Definitie: coroana mixta este o RPFU ce prezinta o structura metalica ce-i confera rezistenta,si o structura estetica; acrilica sau ceramica, ce acopera partial sau in totalitate structura metalica si care confera piesei proteitce aspectul fizionomic.Componenta metalica apropie prin calitatile ei coroana mixta de coroanele metalice iar componenta estetica de coroanele estetice:acrilice sau ce-ramice.Acoperirea partiala sau totala a componentei metalice de catre componenta estetica dau coroanei mixte un aspect semifizionomic respectiv fizionomic.
Din grupul coroanelor mixte fac parte coroanele mixte tip weisser si coroanele de substitutie.Coroanele de substitutie inlocuind in totalitate coroana unui dinte natural constituie o categorie aparte a coroanelor mixte avind indicatii si contraindicatii deosebite.Necesita o tehnologie speciala a preparatiilor clinice si al etapelor tehnice de laborator pentru realizarea ei .
Generic prin coroane mixte intelegem de fapt coroanele mixte tip weisser.
Indicatii:
- refacerea morfo-functionala a dintilor frontali si laterali-mai frecvent premolarii-a caror atribute functionale s-au modificat prin:
- afectarea lor prin carie,traumatisme,abraziune,
- afectari ale pulpei dentare care au avut ca si consecinta modificari de culoare ale dintelui,
- anomalii de pozitie,
- anomalii de forma ;
- in tratamente protetice simple sau compozite :
- ca elemente de retentie mezial in tratamentul protetic prin punti dentare,
- ca element de sprijin si ancorare a protezelor mobilizabile.
- ca elemente de imobilizare definitiva a dintilor mobili in inbolnavirile parodontale,
- ca elemente de corectare ,refacere sau echilibrare a rapoartelor ocluzale.
Asociind calitatile coroanelor metalice cu cele ale coroanelor estetice ; coroanele mixte au o larga raspindire in practica stomatologica desi presupun un sacrificiu suplimentar de tesuturi dentare dure.Se adreseaza dintilor voluminosi, dintilor cu un volum redus al camerei pulpare sau dintilor devitali.
Contraindicatii :
- pe dintii cu dimensiuni coronare reduse, nanici sau subdimensionati prin abraziune intensa,
- la pacientii tineri cu un volum mare al camerei pulpare,
- pe dintii aflati in vestibulopozitie,
- pe dintii devitali la care bontul coronar nu a fost consolidat prin RCR-uri,
- cind clinic nu se poate realiza slefuirea cu prag cervical ; evidentierea si amprentarea acesatei preparatii.
*Consideratii clinice.Coroana mixta este de dorit a fi relizata numai cind conditiile
clinico-tehnice permit acest lucru.Relizarea ei in conditii improprii duce la piederea componentei estetice cu aparitia infrastructurii metalice de suport ; cu aspect inestetic si neigienic,cu imposibilitatea unei refaceri directe,in cabinet, a componentei fizionomice pierdute.Unei astfel de situatii clinice este de preferat o coroana metalica corect conceputa si relizata.
Clasificare.
Dupa aspectul estetic coroanele mixte pot fi :
- coroane mixte cu aspectul partial estetic- semifizionomic.Structura metalica este vizibila ea fiind acoperita de componenta estetica numai pe fata vestibulara.
- coroane mixte cu aspectul total estetic-fizionomic.Structura metalica este invizibila ea fiind in totalitate acoperita de componenta estetica -fizionomica.
Dupa materialul estetic ce acopera partial sau in totalitate infrastructura metalica coroanele mixte pot fi:
- coroane mixte metalo-acrilice; metalo-polimerice,
- coroane mixte metalo-compozite,
- coroane mixte metalo-ceramice.
Dupa tehnologia de realizare a componentelor structurale coroanele mixte pot fi:
- realizate prin turnare-polimerizare,
- realizate prin ambutisare-polimerizare,
- realizate prin galvanizare-polimerizare,
- realizate prin turnare-coacere,
- realizate prin ambutisare-coacere,
- realizate prin galvanizare-coacere.
Componenta metalica se obtine prin turnare,ambutisare,sinterizare sau galvanizare .Componenta estetica daca este acrilica se obtine prin polimerizare;daca este compozita se obtine prin foto,baro ,termopolimerizare sau daca este ceramica se obtine prin coacere.
Etapele clinico-tehnice de obtinere.
Realizarea coroanelor mixte presupune combinarea etapelor clinico-tehnice de realizare a coroanelor metalice cu cele din tehnologia coroanelor nemetalice.
1. Examenul clinic,diagnosticul,solutia de tratament.
Reprzinta prima etapa clinica ,de apreciere a structurii dentare de suport a viitoarei RPFU.Sunt evaluate conditiile clinico-tehnice si de laborator care sa permita obtinerea rezultatului scontat :rezistenta mecanica buna in conditiile unei estetici satisfacatoare.
2. Pregatirea cimpului protetic- slefuirea dintelui.
Este faza clinica in care portiunii coronare a dintelui de suport i se da prin slefuire forma de bont.Aspectul este cilindro-conic cu diametrul mare la colet, diametrul mic la nivel ocluzal. Cu cit dintele este mai scurt se va prepara mai aproape de un cilindru ; cu cit dintele va fi mai lung va fi preparat mai conic.Aspectul cilindric sau conic infuenteaza direct,prin marimea suprafetei de contact , stabilitatea prin frictiune a piesei protetice pe bont.
Slefirea dintelui in vederea acoperirii cu o coroana mixta presupune o pregatire speciala a bontului. Dintele stilp se reduce cu 1,5-2mm pe fata vestibulara si respectiv jumatatea proximo-vestibulara ( meziala si distalA ) a coroanei pentru coroana partial estetica si la nivel cervical si pe toate fetele laterale ale coroanei dintelui pentu coroanele mixte cu aspect total estetic.
Aspectul preparatiei cervicale a bontului in cazul protezarii cu o coroana mixta poate fi :
- tangential,
-cu prag in unghi drept ,
-cu prag in unghi rotunjit-en conje.
In prepararea tangentiala a zonei cervicale pierderea de substanta dura dentara este cea mairedusa .Conditiile tehnice sunt impoprii relizarii unei structuri mixte cu aspect estetic.Tehnicianul poate incerca compensarea lipsei de spatiu prin extinderea volumului coronar spre vestibular cu riscul afectarii in timp a parodontiului marginal printr-o
igiena defectoasa .La coroanele metalo-acrilice vecinatatea acrilat-parodontiu marginal poate fi o cauza suplimentara a imbolnavirii parodontale.Supradimensionarea vestibulara a dintelui protezat genereaza un aspectul inestetic in configuratia armonioasa a arcadei dentare.
Protectia parodontala poate fi obtinuta de modelarea unei colerete metalice cervicale in grosimea careia tehnicianul sa realizeze un prag care sa asigure grosimea necesara aspectului estetic al componentei fizionomice a coroanei mixte si pozitionarea acrilatului la distanta de parodontiul marginal.Colereta metalica
cervicala este vizibila si se asociaza extinderii volumului coronar spre vestibular care apare inestetic.
Prepararea cu prag in unghi drept a zonei cervicale a bontului coronar creaza ca spatiu premizele unei coroane mixte estetice .Ofera grosimea si estetica cea mai buna pentru coranele integral estetice si pentru coroanele mixte metalo-acrilice si metalo-compozite.Pentru coroanele metalo-ceramice prezenta unghiurilor bine exprimate este generatoare de fisuri si/sau desprinderi ale masei ceramice de suportul metalic.
Pragul in unghi drept este cel mai predispus unei incorecte adaptari a RPFU pe dintele de suport.Cu exceptia modelelor metalice toate celelalte tipuri de modele de lucru nu permit reproducerea si mai ales pastrare pe durata lucrului a configuratiei ascutite a pragului.
Atenuarea prin rotunjire a unghiului pragului cervical are ca si consecinta imperfecta adaptare a coroanei pe cimpul protetic si pozitionarea la distanta a coroanei mixte pe dintele stilp lasind vizibil un lizereu din cimentul utilizat la fixarea acesteia.
Se poate incerca o imbunatatire a rezultatelor clinice ale unei astfel de preparatii cervicale a bontului dentar prin pozitionarea subgingivala a pragului si prin bizotarea prismelor nesustinute de smalt din aceasta zona.
Prepararea pragului in unghi rotunjit-en conje elimina deficientele preparatiei in unghi drept a zonei cervicale a bontului dentar.Este mai usor de preparat daca se foloseste instrumentarul abraziv adecvat. In amprenta si pe model exactitatea preparatiei este incomparabil mai buna Si in acest caz este bine ca pozitionarea pragului cervical sa se faca subgingival si sa se asocieze cu indepartarea prismelor de smalt nesustinute prin bizotare.
3. Amprentarea.
Tehnicile de amprentare au ca numitor comun evidentierea prin conditionare a zonei cervicalecare sa permita o reproducere perfecta a pragului.Sunt tehnicile descrise la coroanele estetice: acrilica,compozita, ceramica. Cuprind intreaga arcada realizindu-se de obicei in trei timpi. Materialele de amprentare sunt de mare precizie avind o fluiditate crescuta care sa le permita patrunderea cu usurinta in sacul gingival conditionat.
4. Modelul.
Recomandabil este modelul de arcada,cu bonturi mobile,din materiale cu rezistenta crescuta.
Zona cervicala cuprinzind ariile proximale poate fi usor accesibila numai prin mobilizarea bontului si expunerea direca a preparatiei pragului.
5. Macheta componentei metalice.
Macheta componentei metalice a coroanei mixte difera in functie de natura componentei esetice : acrilica,compozita sau ceramica. si tehnologia de realizare a structurii metalice.
Pentru acrilat si compozit structura metalica va prezenta sisteme mecanice de retentie special confectionate in acest scop.
Macheta componentei metalice pentru coroana mixta metalo-ceramica nu prezinta macroreten-tii ci numai microretentii ce se obtin prin sablarea structurii metalice.
Macheta componentei metalice a coroanei mixte se poate realiza prin :
- tehnici clasice - picurare,
- capa si picurare,
-tehnici moderne - ceara calibrata,
- discuri de celuloid prin ambutisare cu perfectarea inchiderii cervicale cu
ceara speciala de colet,
- rasini compozite prin fotopolimerizare.
Sisteme mecanice de retentie - de fixare - a componentei estetice la componenta metalica
Sisteme mecanice de retentie a componentei estetce la coroanele mixte metalo-acrilice si metalo-compozite se pot realiza in faza de macheta sub forma de :
- perle,
- anse,bare,
- butoni,
- solzi,
- unghiuri retentive la intilnirea capei cu caseta.
Materialele utilizate sunt : ceara pentru perle,anse,butoni sau solzi ; acrilatul pentru perle ;firele de nylon pentru anse ; cristalele calcinabile sau hidrosolubile pentru solzi.
Perlele si butonii au eficienta cea mai mare asigurind cea mai buna retentie mecanica.
* Consideratii clinico-tehnice. Dupa turnarea componentei metalice a coroanelor mixte zonasupraecuatoriala ,neretentiva, a perlelor de retentie se reduce prin slefuire cu o piata sau freza pentrua nu transpare prin componenta estetica a coroanei mixte.
** La coroana clasica metalo-polimerica lacul opac folosit la conditionarea suprafetei metalice de contact cu componenta estetica va fi fluid pentru a realiza un strat subtire care sa nu anuleze zona de retentie subecuatoriala a perlei sau sa desfiinteze prin umplere retentivitatea solzilor.
*** Realizarea prin sinterizare sau galvanizare a componentei metalice presupune aparatura, instrumentar si materiale corespunzatoare initiatorului noii tehnologii.
6. Ambalarea machetei componentei metalice a coroanei mixte.
Ambalarea se realizeaza cu mase de ambalat specifice metalului (nobil,seminobil ,nenobiL ) din care se realizeaza componenta metalica a coroanei mixte; dupa aceeasi tehnologie ca cea descrisa la incrustatii sau la coroana turnata.
7. Turnarea.
Presupune aparatura ,instrumentarul si tehnologia obisnuite obtinerii oricarei piese metalice tur-nate.
8. Placarea.
Este o etapa tehnica proprie numai coroanelor mixte.
Dupa obtinerea componentei metalice a coroanelor metalo-polimerice aceasta este prelucrata, lustruita si probata in cavitatea bucala.Revenita in laborator structura metalica a coroanei mixte este pregatita la interfata structurii metalice cu componenta estetica. Se conditioneaza prin sablare,degresare,curatire in bai ultrasonice si aplicarea lacurilor adezive de opac.Se modeleaza macheta componentei estetice - fateta.
9. Realizarea tiparului pentru obtinerea componentei estetice.
Ambalarea poate fi facuta numai in pozitie orizintala.Obtinerea tiparului,introducerea acrilatului,polimerizarea,dezambalarea,prelucraea,lustruirea sunt cele descrise la coroana estetica polimerica..
Retentia acrilatului pe infrastructura metalica a coroanei mixte este pur mecanica.
* Consideratii tehnice.La coroanele mixte metalo-compozite realizarea componentei esteticeexclude faza de realizarea machetei a acestei structuri ca si etapa de realizare a tiparului - ambalarea.
Fateta - componenta estetica - se realizeaza prin aplicarea succesiva;strat cu strat , a materialului compozit pe suprafata metalica conditionata prin sablare sau silanizare cel mai frecvent.
Silanizarea se realizeaza cu solutii siliconice ,derivate de la siliciul tetravalent; livrate in stare lichida ce se aplica pe suprafetele foarte curate,conditionate si uscate ale componentei metalice.
Aplicarea succesiva a straturilor : opac,dentina, smalt realizata cu spatula sau pensula asemanator depuneii masei ceramice fiind intrerupta de introducerea in cuptorul de fotopolimerizare pentru fiecare din straturile enumerate.
COROANA MIXTA DE SUBSTITUTIE
Definitie :coroana de substitutie este o RPFU mixta ce reface integral coroana unui dinte fixindu-se pe radacina acestuia in canalul radicular.
Indicatii :
- refacerea morfofunctionala a dintilor monoradiculari a caror atribute functionale s-au pierdut prin distrugerea integrala a coroanei prin carie,traumatisne,abraziune,
- in afectari ale pulpei care au avut ca si consecinta pierderea vitalitatii dintelui si a unei importante parti coronare ce fac imposibila refacerea acesteia prin coroane de acoperire sau RCR,
- in anomalii de pozitie si migrari ale dintilor care in tratamentul protetic necesita schimbarea axului coroanei fata de axul radacinii,
- pe dintii a caror dimensiune redusa coronara nu permite acoperirea cu coroane mixte,
- ca element de retentie pe dintele stilp mezial la puntile intinse cind dintele limitant are volum coronar redus,
- ca element de sprijin ,ancorare si stabilizare a protezelor scheletate ce folosesc mecanisme speciale de tipul : capselor,magnetolor sau a sistemelor Dollder.
Contraindicatii :
- pe dintii a caror tratamente endodontice sunt incorece si/sau incomplete.
- pe dintii la care distructia coronara se asociaza cu pierderi din portiunea subgingivala radiculara,
- pe dintii care au beneficiat de rezectie apicala si la care portiunea radiculara s-a redus considera-bil.
* Consideratii clinico-tehnice.Coroana de substitutie are cea mai buna stabilitate pe cimpul protetic si calitati estetice deosebite.Reducerea indicatiilor ei sunt datorate caracterului nebiologic ; aplicarea ei pe dinte necesitind devitalizarea dintelui de suport.
Pregatirea bontului, amprentarea dintelui si realizarea machetei componentei metalice cer manualitate si necesita mai mult timp de lucru.Indepartarea coroanei de substitutie de pe dinte este cel mai frecvent nerealizabila datorita riscului foarte crescut de distrugere a structurii dentare de suport.Slefuirea ca bont este dificila datorita existentei in structura coroanei de substitutie a metalului si componentei estetice si a necesitatii indepartarii prin noua slefuire a inelului pericervical.
Clasificare.
Dupa aspectul estetic coroanele mixte de substitutie pot fi :
- coroane mixte cu aspectul partial estetic- semifizionomic.Structura metalica este vizibila ea fiind acoperita de componenta estetica numai pe fata vestibulara.
- coroane mixte cu aspectul total estetic-fizionomic.Structura metalica este invizibila ea fiind in totalitate acoperita de componenta estetica -fizionomica.
Dupa materialul estetic ce acopera partial sau in totalitate infrastructura metalica coroanele mixte de substitutie pot fi:
- coroane mixte metalo-acrilice; metalo-polimerice,
- coroane mixte metalo-compozite,
- coroane mixte metalo-ceramice.
Dupa elementele structurale constitutive coroanele mixte de substitutie pot fi:
- cu bont metalic si coroana fizionomica,
- cu caseta metalica si fateta fizionomica confectionata in laborator din acrilat,compozit sauceramica,
- cu caseta metalica si fateta prefabricata ceramica : cu crampoane scurte butonate, cu crampoane lungi sau fatet Steel.
Dupa indicatia de utilizare pot fi :
- provizorie, cu durata redusa de folosire ; avind rolul de protectie a bontului preparat si de
mascare in scop estetic a lipsei structurii dentare supragingivale absente,
- definitiv,ca structura protetica individuala de refacere a coroanei unui dinte sau ca partedintr-o structura protetica complexa de tipul puntilor dentare sau a protezelor scheletate.
* Consideratii clinico-tehnice.Coroana de substitutie,didactic, este considerata a fi alcatiuta dintr-o componenta radiculara (dispozitivul radiculaR) si o componenta coronara (dispozitivul coronaR).
Dispozitivul radicular la toate coroanele de substitutie a caror componenta metalica se realizeaza prin turnare este alcatuit din : pivot,inel pericervical si capac.
Pivotul reprezinta structura metalica a coroanei de substitutie plasata in interiorul canalului radicular. Ocupa 2/3 din lungimea radacinii si 1/3 din grosimea suprafetei de sectiune la colet a radacinii in sens V-O si M-D.Aspectul ovalar pe sectiune al pivotului impiedica rotirea sa in axul lung al dintelui si ii confera o buna stabilitate in canalul rtadicular.
Inelul pericervical reprezinta o banda metalica de aproximativ 1mm latime plasata subgingival care inconjoara portiunea supragingivala a bontului radicular .Mareste stabilitatea protezei pe in-frastructura dentara,impiedica rotirea acesteia pe dinte anulind efectul de pana ce poate avea ca si consecinta spargerea radacinii.
Capacul reprezinta portiunea metalica a coroanei de substitutie care acopera suprafata de sectiu-ne a bontului radicular.Transmite presiunile in axul dintelui impiedicind efectul de pana al pivotului in canalul radicular.Impreuna cu inelul pericervical constituie ceea ce poate fi cunoscut si sub denumirea de capa.
Componenta metalica a dispozitivul coronar al coroanei de substitutie poate fi sub forma unui bont metalic de aspectul unui dinte slefuit in vederea acoperirii cu o corana integral estetica. Este cazul coroanelor de substitutie folosite individual; pentru refacerea coroanei unui singur dinte, coroanele de substitutie mixte cu aspect total estetic.
Obtinut prin turnare o data cu dispozitivul radicular el face ca intreaga structura metalica sa fie cunoscuta sub denumirea de dispozitiv corono-radicular.
Dispozitivul corono-radicular este deci o piesa metalica unica didactic compusa din:pivot,inel pericervical ,capac si bontul metalic artificial sau din dispozitivul radicular si bontul metalic .
La coroanele de substitutie mixte,semifizionomice, componenta metalica coronara are aspectul de caseta si se obtine prin turnare o data cu casetele reprezentind structura metalica a intermedia-rilor - adintilor de inlocuire din structura puntilor dentare.Aceasta caseta facind corp comun cu corpul de punte se va lipi de suprafata orala a capei dispozitivului radicular in tehnologia realizarii puntilor dentare din elemente separate.
Etapele clinico-tehnice de obtinere.
Etepele de realizarea a coroanelor de substitutie sunt cele de realizare a coroanelor mixte cu caracteristicile individuale determinate de agregarea in canalul radicular al dintelui devitalizat.Reprezinta o asociere a fazelor de obtinere a unei piese protetice metalice turnate cu fazele de obtinere a unei piese protetice din material estetic.
Coroana de substitutie cu bont si coroana estetica se foloseste ca element individual de tratament ;coroana de substitutie cu caseta metalica si fateta estetica se foloseste ca elemennt de agregare in tratamentul prin punti dentare.
1. Examenul clinic,diagnosticul,solutia de tratament.
Este prima etapa ; clinica, de apreciere a structurii dentare de suport a viitoarei RPFU.Necesitaobligatoriu examenul radiologic care sa evalueze calitatea tratamentului endodontic si valoarea implantarii radacinii.Bontul dentar trebuie sa fie supragingival pe toata intinderea sa.
2. Prepararea - slefuirea dintelui.
Prepararea dintelui pentru coroana mixta de substitutie prezinta doua etape distincte :
- pregatirea portiunii dentare supragingivale - pregatirea bontului,
- pregatirea canalului radicular.
Pregatirea bontului.Portiunea dentara supragingivala se reduce la 1,5-2mm inaltime.Suprafetele laterale ale bontului sunt plane ; paralele inte ele sau usor convergente spre colet..La finalul prepararii bontului suprafetele laterale ale acestuia sunt slefuite cu o freza diamantata flacara in scopul indepartarii pe 1mm subgingival a eventualelor prisme de smalt nesustinute.
Suprafata de sectiune a bontului se prepara '' in acoperis de casa'' cu doua versante orientate vestibular si respectiv oral .Versantul vestibular este oblic ,coborind spre marginea gingivala ; versantul oral este orizontal,paralel cu planul de ocluzie.
Dupa adaptarea transversala si axiala a inelului de cupru ce urmeaza a fi folosit ca portam-prenta versantul vestibular al bontului se infunda subgingival cu o freza sferica cu diametrul mare sau cu o freza de prelucrat acrilatul bine ascutita.Suprafata vestibulara a bontului devine concava spre incizal .permitind plasarea subgingivala a structurii metalice si conferind o grosime accep-tabila componentei fizionomice pentru o redare estetica a restauratiei protetice.
Adaptarea inelului de cupru dupa infundarea versantului vestibular al bontului este mult mai dificila.si poate fi sortita esecului.
Prepararea canalului radicular.Se face cu freze speciale de largit canalul.Conturul preparatieicanalului va urmari conturul sectiunii la colet a radacinii si va reprezenta 1/3 a diametrului acesteia in toate directiile.Axial pregatira radacinii va cuprinde 2/3 dinlungimea acesteia.
3. Amprentarea .
Tehnicile de amprentare difera in functie de materialul folosit.Oricare ar fi ele cuprind doua etape distincte :
- amprentarea canalului radicular,
- amprentarea bontului dentar.
Amprentarea canalului radicular cu material termoplastic.
Canalul radicular se izoleaza prin umectarea sa de catre lichidul bucal.Din sirma cu diametrul de 1-2mm se realizeaza o tija avind un capat ascutit si un capat cu o bucla,asemanatoare cu un miner de umbrela.Tija fiind introdusa pe canal bucla trebuie sa depaseasca suprafata de sectiune a bontului.Pe tija se fac retentii cu un cleste crampon sau cu un disc de carborund.
Materialul termoplastic este incalzit la flacara unei spirtiere si prin rulare intre degete i se da forma conica cu dimensiunea cit mai apropiata de cea a canalului radicular..Se introduce pe canal unde se indeasa cu un instrument bont - fuloar de amalgam.Prinsa de ansa in clestele crampon tija metalica se incalzeste in flacara pina la rosu.Cu mina sprijinita ,virful tijei se introduce in masa ter-moplastica aflata in canalul radicular.Intr-o prima etapa se tine tija in contact cu masa termoplasticapentru a-i transmie caldura.Cind masa termoplastica s-a plastifiat tija este impinsa in profunzimea canalului radicular.Daca materialul din canal este omogen tija avanseaza greu si surplusul de material refuleaza deasupra bontului.Cind materialul termoplastic din canal este insuficient tija ade in gol,avanseaza rapid si materialul nu refuleaza in afara canalului pe suprafata bontului.
Se raceste amprenta cu un jet de apa si se scoate din canal tragind de ansa ,cu uncleste crampon ,in axul dintelui.Materialul termoplastic trebuie sa fie omogen,fara lipsuri si sa acopere in totalitate tija metalica introdusa in canal..Amprenta se reia daca prezinta lipsuri sau daca tija metalica este vizibila.Pentru repozitionarea amprentei in canal este bine sa fie memorata orientarea spatiala a ansei metalice aflata deasupra bontului.
Amprentarea bontului cu material termoplastic.Presupune folosirea inelului de cupru ca portamprenta.Inelul este adaptat pe dinte prin rascroirea si bizotarea marginii cervicale .Se controleaza la final adaptarea axiala si transversala a portamprentei pe bont.In acest moment se poate trce la infundarea versantului vestibular al bontului.
Prin incalzire materialul termoplastic se plastifica si se introduce in inel prin capatul cervical al acestuia pina la umplerea sa in totalitate.
Inelul plin cu material termoplastic este tinut cu o pensa in flacara pentru a ramine plastic materialul de amprentare.Se scoate din flacara si se asteapta difuzarea caldurii in intreaga masa a materialului de amprentare.
Inelul incalzit este prins intre degete si se aplica pe bont cu lipitura spre vestubular. Se apasa marginea incizala a inelului fara a o acoperi in totalitate pina la restabilirea pozitiei corecte obtinute la adaptarea inelului pe bont. Surplusul de material termoplastic poate refula intre deget si marginea incizala a inelului.La racirea materialului termoplastic amprenta este indepartata de pe dinte si controlata.
Se urmareste omogentatea materialului de amprentare,fara lipsuri,acoperind in totalitate suprafata interna a inelului.
Urmeaza cooptarea celor doua amprente : a canalului si a bontului.
Amprenta canalului fiind repozitionata in radacina se ia amprenta bontului si se indeparteaza materialul termoplastic patruns pe canal.Inelul incalzit este prins intre degete si se aplica pe bont cu lipitura spre vestubular facand presiuni pe marginea incizala.Dupa racire,in masa termoplas-tica,spre vestibular, se introduce falca incalzita a unui cleste crampon cu ajutorul careia amprenta este indepartata de pe dinte.Lipitura inelului si semnul clestelui orientate vestibular permit gasirea pozitiei amprentei in supraamprenta.
Se controleaza daca cele doua amprente sau solidarizat facind corp comun,fara lipsuri ale materialului de amprentare.
Amprenta cu inel de cupru si material termoplastic reproduce doar bontul,restul cimpului protetic se evidentiaza printr-o supraamprenta.
Amprenta cu materiale elastice.
Canalul radicular se izoleaza prin umectarea sa de catre lichidul bucal.Cu un ac lentulo se introduce materialul elastic fluid pe canal asemeni unei paste de obturat canalul.Umplerea canaluluisi omogenizarea materialului elastic introdus in canal se face cu ajutorul unui con de gutaperca sau unui con de acrilat anterior pregatit pe dimensiunea canalului.Aceasta armare cu gutaperca sau acri-lat are si rolul de a impiedica posibila deformare a amprentei canalului sub propria greutate a gipsului in faza de obtinere a modelului.
Amprenta bontului si a celorlalte elemente ale cimpului protetic se iau printr-o amprentare in lingura individualasau standard cu acelasi material elastic.
Daca pentru amprenta bontului cu material elastic se foloseste inelul de cupru ca portamprenta atunci inelul trebuie perforat sau dat cu lac adeziv penrtu a fixa materialul elastic fluid de amprentare.
Cind se doreste o ampentare in ocluzie inelul de cupru se va reduce dimensional penrtu a permite realizarea rapoartelor normale de ocluzie intre cele doua arcade dentare.
4. Modelul.
Recomandabil este modelul de arcada,cu bonturi mobile,din materiale cu rezistenta crescuta.
Zona cervicala cuprinzind ariile proximale poate fi usor accesibila numai prin mobilizarea bontului si expunerea direca a zonelor aproximale ale preparatiei.
5. Macheta componentei metalice.
Macheta componentei metalice a coroanei mixte de substitutie difera in functie de tipul coroanei de substitutie : cu bont metalic si coroana estetica sau cu caseta metalica si fateta estetica.
Componenta metalica desi se pretzinta in cazul ambelor tipuri de coroane de substitutie ca o structura unitara se confectioneaza in mod diferit dat fiind indicatiile clinice diferite ale fiecaruia din tipurile de coroana de substitutie.
Realizarea machetei dispozitivului radicular. Este aceeasi pentru toate tipurile de coroane de substitutie. Pe modelul izolat la preparatiei canalului radicular se incepe realizarea machetei pivotului.
Ceara plastifiata prin incalzire se modeleaza de aspect conic ; asemanator lumenului canalului radicular.Se introduce ceara pe canalul radicular unde se indeasa cu un instrument metalic rotunjit.
O tija metalica cu diametrul de 1mm si lungimea de 25-30 mm ; ce va reprezenta macheta viitorului canal de turnare,se incalzeste in flacara dupa care se introduce lent in canalul umplut cu ceara. Topindu-se ceara se distribuie uniform in toate detaliile preparatiei canalului radicular.Dupa racire se indeparteaza de pe model si se controleaza : integritatea,uniformitatea si completa acoperire a tijei metalice de ceara reprezentind macheta pivotului.
Macheta pivotului aflindu-se pe model ;cu o spatula pentru modelat ceara, fierbinte, se aplica ceara pe suprafata de sectiune a radacinii corespunzator celor doua versante ale preparatiei bontului radicular :vestibular si oral. Se realizeaza astfel macheta capacului asociata machetei pivotului.
Dupa racirea cerii si o noua izolare a bontului se trece la realizarea machetei inelului pericervical.Cu o spatula pentru modelat ceara, fierbinte, se aplica ceara pe suprafata radacinii corespunzatoare preparatiei cervicale a acesteia.Permanent se va urmari ca macheta inelului pericervical sa realizeze un unghi drept cu macheta capacului.
S-a obtinut astfel macheta dispozitivului radicular fomata din macheta : pivotului,capacului si inelului pericervical. Ca piesa unica atasata tijei metalice ce va constitui macheta viitorului canal de turnare.
Realizarea machetei dispozitivului coronar.
- pentru coroana de substitutie cu bont se realizeaza pe capacul machetei dispozitivului radicular ; avand in interior tija metalica, macheta bontului artificial .Are forma dintelui natural subdimensionat cu 2mm.Fata vestibulara este plan convexa ; fata orala este convexa in 1/3 cervicalasi concava in 2/3 incizale.Fetele proximale sunt paralele.Toate fetele laterale ale machetei bontului artificial formeaza cu macheta capacului un unghi de 90 de grade.
Paralelismul fetelor proximale ale bontului si unghiul drept intre fetele laterale ale bontului si capac contribuie la stabilitatea componentei estetice a coroanei de substitutie pe structura metalica a acesteia.
- pentru coroana de substitutie cu caseta componenta coronara a structurii metalice- dispozitivul corono-radicular este reprezentata de caseta metalica.
Macheta aesteia se realizeaza o data cu cea a dispozitivului radicular daca corona de substitutie urmeaza a fi RPFU sau concomitent cu macheta componentei metalice a dintilor intermediari,de inlocuire, a corpului de punte ;cind coroana de substitutie poate fi folosita ca element de agregare in componenta puntilor dentare- RPFP
Pentru acrilat si compozit structura metalica-caseta va prezenta sisteme mecanice de retentie special confectionate in acest scop.
Macheta componentei metalice pentru coroana mixta metalo-ceramica nu prezinta macroreten-tii ci numai microretentii ce se obtin prin sablarea structurii metalice.
6. Ambalarea machetei componentei metalice a coroanei mixte.
Ambalarea se realizeaza cu mase de ambalat specifice metalului (nobil,seminobil ,nenobiL ) din care se realizeaza componenta metalica a coroanei mixte; dupa aceeasi tehnologie ca cea descrisa la incrustatii sau la coroana turnata.
7. Turnarea.
Presupune aparatura ,instrumentarul si tehnologia obisnuite obtinerii oricarei piese metalice tur-nate.
8. Placarea.
Este o etapa tehnica proprie numai coroanelor mixte.
Dupa obtinerea componentei metalice a coroanelor metalo-polimerice aceasta este prelucrata, lustruita si probata in cavitatea bucala.Revenita in laborator structura metalica a coroanei mixte este pregatita la interfata structurii metalice cu componenta estetica. Se conditioneaza prin sablare,degresare,curatire in bai ultrasonice si aplicarea lacurilor adezive de opac.Se modeleaza macheta componentei estetice - fateta.
9. Realizarea tiparului pentru obtinerea componentei estetice.
Ambalarea poate fi facuta numai in pozitie orizintala.Obtinerea tiparului,introducerea acrilatului,polimerizarea,dezambalarea,prelucraea,lustruirea sunt cele descrise la coroana estetica polimerica..
Retentia acrilatului pe infrastructura metalica a coroanei mixte este pur mecanica.
* Consideratii tehnice.La coroanele mixte metalo-compozite realizarea componentei esteticeexclude faza de realizarea machetei a acestei structuri ca si etapa de realizare a tiparului - ambalarea.
Fateta - componenta estetica - se realizeaza prin aplicarea succesiva;strat cu strat , a materialului compozit pe suprafata metalica conditionata prin sablare sau silanizare cel mai frecvent.
Silanizarea se realizeaza cu solutii siliconice ,derivate de la siliciul tetravalent; livrate in stare lichida ce se aplica pe suprafetele foarte curate,conditionate si uscate ale componentei metalice.
Aplicarea succesiva a straturilor : opac,dentina, smalt realizata cu spatula sau pensula asemanator depuneii masei ceramice fiind intrerupta de introducerea in cuptorul de fotopolimerizare pentru fiecare din straturile enumerate.
