Definitie : coroanele de invelis denumite si coroane de acoperire totala reprezinta RPFU ce acopera in totalitate bontul natural al dintelui obtinut prin slefuirea coroanei dentare sau bontul arificial rezultat in urma cimentarii pe radacina unei RCR (DCR) in canalul radicular special preparat.in acest scop.
Clasificare:
Criteriile de clasificare a coroanelor de inelis sunt:
- matrialul utilizat la confectionare,
- tehnologia de realizare,
- aspertul estetic,fizionomic.
Dupa materialul folosit:
- metalice (aliaje nobile, aliaje nenobile, titaN)
- nemetalice (acrilice, compozite, ceramicE)
- mixte (metalo-acrilice, metalo-compozite, metalo-ceramicE)
Dupa tehnologia de realizare:
1. Coroanele de invelis metalice se pot obtine prin:
- turnare
- stantare (ambutisarE)
- ambutisare si turnare
- galvanizare
- sinterizare
2. Coroanele nemetalice se pot obtine prin:
- polimerizare (acrilicE)
- fotopolimerizare (compozitE)
- ardere, turnare, injectare, frezare prin copiere mecanica sau frezare computerizata
(ceramicA)
3. Coroanele mixte se pot obtine prin:
- turnare-polimerizare (metalo-acrilicE)
- ambutisare-polimerizare (metalo-acrilicE)
- turnare-fotopolimerizare (metalo-compozitE)
- turnare-aredere (metalo-ceramicE)
. Dupa aspectul estetic-fizionomic:
- nefizionomice (metalicE)
- fizionomice (nemetalicE)
- semifizionomice (mixtE)
A. Coroana de invelis metalica
Indicatii
- protectia dintilor ce prezinta distructii coronare mari sau obturatii intinse;
- protectia dintitor ce prezinta abraziune patologica;
- imobilizarea dintilor parodontotici;
- ca element de agregare, in special distal, al puntilor din zona laterala;
- ca element de ancorare in cadrul pregatirilor proprotetice ale cimpului protetic, in protezarea mobilizabila,
- ca element de ancorare in tratamentele ortodontice.
Contraindicatii
- distructii dentare intinse ce nu mai pot fi refacute prin RCR (DCR);
- inclinari dentare mai mari de 30 grade,
- dinti cu mobilitate mare,
- la pacientii supusi terpiei prin radiatii
Tipuri de coroane metalice
Coroanele metalice de invelis se pot diferentia prin aspectul structural si prin tehnica de realizare.In functie de acesti doi parametri coroanele de invelis metalice pot fi :
- coroane de invelis metalice turnate
- cu grosime totala,
- cu grosime dirijata.
- coroane de invelis metalice stantate,
- coroane de invelis metalice din doua bucati
- Adaptarea la colet este imperfecta,
- Suprafata ocluzala nu e modelata functional si se poate perfora datorita peretilor subtiri.
Ambele tehnologii mentionate mai sus sunt abandonate astazi datorita aparitiei coroanei turnate.
Coroana de invelis metalica turnata
Se folosesc doua tipuri de coroane de invelis turnate: cu grosime totala si cu grosime dirijata.
Coroana de invelis metalica turnata cu grosime totala
Definitie : coroana de invelis turnata cu grosime totala este o coroana metalica ,realizata prin turnare , acopera in totalitate coroana dintelui stilp caruia ii da un aspect inestetic.Peretii laterali ai coroanei sunt grosi ocupind integral spatiul dintre bont si dintele vecin.
Caracteristici:
- fetele interne ale coroanei vin in contact cu inteaga suprafata a bontul realizind o frictiune mare si o buna stabilitate a coroanei pe bont,
- peretii coroanei au grosime neuniforma : mai grosi la nivelul convexitatilor laterale ale coroanei dintelui si la nivelul cuspizilor ; mai subtiri cervical-la colet,
- fiind in contact intim cu bontul stratul de ciment folosit la fixarea coroanei pe dintel stilpeste foarte subtire si prin peretii coroanei se transmit variatiile de temperatura din cavitatea bucala la dintele stilp,
- taierea in vederea ablatiei coroanei este dificila. Se indica taierea a doi pereti .
- la obtinera coroanei turnate cu grosime totala se foloseste o cantitate mai mare de aliaj decit la coroana turnata cu grosime dirijata. In cazul folosirii la turnare a aliajelor nobile pretul de cost este mai mare.
Coroana de invelis metalica turnata cu grosime dirijata
Definitie :coroana de invelis turnata cu grosime dirijata este o coroana metalica ,realizata prin turnare , acopera in totalitate coroana dintelui stilp caruia ii da un aspect inestetic.Peretii laterali ai coroanei sunt subtiri ocupind partial spatiul dintre bont si dintele vecin.
Caracteristici:
- fetele interne ale coroanei vin in contact cu bontul numai ocluzal si in zona
cervicala pe o inaltime de 2-3 mm.Peretii axiali sunt la distanta de bont realizind o frictiune si o stabilitate redusa a coroanei pe bont,
- grosimea peretilor laterali-axiali este uniforma,
- stratul de ciment folosit la fixarea coroanei pe dintel stilp este mai gros impiedicind transmiterea variatiilor de temperatura din cavitatea bucala la dintele stilp Stratul de ciment dintre coroana si bont are rol termoizolant,
- taierea coroanei in vederea ablatiei este usoara datorita peretilor axiali subtiri ai coroanei. Este suficienta taierea unui singur perete.
-- la obtinera coroanei turnate cu grosime dirijata se foloseste o cantitate redusa de aliaj comparativ cu coroana turnata cu grosime totala. In cazul folosirii la turnare a aliajelor nobile pretul de cost este mai mic.
Etapele clinico-tehnice
In realizarea coroanei turnate etapele clinico-tehnice sunt similare cu cele descrise la realizarea incrustatiilor metalice. Se va insista doar asupra acelor etape care aduc elemente noi.
Examinarea pacientului stabilirea diagnosticului si planul de tratament
Prepararea dintilor pentru coroana de invelis metalica
Prin slefuire dintele se transforma intr-un bont coronar.Caracteristicile unui bont coronar pregatit pentru acoperirea cu o coroana metalica turnata sunt urmatoarele:
- bontul are forma unui trunchi de con cu baza mare cervical. Sefuirea fetelor laterale se face astfel incit sa se obtina o convergenta spre ocluzal de 6 grade. Muchiile ce se formeaza intre suprafetele laterale ale bontului se vor rotunji,
- suprafatei ocluzale i se pastreaza morfologia. Slefuirea in suprafata plana este total contraindicata Marimea spatiului interocluzal cu dintii antagonisti este de 1,5 - 2 mm; Dintii stilpi se slefuieste mai mult (2mM) de la nivelul cuspizilor de sprijin (palatinali superiori si vestibulari inferiorI) si mai putin (1,5mM) la nivelul celorlalti cuspizi
- limita cervicala se poate situa subgingival (0,5mM), juxtagingival sau supragingival. Se slefuieste cel mai adesea sub urmatoarele forme:
- in "pana" sau in ''lama de cutit''. Slefuirea se ''pierde'' subgingival fara o delimitare precisa.Este caracteristica coroanelor de invelis metalice Nu se recomanda coroanelor de invelis acrilice, ceramice si coroanelor mixte deoarece nu ofera o grosime suficienta marginii cervicale a coroanei iar limita slefuirii este greu de definit.
- in ''chanfrain" sau "en conge".Slefuirea realizeaza un prag la nivel cervical .Se obtine o grosime adecvata a coroanei, iar localizarea marginii cervicale e mai usor de controlat. Se indica pentru coroanele de invelis acrilice ,ceramice si coroanele mixte.
Slefuirile atipice pentru coroanele de invelis sunt determinate de morfologia speciala a dintelui stilp-de suport a coroanei.
Dintii scurti vor prezenta forma bontului cit mai aproape de un cilindru in dorinta de a mari suprafata de frictiune si stabilitatea coroanelor de acoperire fixate pe acesti dinti.
La dintii scurti cu dimensiunea cervico-ocluzala sub 5 mm se recomanda realizarea unei ''casete'' ocluzale in care sa patrunda un ''cep'' al coroanei;
Dintii globulosi si dintii cu retractii parodontale sunt indicati a fi acoperiti de coroane de invelis ecuatoriale.Se evita indepartarea in exces a substantei dure dentare a dintilor globulosi. Se realizeaza potectia parodontuilui marginal deja afectat a dintilor cu retractii parodontale. Limita coroanei pregatita obligatoriu sub forma de prag se opreste la nivelul ecuatorului dintelui obtinindu-se astfel coroana ecuatoriala.
Pentru dintii cu retractii gingivale unde se evidentiaza bifurcatia interradiculara slefuirea in zona cervicala va creea o prelungire sub forma de sant; sant evidentiat si in portiunea cervicala a bontului coronar.
Amprenta cimpului protetic
La amprentarea cimpului protetic pentru coroana de invelis metalica tehnicile folosite au fost descrise la incrustatii.
Elementele noi sunt legate de evidentierea santului gingival;limita cervicala a coroanei de invelis realizindu-se la acest nivel al santului gingival.
Daca se foloseste amprenta cu inel de cupru ca portamprenta, marginea inelului patrunde subgingival asigurind amprentarea acestei zone. Daca nu se foloseste inelul de cupru, santul gingival trebuie largit temporar.
Metodele de largire temporara a santului sunt:
- mecanica - se foloseste un snur de retractie gingivala nr.1 ,subtire, ce impinge axial pa-rodontiul marginal. Peste acesta se aplica un snur nr.2,mai gros, carea impinge transversal parodontiul parginal evidentiind sulcusul gingival.
- chimica -se foloseste un snur sau un inel imbibat cu substante astringente (clorura de aluminiu, epinefrinA) sau o pasta ce contine aceste substante astringente.
- chuiretajul gingival rotativ - se realizeaza cu ajutorul unei freze diamantate ce taie din versantul intern al gingiei libere.Hemostaza si toaleta zonei cervicale a bontului evidentiaza preparatia cervicala a dintelui la acest nivel.
- electrochirurgical - se foloseste un bisturiu electric care sectioneata versantul intern al gingiei libere. Singerarea este redusa .Prin contact cu dintele poate fi periclitata sanatatea pulpei dentare.
Modelul de lucru (vezi incrustatiilE)
Macheta coroanei turnate
Macheta coroanei turnate cu grosime totala se obtine prin urmatoarele tehnologii:a. Tehnica picurarii este tehnica clasica. Pe bontul mobil al modelului izolat se depune ceara topita in limitele dimensiunii coroanei.Ulterior se realizeaza modelajul fetelor laterale si al suprafetei ocluzale in functie de dintii vecini si relatia de ocluzie cu dintii antagonistib. Tehnica racirii gradate. Ceara se topeste pina cind devine fluida intr-o baie electrica sau o lingura metalica. Bontul mobil al modelului izolat se introduce in ceara topita. In contact cu bontul rece ceara topita se solidifica formind o ''capa'' de ceara de 0,30-0,40mm grosime. Peste capa, prin picurare, se adauga ceara pentru modelarea convexitatilor laterale si a morfologiei suprafetei ocluzale. Ulterior, modelajul se realizeaza la fel ca in tehnica picurarii cerii.c. Tehnica cu capa din ceara calibrata.Presupune intr-o faza initiala realizarea din ceara calibrata de 0,3 - 0,4mm a unei cape intim adaptata pe bontul mobil al modelului. Adaptarea cervicala a capei pe bont se perfecteaza prin aplicarea, prin picurare, la acest nivel a unei ceri speciale de colet. Peste capa, prin picurare, se adauga ceara pentru modelarea convexitatilor laterale si a morfologiei suprafetei ocluzale. Ulterior, modelajul se realizeaza la fel ca in tehnica picurarii cerii.d. Tehnica cu capa ADAPTA. Este o tehnica moderna de obtinere a machetei coroanei turnate cu grosime totala. Se folosesc doua discuri din plastic, unul din care se va conforma capa, mai gros si unul de distantare a viitoarei cape de bont mai subtire. Discurile din plastic, sunt prinse intr-o pensa speciala si se plastifica la flacara becului Bunsen. Cind discurile s-au plastifiat, se aseaza deasupra unui conformator ce contine un silicon viscos Bontul este introdus peste discurile plastifiate in masa de silicon, care va presa plasticul peste bont obligindu-l sa realizeze o adaptar intima pe suprafata bontului. Siliconul viscos vine in contact cu discul de plastic gros iar bontul vine in contact cu diacul de plastic subtire.Se obtine astfel in centrul discurilor o impresiune negativa de forma bontului. Discul mai subtire este indeparteaza Discul mai gros ramine din el realizindu-se capa prin taiere cu foarfeca a surplusul ce depaseste limita cervicala a bontulaui. Capa din plastic se adapteaza intim pe bont ,in zona cervicala a acestuia prin picurare de ceara speciala de colet. Se continua modelarea machetei picurandu-se ceara pe fetele laterale pentru obtinerea convexitatilor si pe suprafata ocluzala pentru realizarea relieful ocluzal.e. Tehnica aditiei de ceara (Thomas & PaynE). Este o tehnica moderna indicata in tratamentele protetice complexe cu ocluzia in point centric (PIM). Tehnica este mai putin utilizata deoarece este laborioasa si necesita o aparatura complexa formata din: articulator semiadaptabil, pantograf, arc facial, trusa speciala de modelat ceara.
Modelele de arcada sunt fixate in articulator cu ajutorul datelor culese si transmise prin arcul facial.
Pe suprafata bontului dentar se marcheza proiectia virfului cuspizilor incepind cu cuspidul activ. Se marcheaza corespondenta la nivelul dintelui antagonist a proiectiei cuspidului activ.
Etapele de modelat in ceara sunt urmatoarele;
- picurarea succesiva si realizarea unor conuri de ceara corespunzatoare virfurilor cuspidiene pe suprafata ocluzala a bontului,
- realizarea in articulator de miscari de lateralitate care sa limiteze prin contactul cu antagonistul lungimea conului de ceara care marcheaza cuspidul de pe suprafata bontului,
- realizarea versantului extraocluzal si intraocluzal al fiecarui cuspid pentru care s-au realizat initial conurile,
- realizarea crestelor marginal si contactelor interproxipale ale acestor creste,
- unirea virfurilor cuspidiene prin crestele marginale si delimitarea astfel a perimetrului ocluzal,
- inserarea in perimetrul ocluzal a crestelor transversale-esentiale-oblice,
- realizarea santurilor si a crestelor secundare,
- realizarea fosetelor.
Metoda necesita o cunoastere exacta a morfologiei ocluzale si a rapoartelor ocluzale.Are un caracter didactic usurind respectarea unui modelaj corect. Macheta obtinuta va avea o suprafata ocluzala si contacte ocluzale interdentare ideale.
Macheta coroanei turnate cu grosime dirijata se obtine prin urmatoarele tehnologii:a. Tehnica folosirii machetelor prefabricate .
Exista seturi de machete din ceara, cu forme si marimi diferite, machete ce au fost realizate in stante elastice. Din aceste seturi se alege macheta corespunzatoare care se adapteaza pe bontul izolat al modelului. Adaptarea presupune picurarea de ceara la nivelul coletului, a contactului interproximal cu dintii vecini, a convexitatilor si adaptareal suprafetei ocuzale in conformitate arcada antagonista.
Caracteristici:
- presupune un numar mare de machete din care sa se poata alege forma si marimea dorita,
- este un procedeu rapid,
- se adapteaza cu usurinta cervical si ocluzal,
- macheta se poate distorsiona in manipulare ei pe bont,
- nu se vizualizeaza spatiul dintre macheta si bontb. Tehnica cu folie de ceara calibrata.
Se masoara circumferinta bontului mobil la colet. Din ceara calibrata de 0,30-0,40mm se confectioneaza un inel care are aceeasi circumferinta la colet cu bontul mobil. Cu o spatula incalzita se configureaza marginea cervicala a inelului de ceara. Se aplica pe bontul mobil izolat si se adapteaza cervical astfel incit sa fie in contact cu bontul pe o inaltime de 2mm. Cu virful spatulei sau cu ajutorul unor fuloare subtiri se modeleaza convexitatile laterale ale viitoarei coroanei impingind peretii inelului din interior spre exterior. Se realizeaza astfel ariile de contact interproximale.La nivelul suprafetei ocluzale se confectioneaza un capac dinaceeasi ceara calibrata care se lipeste de inel la capatul ocluzal al acestuia. Morfologia fetei ocluzale se realizeaza picurindu-se ceara pe suprafata capacului. Dupa racirea cerii suprafata ocluzala este modelata pastrind relatia de ocluzie cu antagonistii. Este una din metodele cel mai des folosite.c. Tehnica modelului duplicat.
Pe modelul functional se realizeaza o macheta preliminara subdimensionata a viitoarei coroane.Aceasta macheta are urmatoare caracteristici :
- este in contact cu bontul pe fetele laterale si ocluzal,
- limita cervicala a machetei este la distanta de 2-3 mm de colet ,
- intre peretii laterali ai machetei si dintii vecini este un spatiu de 0,3-0,4mm iar intre fata ocluzala a machetei si dintii antagonisti este un spatiu de 1,5-2mm
Modelul functional avind lipita pe el macheta preliminara subdimensionata se amprenteaza cu un hidrocoloid reversibil. Se obtine amprenta duplicatoare. In amprenta duplicatoare se toarna masa de ambalat specifica metalului din care se va turna coroana definitiva. Se obtine un model duplicate-din masa de ambalat. Acest model duplicat este diferit de primul model-modelul functional deoarece bontul este mai mare cu diferenta data de macheta preliminara subdimensionata. Pe bontul modelului duplicat se modeleaza macheta definitiva folosind una din tehnicile descrise la macheta coroanei cu grosime totala. Macheta nu se va desprinde de modelul duplicat pentru ambalare, deoarece modelul duplicat va face parte din tipar. Se evita astfel deformarile machetei. In final coroana va fi la distanta de bontul modelului functional cu o distanta egala cu grosimea machetei preliminare.
Dupa obtinerea machetei, aceasta trebuie pregatita pentru ambalare (vezi incrustatiilE).
Aplicarea tijelor pentru turnare se poate realiza in doua moduri:
- sistemul clasic, descris la incrustatii.
- sistemul modern Bego -Heraeus indicat cind sunt ambalate mai multe coroane.
Acest sistem presupune:
- aplicarea unor tije de turnare cu diametrul de 2,5-3,5 mm si lungime de 3 mm, pe fata orala spre ocluzal a fiecarei machete. Aceste tije reprezinta canalele secundare de turnare ale acestui sistem,
- canalele secundare de turnare sunt unite intre ele printr-un canal intermediar de turnare cu diametrul de 3,5- 4,5 mm pina la 5 mm. Canalul intermediar de turnare este perpendicular pe canalele secundare si are rolul rezervorului de aliaj fluid,
- de la nivelul canalului intermediar de turnare pleaca spre virful conului de turnare canalele principale de turnare cu diametrul de 4-5 mm.
Diametrul tijelor variaza in functie de aliajul din care se toarna coroana ; mai mic pentru aliaje nobile sau mai mare pentru cele nenobile.
Urmatoarele faze clinico-tehnice seamana cu cele de la incrustatiile metalice.
Abandonate in practica curenta actuala datorita aparitiei coroanei turnate si a calitatilor acesteia, coroana din doua bucati si coroana stantata sunt amintite cu caracter istoric*.
* Coroana din doua bucati (inel si capaC)
Definitie : coroana de invelis metalica din doua bucati este o coroana a carui inel se realizeaza prin ambutisare din tabla de aur de 22 de carate si capacul- fata ocluzala se realizeza prin turnare din aliaj de aur de20 de carate. Cele doua componente se solidarizeaza intr-o structura unica prin lipire.
Caracteristici :
- se confectioneaza din aliaje nobile,
- inelul se realizeaza din banda de aur de 22K, cu grosimea de 0,25-0,30mm. Adaptarea la colet si convexitatile laterale se fac cu ajutorul unui cleste speciali prin ambutisare,
- capacul se toarna din aliaj de aur de 20K.
- capacul si inelul se lipesc pentru realizarea coroanei,
- in ceea ce priveste frictiunea si stabilitatea coroanei pe bont ; cantitatea de metal necesara pentru confectionare ei coroana din doua bucati este intre coroana metalica de invelis turnara cu grosime dirijata si coroana metalica de invelis stantata. Superioara celei stantate , inferioara celei turnate.
* *Coroana stantata
Definitie : coroana de invelis metalica stantata este o coroana care se realizeaza prin ambutisarea unui disc sau a uneu cape din aliaj nobil sau de wipla cu grosime de 0,20 -0,25mm printr-o tehnologie foarte simpla ce presupune realizarea unei matrici si a unei patrici dintr-un aliaj usor fuzibil numit melot intre care se plaseaza disculsau capa.
Caracteristici :
avantaje :
- slefuire minima a coroanei dintelui,
- dotare minima a cabinetului si a laboratorului,
- executie simpla,
- cantitatea cea mai redua de aliaj,
- pret de cost scazut :tebnologie ieftia cantitatea de metal redusa,
- indepartare usoara de pe bont,
dezavantaje :
- adaptarea la colet este imperfecta,
- refacerea aproximativa a zonelor de contact aproximale,
- suprafata ocluzala nu se modeleaza functional .Se poate perfora la nivelul cuspizilor datorita peretilor foarte subtiri la acest nivel.
B. Croana de invelis nemetalica
Definitie : coroana de invelis fizionomica este o RPFU realizata din rasini acrilice, rasini compozite sau mase ceramice cu scopul obtinerii aspectului natural morfologic si coloristic al dintelui.
Indicatii
- refacerea estetica-fizionomica a morfologiei coronare distrusa partial sau total prin procese carioase sau fracturi,
- corectarea sau imbunatatirea aspectului coronar al dintilor frontali ce prezinta anomalii de forma,marime , culoare sau pozitie,
- acoperire temporara ca elemente de protectie a dintilor vitali,
- ca elemente de pasaj in restbilirea sau mentinerea rapoartelor ocluzale interdentare.
Contraindicatii
- dintii cu volum coronar redus,
- dintii cu fatete de abraziune antinse,
- ocluzii strinse cap la cap sau adinci acoperite,
- pe dintii laterali,
- la pacientii tineri cu volum cornar redus al dintilor.
* Consideratii clinice
Coroana de invelis din acrilat datorita rezistentei mecanice mici si stabilitatii coloristice precare are un caracter provizoriu. Se folosesc in special pe dintii frontali si doar de necesitate la nivelul premolarilor.
Etapele clinico-tehnice :
In tehnologia realizarii coroanelor de invelis nemetalice au o caracteristica speciala o constituie :
Pregatirea dintelui. Se realizeaza prin slefuirea cu prag circular de 1,5 - 2 mm la nivelul coletului, infundat subgingival 0,5 mm.
Un mijloc suplimentar pentru stabilitate coroanei pe dinte il constituie slefuiea vestibulara si orala in doua planuri ce va da zonei cervicale un aspect cilindric pe ansamblul ei si datorita fetelor proximale slefuite paralel. Incizal fata vestibulara va fi plana iar fata orala concava. Incizal si vestibular stratul de substanta dura indepartata prin slefuire va fi mai gros (1,5 - 2mM) pentru a rezulta o estetica corespunzatoare.
* Consideratii clinice
In slefuirea dintilor se va da o importanta deosebita aspectului morfologic al acestora.Sunt de preferat dintii cu fetele proximale paralele ; la care nu este o diferenta semnificativa a diame-trului M-D incizal fata de diametrul M-D de la colet. Volumul redus al bontului dentar asociat unei preparatii incorecte este cauza fracventa a descimentarilor acestui tip de coroana. * fig. xxx
Amprentarea este intotdeauna precedata de manopere de evidentiere a sulcusului gingi-val.Tehnicile de amprentare folosesc materiale fluide capabile sa reproduca cu fidelitate prepararea cu prag cervical a bontului.
* Consideratii clinice
Pregatirea tangentiala, fara prag ( in muchie de cutiT) a dintelui stilp determina aspectul cervical inestetic al coroanei si este cea mai frecventa cauza a afectarii parodontiului marginal a dintelui de suport.
Modelul folosit trebuie sa fie cu bonturi mobile pentru a facilita modelarea cervicala proxi- mala.Sub limita preparatiei cervicale bontul mobil va prezenta o concavitate rezultata din pregatirea cu o freza mare pentru acrilat. Sunt create astfel conditiile unei modelari corecte axiale a zonei cervicale a macheti. * fig. xxx
Macheta.Se realizeaza prin tehnicile conventionale descrise la realizarea din ceara a machetei coroanei turnate cu grosime totala :tehnica racirii gradate ,tehnica prin picurare si tehnica plastifierii.
Tehnica plastifierii foloseste un paralelipiped de ceara plastifiat prin incalzire progresiva la flacara si aplicat prin presiune pe bontul izolat. Dupa intarire se reduce vestibular si oral surplusul de ceara. Urmeaza modelarea cerii corespunzator fetelor laterale ale coroanei prin razuire. Cervical perfectarea adaptarii la colet a machetei se face prin topire cerii la acest nivel cu o spatula bine incalzita.Orice noua aplicare a cerii incalzite presupune in prealabil o reizolare a bontului cu scopul usurarii desprinderii machetei de pe bont.
Tehnica din fatete acrilice prefabricate.Incepe prin alegerea formei,marimii si culorii uneifatete prefabricate corespunzatore dintelui ce urmeaza a fi protezat. Fateta se adapteaza pe bont cit mai fidel prin scobirea fetei sale orale si reducerea marginii cervicale. Pozitionata pe bont fateta se completeaza proximal si oral cu ceara de modelat pina la completa incercuire a suprafetei slefuite a bontului.Ambalarea se face in pozitie verticala. * fig. xxx
Ambalarea. Se foloseste ca masa de ambalat gipsul dur , special pentru coroanele acrilice (HYDROCAL).
Pentru ambalare este folosit un conformator numit chiuveta ce are forma cilindro-conica sauparalelipipedica.
Dupa pozitia machetei in chiuveta exista doua metode :
- ambalarea orizontala,macheta este introdusa in masa de ambalat cu fata orala ;fata vestibulara fiind in sus si are o pozitie orizontala,
- ambalarea verticala, macheta este introdusa in masa de ambalat cu muchia incizala pina la colet avind o pozitie verticala.
Ambalare orizontala: este cea mai frecventa si cea mai indicata pentru obtinerea coroanei acri-lice. Umplerea cu gips dur a machetei previne deformarile machetei in momentul prizei masei de ambalat.
-avantaje :
- repartitia culorii in tipar se poate observa, controla si/sau schimba,
- dispozitia culorii se face din profunzime spre suprafata,
-dezavantaje :
- eliminarea cerii machetei,izolarea tiparului, introducerea acrilatului in tipar se face cu dificultate,
- exista riscul fracturarii bontului,
- exista riscul ingrosarii fetei vestibulare si a marginii cervicale a coroanei in cazul in care nu se imbina corect componentele chiuvetei.
Ambalarea verticala este mai rar utilizata.
-avantaje :
- repartitia culorii in tipar nu se poate observa, controla, schimba,
- dispozitia culorii se face din profunzime spre suprafata,
- eliminarea cerii machetei,izolarea tiparului, introducerea acrilatului in tipar se face cu usurinta,
- nu exista riscul fracturarii bontului,
-dezavantaje :
- ingrosarea marginii incizale a coroanei,
- repartizarea nuantelor cromatice e greu de realizat ;nu se poate face.
Timpii ambalarii:
- in interiorul machetei indepartate de pe model se introduce pasta de gips dur,
-in prima jumatate de chiuveta se toarna gips dur;
- se introduce macheta in gips , orizontal sau vertical,
- se asteapta priza gipsului timp de 30 min., apoi se izoleaza in apa 10 minute,
- se aseaza inelul celei de a doua jumatati a chiuvetei si se toarna pasta de gips dur pina la umplerea chiuvetei.,
- se aseaza capacul chiuvetei si se introduce in presa pe durata prizei (20-30 minutE),
- se introduce chiveta in apa fiarta pentru plastifierea machetei si eliminarea ei. Ceara plastifiata este indepartata din ambalaj. Resturile de ceara sunt spalate cu jet de apa clocotita,
- se obtine tiparul carese izoleaza.
Tiparul .Reprezinta o cavitate in interiorul masei de ambalat ( gips dur moldanO) cu volumul si forma identice cu ale machetei.Apare ca rezultat al eliminarii din masa de ambalat a machetei din ceara. Este faza tehnica de laborator care pe linga incalzirea in apa fierbinte a machetei ambalate in scopul plastifierii cerii si indepartarii ei sub un jet de apa fierbinte sau vapori.Cuprinde si faza de conditionare a tiparului.
Conditionarea tiparului - izolarea - se realizeaza cu solutii alginice:PECTIZOL, IZODENT; sau lacuri siliconice. Izolarea se realizeaza cind temperatura tiparului a coborit prin racire la temperatura de 40- 50sC. Se face prin pensularea succesiva a suprafetei tiparului si depunerea a 2-3 straturi de Izodent sau Pectizol. Noua depunere presupune uscarea depunerii anterioare.
Rolul conditionarii- izolarii - tiparului este :
- separarea rasinii de masa de ambalat si evitarea combinatiei rasina-gips,
- obtinerea unei suprafete netede,lucioase la interfata rasina-gips,
- indepartarea cu usurinta a coroanei acrilice din gipsul dur ce formeaza peretii tiparului incare s-a realizat dupa polimerizare. * fig. xxx
Realizarea coroanei acrilice.Presupune mai multe etape care se succed si care constau in:
- realizarea pastei acrilice din dozarea si amestecul de pulbere-polimer cu lichidul-monomer,
- introducerea , indesarea si compactarea materialului acrilic in tipar,
- polimerizarea propriu-zisa in regimul termic de polimerizare.
Culoarea coroanei acrilice asemeni culorii unui dinte natural presupune existenta combina-tiilor rezultate din :culoarea de baza (alb + galben +grI) , culoarea cervi-cala dominata de galben si culoarea incizala dominata de transparent. Aria de distributie a acestor culori este conditionata de virsta, sex si entitatea morfologica ( incisiv central,incisiv lateral ,caniN).Se pot folosi urmatoarele tipuri de rasini: Superpont, Biodent, Palavit.
Se ia cite un godeu de plastic pentru fiecare dintre cele trei culori : de baza , de colet si de incizal. Din amestecul 1/1 pulbere-polimer si lichid-monomer se pregateste o pasta care va trece prin faza de :
zahar umezit, tras in fire si coca nelipicioasa.
Cind aspectul pastei acrilice de baza este de coca nelipicioasa se umple cu ea cavitatea tiparului.Se aplica pe fata vestibulara o folie de celofan umezita si se pune capacul chiuvetei stringindu-se in presa pentru compactare si indesare in toate detaliile tiparului.
Scoasa din presa chiuveta se desface in cele doua jumatati si se indeparteaza celofanul. Cu un bisturiu fin si foarte ascutit se face o sectiune spre incizal si una spre cervical. Cele doua sectiunivor lasa o grosime in crestere spre incizal pentru transparent si o grosime in crestere spre cervicalpentru galben. Se aplica pe sectiunea incizala pasta transparenta si pe sectiunea cervicala pasta galbena. Culoarea fetei vestibulare a coroanei acrilice devine astfel o succesiune de transparen, transparent + culoarea de baza, culoarea de baza, culoarea de baza + galben. Se aplica folia de celofan si se stringe chiuveta in presa. * fig. xxx
Eliberata din presa chiuveta se desface si se urmareste daca repartitia culorilor pe fata vestibulara a coroanei este cea dorita.Se poate repeta aplicarea de transparent si galben pina la obtinerea distributiei coloristice dorite.
Cind totul s-a rezolvat, culoarea corespunde si ne satisface, se asambleaza cele 2 inele ale tiparului si se introduc in presa la 2 atmosfere, timp de 15 minute.Scoasa din presa chiuveta se stringe intr-un ring metalic si se poate incepe regimul termic de polimerizare.
Polimerizarea propriu-zisa se realizeaza prin ridicarea lenta a temperaturii apei din vasul in cares-a scufundat ringul continind chiuveta .Temperatura initiala a apei este cea a camerei :20-30 sC.
- temperatura se ridica lent la 60 sC, in 30 minute,
- se mentine in platou 60 minute, pentru a evita evaporarea monomerului cu aparitia porozitatilor,
- se ridica temperatura la 100sC in 30 de minute si se mentine in platou 30 minute,
- se lasa sa se raceasca lent ,la temperatura camerei. * fig. xxx
Acesta este regimul clasic de polimerizare durind 2 ore si 30 minute cu racirea lenta de 2-3 ore. Se contraindica racirea brusca.
Mentinerea in tipar (racirea lentA) conduce la obtinerea unei rasini cu monomer rezidual cit mai redus .
Dezambalarea este faza tehnica de scotere a coroanei acrilice din chiuveta metalica ,din interiorul masei de ambalat.Se realizeaza relativ usor cind izolarea a fost corespunzatoare.Urmeaza prelucrarea cu freze si/sau pietre ;adaptarea coroanei pe bont, prelucrarea si lustruirea finala.
Prelucrarea : netezirea cu freze mai mici + lustru cu perii si paste abrazive = apa+feldspat.
Lustrul final se obtine cu pufuri din bumbac, rezulta suprafete lucioase.
Alte procedee de obtinere a coroanei fizionomice acrilice.
1.Din fatete prefabricate . Se selectioneaza fateta de marimea,culoare si forma dorita. Este adaptata pe bont prin slefuirea fetei orale si a marginii cervicale.Prin picurare se obtine macheta zonelor proximo-palatinale neacoperite de fateta. Se ambaleaza urmindu-se etapele clasice. Rezulta o coroana superioara din punct de vedere estetic si mecanic.Necesita un numar mare de dinti acrilici prefabricati din care sa se poata gasi forma,marimea si culoarea dorita.Presupune timp si o manualitate deosebita pentru o perfecta adaptare a fatetei pe bontul modelului.
2.Din acrilate speciale (barofotopolimerizabilE) . Sunt livrate ai sistem pulbere-lichid sau pasta-pasta.Dupa preparare rezulta o pasta ce se va aplica pe bont, strat cu strat , modelind coroana ca volum si forma cu cea naturala.Se introduce modelul intr-un micropolimerizator -BIOPOL- sau IVOMAT.
Se polimerizeaza la 120sC, timp de 30 minute sub presiune, rezultind suprafete compacte, rezistente mecanic, lucioase.Se elimina etapele clasice :macheta, ambalare,tipar.
3. Din rasini ramforasate, intarite de tipul TARGIS-VECTRIS .
VECTRIS =polimer cu
fibre de sticla numit si rasina ramforsata cu fibre de sticla.
TARGIS= polimer +particule anorganice pana la 80% numit si CEROMER.
Aceste rasini se livreaza in 3 forme :
- pentru coroane,
- pentru punti,
- pentru corpuri de punte integral fizionomice.
Vectris-ul asigura rezistenta mecanica, este suportul peste care se aplica pasta Targis.Rezulta
coroana fizionomica integral polimerica cu proprietati superioare (cel mai modern procedeu tehnologiC).
4. Coroane prefabricate :
-acetat de celuloza ;
-rasini policarbonat ;
-rasini sintetice (o singura culoarE).
Se adapteaza pe bont prin frezare, sunt captusite cu rasina autopolimerizabila alba rezultind coroana provizorie.
5. Tehnica Scutan utilizeaza rasini diacrilice compozite autopolimerizabile, livrate ca pasta-pasta. Ex : PROTEMP II (EspE) .Se amprenteza inainte de prepararea dintelui cu material elastic. Dupa prepararea dintilor, rasina pregatita se introduce in amprenta la nivelul dintelui preparat.Dupa priza se extrage coroana care trebuie finisata.
