1. Preocuparea pentru procurarea substantei intre doze
Fie ca esti dependent de jocurile de noroc, de heroina, de
zahar rafinat sau de cocaina, experienta folosirii lor este ca o plimbare in montaigne russe, cu satisfactie pe termen scurt intr-un orizont cu asteptari mai mari si cu multe frustrari pina la implinirea asteptarilor. Dar, daca substanta este ilegala, situatia este mai complicata din punct de vedere psihologic decit in alte cazuri. Implicarea in activitati ilegale separa radical un individ de restul oamenilor care nu sint implicati in asa ce. Din perspecti unui dependent de
droguri ilegale, orice om cu care el intra in contact este o persoana dinauntru\" sau dinafara\", cine care il poate ajuta sa obtina droguri sau cine care il poate denunta la politie. Orice om ii este ori prieten, ori dusman si majoritatea ii vor fi dusmani, prin simpla natura a activitatii sale. Asadar, dependenta de o substanta ilegala deveni caracteristica principala a vietii unui dependent, este filtrul prin care el priveste orice intilnire. Aceasta nu este o functie a actiunii biochimice a substantei, nici o caracteristica intrinseca a substantei insesi. Destul de des, pacientii din spitale devin dependenti de morfina sau de alte tranchilizante in timpul unui tratament, dar ei nu traiesc experienta izolarii de tipul eu impotri lumii\", caracteristica celui dependent de substante ilegale, pentru care aspectele antisociale si ascunse ale dependentei sint parte integranta a experientei. Dupa cum spunea un cercetator, e greu pentru cei care nu au fost niciodata dependenti de substante (ilegale) sa inteleaga importanta pe care o acorda consumatorii drogului pe care il folosesc Nu e deloc neobisnuit ca un dependent de
cocaina sa admita ca, daca ar fi fortat, ar alege cocaina in locul prietenilor, a! iubitei sau chiar al familiei.\"
2. Sa folosesti mai multa substanta decit ai anticipat
Ma pot abtine total, dar nu pot fi cumpatat\", declara intatul din secolul al XVIII-lea Samuel Johnson. Pentru ca el credea ca betia este reprobabila din punct de vedere moral, consuma mai degraba ceai decit alcool ' si deseori bea pina la 60 de cesti de ceai pe zi. Dar prea putine personalitati cu inclinatii spre dependenta au intelepciunea lui Johnson pentru a-si da seama de propria lipsa de cumpatare. Nimeni nu incepe sa ia droguri cu intentia constienta de a deveni dependent si multi oameni care doar incearca\" substante de acest gen nu devin niciodata dependenti. Dar este caracteristic pentru un dependent atit sa supraestimeze puterea sa de a se controla, cit si sa subestimeze gradul sau de dependenta. Pina cind dependenta fui devine notorie, consumatorul probabil ca defini un drogat ca fiind orice individ care consuma mai multe droguri decit mine\".
3. Cresterea tolerantei la substanta narcotica
Dependenta de narcotice si de alte substante aflate sub control se poate dezvolta rapid sau chiar imediat, cum e cazul
cocainei solide. Toleranta la efectele cocainei se dezvolta rapid. In secolul al XlX-lea, tinctura de opiu, cunoscuta sub numele de laudanum, era folosita in mod obisnuit ca tranchilizant. Doza obisnuita era de 20 de picaturi intr-un pahar cu apa, de doua-trei ori pe zi. Poetul englez Samuel Taylor Coleridge folosea adesea pina la o jumatate de litru de laudanum pe saptamina, iar Thomas De Quincey, autorul sectiunilor Confesions of an English Opium-Eater (Confesiunile unui consumator de opiu englez), putea consuma pina la 8 000 de picaturi de drog pe zi. Asemenea cantitate i-ar fi fost fatala unui consumator neexperimentat.
Fenomenul tolerantei la drog a unui dependent, cu consecinta evidenta a nevoii de a consuma cantitati mai mari, impune ca obiceiul sa ocupe o parte tot mai mare a vietii sale. inca o data, este important sa subliniem efectul de izolare pe care cautarea drogului o avea asupra relatiei dependentului cu masa societatii si sa aratam ca s-ar putea ca aceasta izolare sa fie unul dintre scopurile consumului.
4. Sindromul caracteristic abstinentei
Toate
drogurile care duc la dependenta, inclusiv cafeina, zaharul si ciocolata, produc simptomele abstinentei atunci cind se intrerupe folosirea lor. Uneori, acesta este un soc violent pentru intregul sistem. Un betiv notoriu, de exemplu, poate suferi convulsii grave sau poate chiar sucomba din cauza intreruperii bruste a consumului de alcool. Romanele si filmele au descris adesea efectul numit co/d turkey* care apare din cauza intreruperii heroinei ca fiind foarte dureros si aceasta este realitatea. Avem totusi do ca suferinta care insoteste renuntarea la heroina este influentata de locul in care se face dezintoxicarea, dar si de asteptarile dependentului. In comunitatile terapeutice care nu incurajeaza exprimarea suferintei in timpul curei, dependentii in recuperare resimt mai putin disconfort decit cei din alte centre de dezintoxicare. In multe cazuri, abstinenta la heroina seamana cu o viroza respiratorie severa.
5. Folosirea drogului pentru a evita sau controla simptomele abstinentei
In ciuda faptului ca simptomele care apar in urma abstinentei sint influentate de factori externi, teama dependentului de o experienta extrem de dificila este deseori folosita ca o scuza pentru a mentine dependenta. Mult dupa ce placerea folosirii drogului a devenit de neatins, teama de simptomele dureroase ale lipsei pot moti continuarea consumului.
6. Eforturi repetate de a renunta ia consumul de substante narcoticeIn ciuda capacitatii de autocontrol pe core si-o atribuie adesea dependentii, mai ales in prima etapa a implicarii in consumul de droguri, adesea ei se simt trasi in directii opuse. Pe de o parte se confrunta cu condamnarea din partea societatii, in general, atit legal, cit si moral. Aceasta damnare i se poate parea dureroasa dependentului, dar de asemenea poate trezi sentimente de razvratire si opunere- Pe de alta parte, un dependent se alatura de obicei unui grup de consumatori, care il incurajeaza sa continue si pe care i-or pierde daca n-ar mai folosi drogul. Chiar si in cursul unei singure zile, un dependent este bombardat literalmente cu sute de mesage care il imping catre droguri si altele, care il indeparteaza de droguri. Nu ar trebui sa ne surprinda faptul ca o dependenta inseamna de obicei mai multe incercari esuate de a renunta.
7. Consumul de droguri in momente nepotrivite (de exemplu, la serviciu) sau cind abstinenta afecteaza viata de zi cu zi
Stresul este greu de definit, dar usor de recunoscut. Nu e un sentiment bine definit, precum iubirea sau ieama, dar este prezent aproape in fiecare moment al vietii noastre si se face resimtit atit fizic, cit si emotional. Cred ca acest stres patrunzator este un fenomen specific lumii noastre moderne si ca pina in istoria relativ recenta a omenirii nu exista nimic asemanator. Vinatorul preistoric care inea lancea in tigrul cu dintii ascutiti simtea, cu siguranta, o frica acuta, oraseanul mediel amenintat de ciuma era cu siguranta inspaimintat, iar fermierul american din secolul al XlX-lea trebuie sa se fi simtit neajutorat cind isi vedea recoltele amenintate de seceta ' dar ma-car erau sentimente care aveau o cauza clara si efecte percepute in mod constient. Mai mult, religia, sub o forma sau alia, oferea intotdeauna o explicatie pentru ceea ce se intimpla, precum si consolare pentru a trece peste problemele respective. Astazi, cu siguranta, simtim mai putina teroare decit in trecut, dar exista mai multa tensiune, un fel de strat permanent de anxietate cu nivel de la scazut la mediu. Pentru dependent, drogurile pot oferi un antidot chimic la problema stresului, o realitate alternati ale carei pericole si dtficutati par preferabile cerintelor vietii de zi cu zi. Aceasta nu inseamna ca orice consumator de heroina sau cocaina se retrage zile intregi in vreo casa de drogati dintr-o anumita zona a orasului. Dimpotri, un dependent poate doar inchide usa biroului sau pentru cite momente. Odata ce ajunge sa se bazeze pe aceasta metoda de calmare a tensiunii, ea se poate transforma intr-o activitate independenta; ceea ce a inceput ca o actiune voluntara pentru a atinge o stare de relaxare devine un impuls pentru a evita simptomele abstinentei.
8. Reducerea activitatilor sociale, profesionale sau de divertisment pentru a continua consumul de narcotice
E atit de minunat, incit nu ar trebui sa incerci nici macar o data.\" Aceasta fraza citata deseori in cartile despre abuzul de droguri este atribuita unui consumator de heroina anonim care incerca sa-si descrie experienta initiala cu drogul. Remarca lui paradoxala exprima foarte bine puterea pe care o au anumite droguri, mai intii de a ocupa si apoi de a acapara integral constiinta consumatorului. Pretul extazului obtinut pe cale chimica este apatia crescinda fata de orice altce. Acest lucru s-a demonstrat in laborator pe soareci, care au devenit dependenti de cocaina. Din dorinta de a obtine cocaina, animalele dependente ignora orice alt stimul, inclusiv mincarea, apa sau imperecherea cu alt soarece. Aceasta ingustare a punctelor de interes este o caracteristica de baza a dependentei de droguri si unul dintre aspectele ei cele mai periculoase.
9. Consumul de narcotice continua, in ciuda problemelor sociale, emotionale sau fizice
Scriitorul Wiiliam S. Burroughs, acum in virsta de mai bine de 80 de ani, a fost dependent de heroina aproape intreaga sa viata de adult. In sectiunea sa, intitulata Junky (Drogat), Burroughs a scris: Drogul nu e doar o toana, e un mod de viata.\" Atit longevitatea lui Burroughs, cit si productivitatea lui literara nu sint caracteristice pentru un consumator obisnuit de droguri, dar are dreptate cind descrie consumul de droguri ca fiind ce mai mult decit o simpla senzatie produsa in corp de o serie de reactii chimice. Dependenta este o orientare generala de perceptie a lumii in fata careia orice altce devine neimportant. Poate ca aceasta este chiar o intentie latenta in mintea dependentului, pentru care individualitatea sa fizica devine singurul univers cunoscut, singurul de care are nevoie, singurul pe care vrea sa-l cunoasca. Interpretarea psihanalitica a dependentei plaseaza originile sale in nevoile de dependenta neimplinite din prtma parte o vietii si, intr-un fel, dependentul chiar se intoarce la o etapa a copilariei in care suge lapte dintr-o sticla sau la un sin. Nimic altce nu conteaza, nimic altce nu exista, iar perspecti ca sursa de hranire sa-i fie indepartata il sperie dincolo de orice inchipuire.
