difera de cele ale
cocainei solide, care se nde la un pret mai mic si este foarte raspindita in rindul oamenilor cu venituri mici. Amfetaminele sint mai des consumate de camionagii de cursa lunga si de studenti, in vreme ce folosirea narcoticelor din genul opiumului, precum heroina, caracterizeaza intr-o oarecare masura toote segmentele de populatie. Dar, in ciuda diferentelor dintre diversele
droguri si oamenii care le folosesc, exista elemente definitorii comune tuturor acestor substante. In loc sa ne oprim asupra fiecarui drog in parte sau asupra claselor chimice, ne vom concentra in aceasta parte a sectiunilor asupra punctelor comune ale comportamentului dependent in ansamblu.
Ca si in cazul alcoolului, folosirea substantelor pentru modificarea starii psihice sau in scopuri recreative este parte a culturii umane ' a tuturor culturilor ' de multe mii de ani. Analizarea litelor de lut vechi de aproape 7 000 de ani din Regatul Summerian din Orientul Mijlociu ne indica existenta unui cunt hieroglific pentru opiu, iar contexul ne arata ca el ovea conotatii de bucurie si veselie. Exista do si ca locuitorii din zona lacurilor din Elvetia, a caror cultura dateaza de aproximativ 2 500 de ani AZ.Cr., mincau seminte de mac, care este sursa de baza pentru opiu si derivatele sale, precum heroina si morfina. Sustinerea afirmatiei ca utilizarea de droguri dateaza de la inceputurile istoriei nu intentioneaza sa fie luata ca o scuza. Pentru ca si impulsul societatii umane de a stigmatiza sau de a interzice anumite comportamente este la fel de vechi ca si dorinta de a consuma droguri sau alcool. Una dintre intruchiparile sale cele mai vechi este cea din istoria biblica a lui Adam si a Evei, cind acestia incalca porunca lui Dumnezeu de a nu minca din Pomul Cunoasterii. Deci nu putem apara consumul de droguri doar pentru ca este ceva destul de firesc\" pentru firea umana, pentru ca in egala masura este firesc pentru ei sa considere anumite lucruri bune, iar pe altele, rele. Dar de multe ori aceste etichete erau aplicate arbitrar si ceea ce era bun intr-un secol devenea rau in cel urmator. De aceea, pentru a discuta inteligent si obiectiv despre droguri, trebuie sa luam in considerare variabile istorice si sociale, dar si factori psihologici si medicali. Cafeaua, de exemplu, nu este considerata in prezent un drog ilegal in societatea occidentala, in ciuda faptului ca un consum excesiv de
cafea produce probleme atit fizice, cit si emotionale. Cind a aparut in Europa, in secolul al XVN-lea,
cafeaua a cistigat imediat popularitate, iar autoritatile cile au facut eforturi sa controleze sau chiar sa scoata in afara legii consumul de cafea. S-a dovedit a fi imposibil, iar cafenelele au devenit locul de intilnire preferat pe intreg continentul. Voltaire si alte uri importante ale Epocii Luminilor adorau cafeaua, iar romancierul francez Balzac a murit chiar din cauza dependentei de cafea, care la el era atit de pronuntata, incit in ultima perioada a etii consuma cafeaua ca pe o supa groasa. Astazi, nevoia de cafea si chiar dependenta de ea este ceva frecvent in Europa si in Statele Unite si putem recunoaste simptome clare ale lipsei de cafea la bautorii inveterati, daca li se refuza brusc accesul la aceasta bautura. Dar noi consideram cafeaua o bautura, nu un drog. In mod similar, consumatorii de mari cantitati de dulciuri si
ciocolata indeplinesc multe dintre criteriile dependentei de droguri, dar instinctiv ii plasam in alta categorie decif pe consumatorii de heroina sau cocaina.
Faptul ca anumite droguri sint ilegale face parte integranta din atractia pentru ele. Alegind sa foloseasca aceste substante, un indid respinge si se distanteaza de valorile majoritatii socielatii, alaturin-du-se unui grup care traieste in functie de dependenta. Daca heroina sau
cocaina s-ar legaliza miine, alternativa pe care eu n-o sustin, cred ca majoritatea consumatorilor ar gasi motive si mijloace de a obtine acele droguri tot ilegal.
Criteriile actuale pentru a diagnostica dependenta de droguri sint clar definite in lucrarea Diagnostic and Sfafisfica/ Manual of Mental Disorders, Fourfh Edition (1994) (Manualul de statistica si diagnosticare a bolilor psihice, a pafra editie (1 994)), publicata de Asociatia Americana de Psihiatrie, si ne-ar fi de folos sa discutam fiecare dintre aceste criterii pe scurt, inainte de a ne referi la dependenta de anumite substante. Orice combinatie a patru sau mai multe dintre comportamentele incluse pe listele de mai jos justifica diagnosticarea indidului ca dependent.
