I. OASELE
Sunt scurte, lungi si plate, in numar de 206.

Oasele lungi - se gasesc la nivelul membrelor superioare si inferioare.

Oasele scurte - se gasesc la nivelul mainilor, picioarelor si coloanei vertebrale.

Oasele plate - se gasesc la nivelul craniului si toracelui (omoplat, sterN).

Osul este constituit dintr-un tesut compact si spongios, acoperit de o membrana fibroasa (periost - lipseste in locurile in care se insera tendoanele si unde oasele se articuleaza intre elE).

II. ARTICULATIILE
Sunt formatiuni prin care se leaga 2 sau mai multe oase. Sunt fixe (suturile oaselor cranienE), semi-mobile (tarsiene, carpienE) si mobile.

Capetele oaselor articulatiilor mobile sunt tapetate cu un cartilaj: fin suplu si rezistent (cartilaj articulaR). Aceste oase sunt mentinute in contact unele cu altele printr-un manson fibros, numit capsula articulara si de muschii inconjuratori.

In interiorul capsulei articulare se gaseste lichidul sinovial secretat de membrana sinoviala ce captuseste la interior capsula articulara. Acest lichid lubrifiaza suprafetele articulare.

ARTICULATIILE - permit, in functie de forma lor, urmatoarele tipuri de miscari.

1. flexia - miscarea prin care cele doua segmente articulare se apropie intre ele;

2. extensia - miscarea opusa flexiei;

Axul flexiei si extensiei este transversal.

3. adductia - membrele sau segmentele se apropie de corp; (planul medio-sagitaL)

4. abductia - miscarea opusa adductiei;

Adductia si abductia sunt miscari de lateralitate. Axul lor este sagital (antero-posterioR);

5. circumductia - miscarea complexa care le totalizeaza pe cele de mai sus si le asociaza cu rotatia

6. Rotatia laterala si mediala - se face in jurul unui ax vertical, rotind in afara sau inauntru un segment, membrele sau trunchiul.

7. pronatia - miscarea de rotatie prin care policele, halucele, antebratul, planta se rotesc medial in jurul axului longitudinal.

8. supinatia - miscarea opusa pronatiei. Permite in functie de gradul de libertate urmatoarele: genunchiul (gradul 1 de libertatE), umarul (gradul 3).

III. TENDOANELE
Sunt fascicule subtiri, fibroase de culoare alba, formate din tesut conjunctiv foarte rezistent. Cu ajutorul lor muschii sunt legati de oase. Ele fac posibila contractarea muschilor si miscarea segmentului respectiv. Unele tendoane se gasesc direct sub piele.

La nivelul tendoanelor se pot produce unele modificari, ele avand diverse cauze:

· Suferintele tendoanelor se pot manifesta prin tumefactie locale si dureri

Inactivitatea

· Lubrifierea insuficienta

· Aderente

· Iritatii

· Inflamatii

· Congestii

IV. MUSCHII
Sunt organe active ale miscarii datorita proprietatii lor de a se contracta. Din punct de vedere histologic si functional exista trei categorii de muschi: striati, netezi si cardiac.

Muschii striati (scheleticI) - reprezinta 40% din greutatea corpului. Sunt legati direct de oase prin intermediul tendoanelor si aponevrozelor.

Muschii netezi - intra in alcatuirea viscerelor sau organelor interne, vaselor sanguine si a pielii.

V. NERVII
Sunt compusi din fibre nervoase ce pleaca din creier si maduva spinarii, facand legatura cu intreg organismul. Au la baza functia reflexa - asigura legatura organismului cu mediul in care acesta traieste si se dezvolta. Coordoneaza activitatea organismului (tuturor organelor si a aparatelor corpuluI).

Dupa functie nervii sunt:

§ simpatici - apartin SNV (Sistem Nervos VegetatiV)

§ parasimpatici - apartin SNV

§ motorii - primesc impuls de la creier pentru a face o miscare

§ senzitivi - transmit stimulul catre creier

§ mixti - transmit informatia si executa miscarea.

Nervii cranieni sunt nervi ce au originea in creier si sunt in numar de 12 perechi.

Nervii din maduva spinarii - sunt nervi spinali sau rahidieni. Sunt in numar de 31 de perechi: 8 cervicali, 12 toracali, 5 lombari, 5 sacrali si 1 coccigian.

REGIUNILE ANATOMICE

Masajul poate fi aplicat pe intreg corpul (masaj generaL) sau numai pe anumite segmente ale corpului (masaj partiaL).

Maseurul trebuie sa cunoasca bine topografia acelei regiuni.

A. FATAcuprinde toate cavitatile ce adapostesc organe de simt: ochi, nas, urechi, limba;

· pielea fetei este bine vascularizata;

· muschii fetei sunt mici si numerosi, unii fiind dispusi in jurul orificiilor (ochi, gura, naS);

Principalii nervi ai fetei sunt:

· nervi faciali - comanda muschii fetei;

§ nervii trigemeni - cu cele 3 ramuri ale sale care enerveaza ochiul, nasul, dintii, limba.

B. GATUL

· ceafa ce se intinde de la marginea osului occipital pana la scobiturile supraclaviculare si umeri;

· muschii sunt numerosi fiind dispusi in 4 planuri;

· ceafa este inervata de ramurile nervilor cervicali;

· regiunea anterioara se intinde de la osul hioid (situat intre baza limbii si laringe pana la furculita sternalA);

· aici se afla cartilajul tiroidian (marul lui AdaM) bine dezvoltat la barbati, glanda tiroida, artera carotida, primitiva, venele jugulare interne;

· regiunile laterale sunt incrucisate de muschiul sternocleidomastoidian. Pe aici trece artera carotida, vena jugulara, nervul hipoglos (comanda miscarile limbiI), nervul vag (regleaza activitatea plamanilor - stomac - inimA). Aceasta regiune este mai putin abordata.

C. SPATELE
Este regiunea din dreptul coloanei vertebrale, de o parte si de alta. In partea superioara se gasesc muschii marele dorsal si trapez, iar in profunzime muschiul paravertebral si vertebral. Regiunea lombosacrata este masata impreuna cu spatele.

D. TORACELE

Este format din stern, coaste, coloana vertebrala cervicodorsala. El este separat de abdomen de muschiul diafragm. In cutia toracica se afla inima si plamanii.

E. ABDOMENUL
Este mai putin abordabil in timpul masajului general, daca exista contraindicatii . In cavitatea abdominala se gasesc organele interne (ficat, stomac, pancreas, rinichi, intestinul groS).

F. FESELE

Sunt formate din 3 muschi fesieri: mare, mijlociu si mic. Aceasta regiune e abordabila atat in masajul general cat si in cel segmentar.

G. MEMBRUL SUPERIOR
Este alcatuit din umar, omoplat, humerus, clavicula. Este invelit de un manson gros format din ligamente si muschiul deltoid care are forma triunghiulara. Ridica bratul lateral inainte si inapoi pana la orizontala.

H. BRATUL

Osul humerus invelit de muschi.

I. ANTEBRATUL

Radius si cubitus

J. ARTICULATIA PUMNULUI

Radius, cubitus, oase carpiene.

K. MANA

Carpiene, metacarpiene, falange.

L. MEMBRUL INFERIOR

- soldul este format din osul coxal ce se articuleaza posterior cu osul sacru si lateral cu femurul;

- coapsa e formata din osul femural invelit de muschi: cvadriceps, croitor, abductori;

- genunchi - femur, tibia, rotula, ligamente;gamba - tibia si peroneul invelit de muschii gemeni, peronieri, gambieri;

- glezna - articulatie formata din oasele tibia, peroneu, astragal;

- piciorul - tarsiene, metatarsiene, falange;

MUSCHII:

Trapez, deltoid, pectoral, biceps brahial, triceps, oblic, croitor, peronier lateral, gambier anterior, geaman intern, marele adductor, vast intern, sternocleidomastoidian, micul si marele rotund, marele dorsal, marele fesier, tensorul fascia lata, biceps crural, semitendinos, semimembranos, drepti abdominali.

---

---

---

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor