O lume lipsita de sunete naturale, obisnuite, ne-ar fi total straina. Va puteti imagina niste anotimpuri lipsite de
muzica vantului si de ritmul rapaitului de ploaie? Sau un mediu lipsit de sunetul valurilor marii, de murmurul raurilor ori de torentul cascadelor? Fara zumzetul albinelor sau taraitul greierilor? Toate acestea pot fi considerate sunete de o frumusete intrinseca, "muzica Gaiei\", dinitatea greaca a Pamantului. Gaia, cea invocata de miscarile moderne in favoarea naturii, a conservarii si cunoasterii.
Nici o alta muzica a Gaiei nu este mai cunoscuta si mai iubita decat cantecul pasarilor. Exista multe asemanari intre aceasta si propria noastra muzica. Cantecul pasarilor este complex, prelungit si ritmic; el este adesea asociat perioadei prenuptiale si marcarii teritoriului, aidoma cantecelor noastre despre patrie si iubire; pasarile par a canta, pur si simplu, pentru bucuria de canta; fiecare specie de pasari prezinta caracteristici specifice ale cantului, modificate, in anumite cazuri, de diferente locale ale "dialectului\" muzical; sifiecare pasare dezvolta variatii unice ale modelului de cantec mostenit genetic, asemanator traditiei cantecelor populare transmise in cadrul comunitatilor umane.
Efectele benefice ale muzicii din natura au devenit legendare, in special in vechiul Orient. Traditiile populare contin povestiri ciudate in care se relateaza cum muzica stimuleaza fecunditatea si obtinerea unor recolte bune. Orasul indian Vrindavan este vestit pentru gratioasa frumusete a spatiilor sale verzi, pusa pe seama cantecului datator de ata al flautului lui Krishna. Despre Mian Tan Sen, un muzicant din secolul al XVHea, de la curtea imparatului Akbar din Lahore, se spune nu numai ca putea determina cresterea si inflorirea pomilor, ci si ca era in stare sa schimbe clima intonand anumite incantatii, cu efect benefic asupra tatiilor imperiale. in sudul Indiei, se crede ca muzica naturala a murmurului si bazaitului insectelor asigura cresterea unor te sanatoase de trestie de zahar.
Stiinta moderna sustine si ea aceste fapte. Plantele cresc mai repede atunci cand muzica se "revarsa\" peste campuri sau sere. Experiente minutioase dovedesc ca germinatia, cresterea, inflorirea, fructificarea si recolta de seminte sunt influentate de undele sonore, in special de sunetele muzicale situate in domeniul frecventelor joase, intre 100 si 600 Hz. Animalele domestice si cele de casa reactioneaza si ele fata de muzica; vacile dau mai mult lapte daca in timentul de muls se transmite muzica prin difuzoare; anumiti cai de curse den agitati daca tranzistorul este indepartat din grajd.
Daca tele si animalele reactioneaza la muzica, de ce nu ar reactiona si omul? Sub lustrul aparent al cilizatiei moderne, adesea subtire si tocit, noi suntem produse ale evolutiei din natura. Nu exista nici un motiv de a ne considera niste fiinte aparte sau imune. Din ce in ce mai mult, ne dam seama ca ata de pe aceasta eta constituie o retea de interactiuni, fiecare parte fiind dependenta de cealalta. Putem incerca sa recuperam vechea intelepciune conform careia muzica simbolizeaza si exprima principiul comunicarii reciproce, inteleasa spiritual, muzica reprezinta veneratia pentru ata.
