Miologia se ocupa cu studiul muschilor si a tuturor formatiunilor anexe lor.
Muschii sunt formati din muschiul propriu-zis si tendoane prin care forta muschilor se transmite oaselor.
CLASIFICARE:
- dupa forma: lungi - membre, lati - contribuie la formarea marilor cavitati, scurti - intervertebrali si ai spatelui, orbiculari - inconjoara diferite orificii cu rol in inchiderea lor
- dupa numarul capetelor de origine: biceps, triceps, cvadriceps
- dupa modul de grupare a fasciculelor fata de tendoane: fascicule musculare ce se continua cu cele ale tendonului - lati ai abdomenului, fasciculele musculare se insera oblic pe tendon
- dupa asezare: superficiali - direct sub piele, profunzi - sub fascia segmentului
- dupa numarul articulatiilor peste care trec: uniarticulari, biarticulari - extensori si flexori ai genunchiului
MODUL DE FIXARE AL MUSCHILOR
Se fixeaza cu ajutorul tendonului pe oase si pe piele, membrane fibroase.
Din cele doua capete de fixare ale muschiului unul este considerat conventional ca origine, iar celalalt terminal ca insertie. Originea este asezata proximal, iar insertia distal.
RAPORTUL MUSCHILOR
Se aseaza unul langa altul sau se suprapun pe planuri. In interstitiile (spatiI) dintre ei se gasesc fascii (invelis membranoS) care contin vase si nervi.
Muschii profunzi acopera articulatiile, muschii superficiali vin in raport cu pielea prin intermediul fasciei de invelis a segmentului respectiv. Unii muschi insotesc in mod constant anumite vase sanguine avand cu ele raporturi precise. Altii sunt muschi sateliti ai vaselor respective: croitor este satelitul arterei femurale.
ANEXELE MUSCHILOR
Sunt formatiuni auxiliare cu rol de protectie si de usurare a functiilor musculare:
1. FASCIILE MUSCULARE - formatiuni conjunctive care invelesc muschii individual in grup muscular si totalitatea muschilor unui segment corporal.
Rol:
· membrana de protectie pentru unul sau mai multi muschi, opunandu-se deplasarii muschilor in timpul contractiei
· suprafata de insertie pentru muschi
· ajuta la alunecarea muschiului in timpul contractiei
· mentinerea unui calibru normal al venelor in timpul contractiei
· delimiteaza
hemoragiile de la nivelul muschilor
2. RETINACULELE - ingrosari fibroase sub forma de panglica ale fasciilor de invelis. Dupa asezarea lor au fost numite si ligamente inelare.
- mentin tendoanele invelite de tecile lor sinoviale in locul unde isi schimba directia
3.TECILE SINOVIALE - formatiuni ce au rolul de a favoriza alunecarea tendoanelor in interiorul canalelor osteofibroase. O teaca sinoviala are forma unui tub cilindric format din doua foite: una parietala si alta ce se lipeste pe suprafata tendonului. Se poate compara cu un sac dublu fara deschidere. Foita parietala tapeteaza canalul osteofibros. Intre cele doua foite se delimiteaza o cavitate capilara in care se afla un strat de lichid de alunecare.
4.BURSELE SINOVIALE - saci conjunctivi dezvoltati la nivelul tendoanelor si al muschilor in acele locuri unde acestia sunt expusi unor presiuni. Rol de protectie, functionand ca perne cu apa ce distribuie presiunea uniform. La interior au un aspect neted si lucios continand o cantitate mica de lichid. Bursele iau
nastere acolo unde tendonul, muschiul sau pielea luneca pe un plan dur adiacent. Dupa localizare pot fi: subcutanate, subfasciale, subtendinoase, submusculare.
TROHLEE MUSCULARE (SCRIPETELE DE REFLEXIUNE) - inele fibroase complete sau incomplete prin care trec anumite tendoane schimbandu-le directia. Acelasi rol pot sa-l aiba si proeminentele osoase servind ca punct de sprijin dar si de schimbare de directie a unor tendoane.
MUSCHIUL SI TENDONUL CA ORGANE
In structura muschiului intra: fibra musculara striata, tesutul conjunctiv al muschiului, tendonul, vasele muschiului si inervatia muschiului.
FIBRA MUSCULARA STRIATA:
Reprezinta unitatea structurala si elementul specific al muschiului avand inalt grad de diferentiere in vederea contractilitatii. Substratul structural al fibrei musculare striate este format din miofilamente (10-20 milioane intr-o singura fibrA).
Dupa compozitie, culoare si proprietati functionale sunt:
-
fibre rosii - bogate in mioglobina si sarcoplasma, sarace in miofibrile. Se caracterizeaza prin contractie lenta si persistenta. Se gasesc in numar mai mare in muschii extrinseci ai ochiului, diafragmului si maseter
- fibre albe - sarace in sarcoplasma, bogate in miofibrile. Au o contractie rapida, dar obosesc repede. Predomina in muschii flexori si temporal.
Cele doua categorii de fibre sunt amestecate in cadrul aceluiasi muschi.
TESUTUL CONJUNCTIV
Este reprezentat de fibre conjunctive.
TENDONUL
Are structura de organ. Este tesut tendinos grupat cu ajutorul unui tesut conjunctiv in fascicule tendinoase de diferite ordine de marime dupa acelasi mod ca si la muschi.
VASELE MUSCHILOR
Vascularizatia muschilor este foarte bogata din cauza metabolismului sau intens. Ramura arteriala destinata unui muschi insotita de doua vene si un nerv patrunde la nivelul hilului neurovascular in muschi si se raspandeste de-a lungul perimisiului (tesut conjunctiv care inconjoara
fibrele muscularE) intern. Dispozitia vaselor in interiorul muschilor se caracterizeaza printr-o mare regularitate. Arterele mici sunt asezate in tesutul conjunctiv si au orientare longitudinala in directia fibrelor musculare. Ele emit in unghi drept arteriole ce trec perpendicular pe fibrele musculare prezentand vase terminale. Fiecare arteriola da nastere unei retele capilare. Capilarele muschilor sunt dintre cele mai fine din corp. Venele muschilor sunt prevazute cu mici valvule. Limfaticele sunt rare si insotesc vasele sanguine. Vascularizatia tendonului este slaba.
INERVATIA MUSCHIULUI
Un muschi este inervat de regula de un singur ram nervos ce patrunde impreuna cu vasele la nivelul hilului neurovascular. Fibrele nervoase sunt: motoare, senzitive si vegetative.
Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este
interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii. Termeni
si conditii - Confidentialitatea
datelor
