Forma muzicala, asa cum o cunoastem astazi in Occident, a fost adusa la stadiul de dezvoltare completa in secolul al XVIII-lea. Trebuie subliniat insa faptul ca muzica, indiferent de stilul sau, contine elemente formale de reprezentare. Daca suntem constienti de respectivele "forme ale sunetului\", putem aprecia mai bine
muzica si efectele sale terapeutice, deoarece aceasta ne inta sa recunoastem diferite forme si sa intelegem sensul lor profund-
O nota generata de o simpla toba, sau de o coarda izolata de pian, vioara sau chitara poate reprezenta un sunet muzical. Dar unitatea constructi a muzicii, la fel ca in cazul vorbirii, este fraza. Initial, fraza a reprezentat un grup de note sau cuvinte (un "vers\") care putea fi cantat fara efort, dintr-o singura respiratie. in cantecele religioase si in melodiile populare traditionale se gasesc mii de asemenea exemple.
Doua fraze succesive imbraca forma unei simetrii de tip "intrebare-ras-puns\" si alcatuiesc impreuna o fraza muzicala propriu-zisa; ea reprezinta motivul esential al melodiei, sau "cantecul\". inclinatia noastra naturala catre perceptie si contrast a dus la gruparea frazelor muzicale intr-o structura alcatuita din patru versuri, care ne este cunoscuta din nenumaratele cantece populare, dar si din de opera pana la blues, de la Cole Porter pana la Beatles. Aceasta simetrie dubla exprima o dualitate complementara. Sensurile sale interioare de echilibru, cuprindere si implinire pot avea efecte terapeutice in situatiile de pierdere a echilibrului mental si emotional, de socuri, teama, izolare sau solitudine, precum si in cazurile de neliniste si de incapacitate de a ne concentra.
Prin contrast, o forma muzicala cu structura ternara contine doua expuneri muzicale similare, cu o sectiune mijlocie diferita. in multe cantece populare, aceasta este cunoscuta sub numele de "formatia mijlocie de opt\" sau "pauza instrumentala\". Cu promisiunea sa interioara a unui nou inceput si de transformare fara distrugere, aceasta forma poate avea efecte benefice asupra problemelor determinate de ideile fixe, inertie, lipsa de adapilitate si teama de noi situatii sau de spatii deschise.
Un al treilea exemplu il constituie forma rondo, bazata pe balada sau pe poveste-cantata, cu versurile legate printr-un refren repetat. in acest caz, sensul profund consta in plecari si intoarceri acasa, legandu-se vechiul de nou si urmarindu-se elementul straniu si cel obisnuit. Pasajele muzicale sub forma de rondo pot avea un efect benefic asupra pesimismului, a lipsei de incredere sau de curaj, a amaraciunii, cinismului si indignarii.
Al patrulea exemplu este adesea numit aria si riatiile. Este o tema muzicala centrala prezentata de mai multe ori, in atatea moduri si "decoratiuni\" cate pot fi imaginate de compozitor sau de artistul instrumentist. Sensul interior reflecta Sinele multiplu - diferitele fatete ale personalitatii care apar in diferite situatii si relatii. Muzica de aceasta forma, de pilda jazzul, poate ajuta in starile ce implica sentimente de rusine si de vinotie, teama de sentimente personale sau de pedeapsa, autolimitari impuse si ura de sine.
